1,286 matches
-
descriu itinerarul parcurs în căutarea unui ton mai convingător. În Cochilii cântătoare (1982), nod liric ce definește o ținută artistică acum bine structurată, versurile configurează mai degrabă un univers închis în sine, cu ușoare reverberații spre lumea din afară („Poemul cochilie cântătoare,/ Când taina-și dorește auzul aproape/ Păstrând răsucite-n savanta-i lentoare/ Mările lumii cu suflet de ape”). Motivele și temele poemelor semnate de O.-N. sunt mai puțin conturate, încât se poate spune că poeta nu are motive
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Lucrarea Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii (2000) propune o viziune modernă, transdisciplinară, abordând relația dintre muzicalitatea versului eminescian și muzică, în sensul armoniei pitagoreice. SCRIERI: Cea mai tânără Ecaterină, Iași, 1975; Drumuri, București, 1977; Nesfârșitele vămi, București, 1979; Cochilii cântătoare, București, 1982; Umbra Casandrei, Iași, 1983; Ucenicia de aur și purpură, București,1985; Când adoarme o buburuză, Iași, 1986; Serpentine, București, 1989; Băieței, clopoței și fetițe, luminițe, Iași, 1991; Coridorul dintre ceasuri, Timișoara, 2000; Eminescu. De la muzica poeziei la
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Olaru-Nenati. Debuturi, AFT, 1978, 1; Vlad Sorianu, „Drumuri”, ATN, 1978, 1; Vasile Mihăescu, „Drumuri”, CL, 1978, 2; Al. Piru, Spontaneitate și rigoare, LCF, 1978, 8; Tudor Nicolescu, „Drumuri”, CRC, 1978, 32; Constantin Călin, „Nesfârșitele vămi”, ATN, 1980, 1; Paul Grigore, „Cochilii cântătoare”, AST, 1982, 4; George Muntean, „Cochilii cântătoare”, RL, 1982, 33; Nicolae Ciobanu, Idealitate poetică - Lucia Olaru-Nenati, „Umbra Casandrei”, LCF, 1982, 52; Mircea Popa, „Cochilii cântătoare”, ST, 1983, 10; Florin Faifer, Esența de banal, CRC, 1990, 28; Rachieru, Poeți Bucovina
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Drumuri”, ATN, 1978, 1; Vasile Mihăescu, „Drumuri”, CL, 1978, 2; Al. Piru, Spontaneitate și rigoare, LCF, 1978, 8; Tudor Nicolescu, „Drumuri”, CRC, 1978, 32; Constantin Călin, „Nesfârșitele vămi”, ATN, 1980, 1; Paul Grigore, „Cochilii cântătoare”, AST, 1982, 4; George Muntean, „Cochilii cântătoare”, RL, 1982, 33; Nicolae Ciobanu, Idealitate poetică - Lucia Olaru-Nenati, „Umbra Casandrei”, LCF, 1982, 52; Mircea Popa, „Cochilii cântătoare”, ST, 1983, 10; Florin Faifer, Esența de banal, CRC, 1990, 28; Rachieru, Poeți Bucovina, 303-304; Dicț. scriit. rom., III, 517-518; Dan
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Tudor Nicolescu, „Drumuri”, CRC, 1978, 32; Constantin Călin, „Nesfârșitele vămi”, ATN, 1980, 1; Paul Grigore, „Cochilii cântătoare”, AST, 1982, 4; George Muntean, „Cochilii cântătoare”, RL, 1982, 33; Nicolae Ciobanu, Idealitate poetică - Lucia Olaru-Nenati, „Umbra Casandrei”, LCF, 1982, 52; Mircea Popa, „Cochilii cântătoare”, ST, 1983, 10; Florin Faifer, Esența de banal, CRC, 1990, 28; Rachieru, Poeți Bucovina, 303-304; Dicț. scriit. rom., III, 517-518; Dan Mănucă, Eminescu și muzica, DL, 2001, 3; Popa, Ist. lit., II, 572. A.V.
