1,239 matches
-
ochii mari de admirație, din colțul străzii Tipografiei, mașinile care alergau pe strada Doja. Singura mea supărare o constituia faptul că pe strada Cotului, trecea, o dată pe zi, doar mașina de la IGO (Întreprinderea de gospodărire comunală) care ridica gunoiul menajer. Cocoțat pe tricicletă, o urmăream, în limita „razei de acțiune” fixată de mama, până la intersecția cu strada David Ferenc. Acolo, autobasculanta vira la stânga, trecea podul de peste Canalul Morii, fiind apoi înghițită de traficul Pieței Mihai Viteazul. Precum era obiceiul timpului, persoanele
VISUL COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343310_a_344639]
-
piatră de la vreun grajd să nu se cațere pe el, după cuiburi de vrăbii. Genunchii lor erau mai tot timpul plini de julituri de la cățăratul pe asperitățile pietrelor din zid. Dar ce-au pățit când baba Ionașcu i-a prins cocoțați în meri! Vai, cât i-a mai alergat săraca cu nuiaua prin grădină și cu câtă sete îi mai altoia peste spate pe cei care aveau ghinionul să-i prindă din urmă, când să sară ulucele gardului. A venit baba
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsau pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate, sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă, stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
ca să suprapună pe un clișeu, cu un mort pe catafalc, capul tău, ca să creadă lumea că ești tu!... De ce-ai înviat prezevenghiule?...Ca să mă nenurucești pe mine?... Eu, care am vrut să-ți fac un bine și te-am cocoțat pe catafalcul cel mai frumos și mai plin de flori, pe care-l avea fotograful în atelierul lui?... Ce mă fac eu acuma cu 20.000 de fotografii?... Nevastă-mea vrea să divurțeze și eu nu mai am para chioară
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
viață e frânt din nepăsare, Bolnavi ne sunt păstorii, bolnavă e și turma, Ei sunt după putere, iar noi de resemnare. În goana după posturi plătite și călduțe Au sugrumat din fașă tot ce le-a stat în cale Și cocoțate-n funcții... sălbatice maimuțe, Se leapădă de vină și-nvățături morale. În locul unde îngeri cu lacrimi înghețate Pășesc spre veșnicie din lumea cea murdară, Spre ce ne îndreptăm? Întreb cu simplitate... În ce coordonate se află a noastră țară? Doar
UITAŢI ÎN ÎNTUNERIC de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377465_a_378794]
-
balta asta caldă, de îi zic ei Dunăre, nu e nici un fel de baltă, chiar de-i apa tulbure, este apă volburoasă care vine ... de departe nu este o baltă simplă cum afirmă toți în carte! Te mai vor și cocoțat, pe uluci sau pe butoi, tot așa, măi melg bleguț, te papă cu usturoi! Mere dulci, să fim serioși, chiar poți să mănânci tu mere ionatane etalate, ca la carte, în panere ? Stai bleguțule la umbră, ronțăie frunze și iarbă
ALTĂ GRIJĂ AM ACUM de DORA PASCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378396_a_379725]
-
mai noi sau mai vechi, multe grajduri și cotețe, câinii în cuștile din preajma caselor, apoi livezi de prune, cireșe, mere, pere. De asemenea, admira ogoarele semănate cu cartofi, unde pe margini de ogoare erau semănate fire de bob, ori păstăi, cocoțate pe araci. Vedea cum gospodinele intră în grădină, să plivească straturi, ori să culeagă câte ceva pentru borșul de prânz: fire de ceapă verde, morcovi din cei mici, frunze de salată sau sfeclă. Dar nu asta urmărea el în mod deosebit
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
la cotitura drumului se ivi o gloabă de cal cu urechile ascuțite și înhămat la un car hodorogit. Pe scândura pusă în fața carului ședea un țăran cu hățurile și cu biciușca în mâini, cu o pălărie verzulie spălăcită și pleoștită cocoțată pe cap, cu o flanea soioasă de lână peticită și ponosită în spinare și cu niște ciubote rele și largi în picioare. Ajungând în dreptul meu, după ce-mi răspunse la "bună ziua" și după ce-mi cercetă bagajele, căruțașul clătină din
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
de secundă, și-a amintit o secvență din tot ce-i povestise prietenul ei, avocatul Octavian Neagu, pe vremea când s-a angajat să-l apere pe Gabriel în proces: „... într-o casă în care a stat Gabriel al tău, cocoțată pe un vârf de deal și împrejmuită de gard înalt de beton...”! A înțeles că acolo este ea dusă. A înțeles că șoferul taxiului era tocmai violatorul de atunci. A mai apucat doar să șoptească „Dumnezeule, de ce m-ai adus
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsau pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate, sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă, stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
opoziție, care le confiscau supărarea. Iar politrucii prezentau supărarea poporului ca pe o victorie a lor, continuând sub altă formă politica predecesorilor de spoliere și dispreț față de masele populare. Cât privește pe demonstranții protestatari, datorită cărora preluaseră puterea, noii politruci cocoțați în scaunele deciziilor, în cel mai bun caz îi uitau, fără să le pese de revendicările lor. Îi amăgeau cu promisiuni, lăsându-i să protesteze din când în când, spunându-le că acesta este dreptul lor democratic pe care-l
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
CÂINELE POLITICIAN Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Un Cățeluș, ajuns Dulău, Ce latră-n curte foarte tare, Uită de tot că-n neamul său Mai sunt și alte lătrătoare. Cocoțat în sfatul țării, Printre confrați un amator, Uită de Cățelușii, verii, Și de Rexius Caninus, orator. Acum, când trece pe maidan, Rage doar din limuzină, Căci, așa precum spuneam, Și-a uitat mama canină. Și-și alese neamuri mari Din
CÂINELE POLITICIAN de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380452_a_381781]
-
și la toți cei de-acasă le erau furate, le erau interzise. Din mantia de argint a Lunii se picurau anii mulți și grei de închisoare, atât de generoși dați. Păstorii nu mai erau, iar turma sta încremenită în sârmele cocoțate pe trei rânduri ghimpate. Viața creștină mai gâlgâia pe undeva, pe sub plânsul înăbușit al Gliei înroșite. Surâsul încremenea și el prăvălit peste lanțurile care mușcau hămesite din gleznele uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Și am început să cobor pe povârnișul muntelui, ca să ajung în pădurea din vale, pe acolo pe unde trecea linia dreaptă a traseului cu reperele stabilite de mine. Dar înainte de a ajunge din nou în pădure, văd pe cineva stând cocoțat pe un gard, în miez de noapte. - Alo! Ce faci acolo? strig către necunoscut. - Sunt Mihăiță, de aici, de la casa asta... Mi-am dat seama că cel care stătea pe gard era un băiațaș de vreo paisprezece sau cincisprezece ani
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DEMAGOGI ȘI CORUPȚI Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului Voi cei cocoțați în castele Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ? Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând? De când v-ați
DEMAGOGI ȘI CORUPȚI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381072_a_382401]
-
geam. Treptat însă, ochii se obișnuiră cu întunericul și atunci au început să se distingă chipuri, oamenii au început să se mai foiască și să se privească unii pe alții. Aveau mult de mers, vreo patru ceasuri până la satul acela cocoțat pe coasta unui deal, cădea pădurea pe el, acum toamna mai răzbeau oamenii cu un tractor ceva, dar iarna când venea viscolul cel mare se așezau de-a curmezișul drumului vălătuci de zăpadă înalți de trei patru metri pe care
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
cu dinții de blană, îl silește la-not mai departe... Dunga brună se-ngroașă. Ăsta-i țărmul?! Puiul, simțindu-se ieșit din primejdie, i-o luase-nainte. Ajuns la malul înalt, stâncos, scâncea implorând ajutor. Ursoaica grăbi să-l sprijine. Cocoțați cu greu pe stânci, scuturară puțina apă rămasă pe blană, căci afară aerul era cald... Se opresc. Se-ntind amândoi pe fâșiile răzlețe de gheață. Puiul își ceru dreptul său la hrană, dar ce primi fu puțin... Mamă-sa, vinovată