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Paris, 1992; ed. (Dimineața unui miracol), București, 1993; Aici și acum, București, 1996; Provocatorul, postfața autorului, București, 1997; Iarba zeilor, București, 1998; Jurnal infidel, I, București, 1998, II, Pitești, 2002; 2+1 (două scenarii + o piesă de teatru), București, 1999; Cochilia și melcul sau Fericirea interzisă, București, 2002; Cartea lui Ian înțeleptul, apostolul din golful îndepărtat, București, 2003; Un tigru de hârtie (Eu, Nica și Securitatea), București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Ultimii”, LCF, 1970, 26; Dana Dumitriu, „Ultimii”, RL, 1970
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
la génération ’80, ed. bilingvă, București, 1998; Aventuri într-o curte interioară, pref. Ion Bogdan Lefter, postfață Sorin Alexandrescu, Pitești, 1999; Danse du coq de bruyère suivi de Problèmes d’identité, tr. Alain Paruit, Paris, 2000; Zodia scafandrului, București, 2000; Cochilia sau melcul sau Fericirea interzisă, București, 2002; Proza scurtă, pref. Sanda Cordoș, București, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Însemne, II, 282-284; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 291-293; Culcer, Serii, 260-263; Moraru, Semnele, 167-171; Iorgulescu, Critică, 129-134; Cristea, Modestie, 211-216; Manea, Contur, 228-230; Monica
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
lor a rolului tradițional al cercetării sau vor ceda concurenței, astfel că, într-adevăr, cercetarea se va realiza mai ales în companii? Vor intra universitățile în parteneriate cu industria pe tărâmul cercetării sau se vor închide și mai mult în cochilia lor academică? În ce măsură dinamica drepturilor de proprietate intelectuală va facilita sau va amenința cercetarea din universitate? Rămâne doctoratul acel ciclu de studii care stimulează dezvoltarea cercetării în universități sau importanța sa se va diminua tot mai mult? În condițiile în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o formulă dogmatică de proveniență mai curând monofizită. Foarte mulți știu extrem de puține despre soarta confraților lor risipiți până la marginile pământului, care, chiar dacă într-o altă limbă, slujesc aceluiași Dumnezeu. Motivul? Nimic altceva decât neputința melcului de a-și părăsi cochilia. Câți ortodocși din Finlanda sau Estonia au habar despre soarta creștinilor din Etiopia sau Eritrea; câți europeni continentali urmăresc sinaxarul sfinților britanici - pentru a nu-i pomeni pe mucenicii din gulagul comunist sau pe martirii Extremului Orient (în China, persecuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unul, n-aș fi în stare, oricît m-aș strădui, să fac un desen mai bun! în cea de-a doua gravură, ambarcațiunea e pe punctul de a acosta o „balenă normală“ enormă, ce-și rostogolește trupul negru, acoperit de cochilii și alge, aidoma unei stînci îmbrăcate în mușchi prăvălite în mare de pe falezele înalte ale Patagoniei. Jeturile ei sînt drepte, groase și negre ca funinginea, încît, văzînd un asemenea fum pe coș, îți spui că-n măruntaiele de dedesubt se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cadă în mare balotul acela de metal. în clipa aeeea, Balena Albă se repezi printre celelalte saule încurcate, trăgînd astfel spre coada ei ambarcațiunile, mai expuse, ale lui Flask și Stubb; după ce le izbi una de alta ca pe două cochilii ce se rostogolesc pe o plajă bătută de valuri, monstrul se scufundă, într-o bulboană clocotitoare, pe marginile căreia scîndurile de cedru dansau aidoma unor bucățele de nucă pisată într-un bol de punci, răscolit cu repeziciune. în vreme ce echipajele celor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