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
regatul acela se trăi în pace și bunăstare. Dacă vreodată cineva se întreba cum de fusese transformat regele lor hain într-un rege bun și drept, fiți siguri că nimeni nu punea acest lucru pe seama vreunei vrăjitoare. Eu m-am cocoțat în turnul acelui palat și o astfel de poveste am aflat. Referință Bibliografică: FIICA VRĂJITOAREI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1986, Anul VI, 08 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului A fost odată, cum nu s-a mai pomenit de-atunci, un fiu de împărat care își dorea mai mult decât orice să zboare. În dorința lui cea mare, se cocoța pe acoperișul palatului în care trăia cu împăratul - tatăl său și cu împărăteasa -mama sa și își pierdea vremea urmărind zborul păsărilor. Încerca bietul împărat să-l facă să coboare de acolo ca să dea o mână de ajutor la treburile
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
oameni care fluturau steagul Canadei, multi veniți cu câteva ore înainte entru a-i da onorul și pentru a-și exprima spiritul de solidaritate în fața primejdiilor. Unii stăteau și de-a lungul traseelor, alții se suiseră prin pomi, sau se cocoțaseră pe stâlpi. Am văzut și oameni cu copiii lângă ei pentru a le oferi oportunitatea de a învăța direct o lecție de istorie a țării lor. Erau prezente, ca de obicei, cele trei mașini, cea a poliției, a pompierilor și
SPIRITUL DE SOLIDARITATE CANADIAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374593_a_375922]
-
țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai stă puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apă beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, că a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb ca părul mumii Ce-ascunde-n el tăceri ca de mormânt... Citește mai mult O palmă de omăt ascunde caleaO
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
neagră și flămândăCu frică țopăind spre un pociumbMai face-un salt, mai stă puțin la pândăPrivind înspre știuleții de porumb.Fazanii pe terasă-și au ospățulși apă beau din vasul meu de lemn,Se-adună mulți, că a-nceput dezmățulși cocoțați prin vie își fac semn.O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământși pare totul alb ca părul mumiiCe-ascunde-n el tăceri ca de mormânt...... XXIX. RĂUL, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2204 din
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
se întindea măreață câtre înălțimi, pe cealalaltă parte. Ne-am cățărat cu greu, după mai multe încercări, folosindu-ne de acel par de mijloc ce dădea stabilitate întregii așezări, peste care am aruncat o funie pe post de lasou. Odată cocoțați în vârf, ne-am dat seama că numai cerul se mai poate vedea de acolo. Grijuliu, am tras funia și am făcut-o colac, numai bun pentru a sprijini mai târziu o eventuală pernă din fire de iarbă plăcut mirositoare
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DRAGOSTEA DE-O ZI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Și cine dragostea să mai împartă Când suntem călători pe-o liră spartă? ............... Ne-am cocoțat pe stâncile cu soț Și-am strâns în inimi florile-de-colț, (Un zvon ca un ecou de curcubeu Care cernea din dorul meu ateu). Tu mă țineai de mână ca și cum Îmi dăruiseși primul rol de scrum Și te temeai să nu
DRAGOSTEA DE-O ZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371510_a_372839]
-
drept încă mai încearcă să supraviețuiască în aceste timpuri de criză însă foarte greu. Personal cred că acest psiholog avea mare dreptate în ceea ce spunea. Aș mai spune că criza pe unii exploatatori i-a dărâmat de pe pedestalul unde se cocoțaseră și priveau cu mândrie și o atitudine superioară pe ceilalți. Mă refer la micii exploatatori adică la cei ce luau oameni la negru la muncă în construcții, de asemenea micile firme ce-și exploatau la maxim angajații sii plăteau foarte
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]