7385/1. În tabelul 3 sunt date rugozitățile (prin intermediul parametrilor R) în funcție de tipul de prelucrare finală. - Rugozitatea suprafeței obținută prin diferite procedee tehnologice Valori mai frecvente ale rugozității, obținute prin procedeul respectiv. * Rugozitatea suprafeței piesei depinde de rugozitatea suprafeței matriței, cochiliei, filierei etc. 2. Desenul de execuție pentru un reper (piesa) Desenul de execuție (DE) este reprezentarea grafică în 1 - 3 vederi a unei piese ce urmează a fi executate, având rupturi, secțiuni, detalii efectuate astfel încât, în cel puțin o vedere
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
va asuma sarcina de a o distruge. Iată un mijloc de extincție natural și eficient! Limaxul și melcii Limaxul adult poate măsura până la 20 de centimetri lungime! Corpul său vâscos, moale și fără piciorușe seamănă cu cel al melcului cu cochilie; ca și acesta, el se ascunde în locuri adăpostite și umede în timpul zilei. Își depune ouăle în locuri umede, iar acestea sunt menținute laolaltă printr-un fel de substanță lipicioasă. Limax Daunele pe care le poate provoca Limaxul și melcul
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și acesta, el se ascunde în locuri adăpostite și umede în timpul zilei. Își depune ouăle în locuri umede, iar acestea sunt menținute laolaltă printr-un fel de substanță lipicioasă. Limax Daunele pe care le poate provoca Limaxul și melcul cu cochilie atacă legumele din familia verzei, salata verde, cartofii, florile, fructele mici etc. Iarna, limaxul se hrănește cu rădăcini. Limaxul este activ noaptea; mănâncă frunze, lăsând o dâră vâscoasă care devine strălucitoare când se usucă. Ce puteți face? Ca și în
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
mai puternică decât radiografia secvențială, operată în cadrul romanului. După cum am mai menționat, linia vieții lui Philip Marlowe e asemănătoare unui ghem care se recompune din fire tot mai subțiri, cele mai recente fiind acoperite de cele mai vechi, precum o cochilie întoarsă din interior spre exterior. The Little Sister debutează în forță, la cel mai înalt nivel al prozei chandleriene, cu o înșurubare fermă în solul sordid al universului unde, uitat de lume, Philip Marlowe pare supraviețuitorul unei civilizații dispărute: Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
idealizată și abstractă, care exorcizează trăirea directă și pasiunea de tip romantic și conduce poezia către un lirism obiectiv și impersonal. Volumul Singurătatea ciclopului (1988) încheie procesul înstrăinării de lume a poetului, care, izolat în singurătatea sa ca într-o cochilie de sticlă, contemplă obiectele, evenimentele și chiar propriul sine cu acea stare de melancolie adâncă și gravă care golește prezentul de substanță și îl proiectează într-un trecut îndepărtat, aproape uitat: „am cunoscut duritatea pământului/ am cutreierat furtunile oceanelor/ îndurând
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
aflați în perioada de doliu, Bowlby (1980/1984) o atribuie în special unor experiențe infantile perturbate: dacă în copilărie au fost respinși sau au trăit experiențe de separare dureroase, mai târziu ei vor avea tendința de a se închide în cochilia lor protectoare, refuzând să se sprijine pe ceilalți, care, după părerea lor, nu pot decât să-i decepționeze și să-i abandoneze din nou. Totuși, refuzul de a recurge la celălalt poate fi interpretat ca un semn de maturitate, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
atacă aici de la rădăcină activitatea de încorporare. Distincția între introiecția în eu și introiecția în supraeu (Heimann, 1952/1980) permite detectarea diferitelor patologii introiective. Un copil care ar recurge fără discriminare la introiecție ar rămâne, în opinia lui Heimann, „o cochilie plină de roluri și de imitare”, fără a fi capabil să-și construiască personalitatea, cum bine a subliniat Winnicott folosind noțiunea de „fals self”. În sens opus, un copil care ar interioriza excesiv interdicțiile parentale ar dezvolta o personalitate ținută
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de factori ai experienței anterioare (resemnare învățată) și că, în retragerea apatică, individul caută să se protejeze reducându-și interacțiunile cu mediul înconjurător. Autorii care au descris acest mecanism de apărare utilizează imagini foarte asemănătoare între ele: „carapace de insensibilitate”, „cochilie”, „nișă pe care ne-o săpăm”, „amorțire”, „hibernare”, „îngheț”. Ei insistă asupra faptului că acest mecanism nu este pus în funcțiune decât în situații de pericol major, „abia după ce au fost încercate toate metodele disponibile de apărare a personalității” (Fairbairn
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că subiectul a recurs la o hibernare globală pentru a distruge afectele care riscau să-l sufoce”, scrie Thomé. Toate aceste exemple ilustrează faptul, evidențiat de Levi (1958/1987), că individul poate „să-și sape o vizuină, să secrete o cochilie, să înalțe în jurul lui o fragilă barieră de apărare, chiar și în situații aparent disperate”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Refugiul în reverie poate fi apropiat de retragerea apatică, prin faptul că evadarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
supranumiți „Musulmanii” din cauza fatalismului lor. Bettelheim (1960/1972) face o descriere foarte sumbră a acestor „cadavre ambulante”. Ei erau total lipsiți de reacții afective și de iubire de sine și se lăsau dominați în întregime de mediul înconjurător. Erau niște „cochilii goale”, acționate mecanic din exterior și nerăbdătoare să moară. Levi (1958/1987) confirmă acest diagnostic, afirmând că însingurarea lor interioară era absolută și că ei erau „mult prea goliți pentru a mai suferi cu adevărat”. În lagărele de femei, omologii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și din „Convorbiri literare”. Din 1895, a renunțat la poezie. Încă de la început, scrisul său în proză are un caracter de mărturisire, evident în forma epistolară și de amintire a multor povestiri. Toate personajele lui sunt retractile, se închid în cochilia unei sfioșenii aproape maladive, ilustrative fiind Pană Trăsnea Sfântul ori Andrei Rizescu. Tânjesc necontenit, așteaptă mereu ceva ce nu se mai întâmplă, cu toate că au oroare de orice schimbare. Când totuși survine schimbarea, are aspect catastrofic, nu pentru că personajul nu se
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
Jurnale lirice și simboluri existențiale, RL, 1999, 50; Dicț. analitic, II, 10-12; Catrinel Popa, De-a fantomele, RL, 2000, 10; Aurel Rău, „Austru”, ST, 2000, 2-3; Dimisianu, Lumea, 265-268; Grigurcu, Poezie, I, 34-60; Popa, Ist. lit., II, 445-446; Georgeta Drăghici, Cochilia lui Pagurus, RL, 2002, 45; Dan Bogdan Hanu, Ultima verba, CL, 2002, 11. N.M.
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
țară. În schimb, existența noastră malefică îi ajuta pe americani să-și scuze propriile absurdități. Echilibrul planetar se păstra cu acest preț, conchideau ei... Acele înțelepte concluzii erau adesea măturate după câteva ore de un blindat în flăcări, a cărui cochilie de oțel răsuna de țipetele arșilor de vii sau, la fel ca ultima oară, de moartea acelui rănit care-și întindea cioturile brațelor spre rafalele unui automat. Mă străduiam să nu înțeleg astfel de morți, pentru a nu le dilua
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
auzeam pe drumul de întoarcere. În timpul nopții petrecute la ambasadă aveam să încerc să identific după ureche cartierul cel mai atins din oraș, închipuindu-mi sălile goale ale spitalului, valiza mea din camera de la primul etaj și, într-un sertar, cochilia din Marea Roșie, pregătită drept cadou pentru cea care tocmai plecase. Cinismul nefiind un sentiment nocturn, n-aveam să reușesc să fac ironii, nici pe seama cochiliei (care avea să fie găsită a doua zi sub dărâmăturile spitalului bombardat), nici a vorbelor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]