1,442 matches
-
localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Helmut și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 96317 Kronach, St. Sebastians 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Dropie nr. 10, sc. B, ap. 17, județul Timiș. 624. Cercel Horia Codruț, născut la 23 noiembrie 1958 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Nicolae și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 83253 Rimsting, Hochfellnstr. 11 a, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, str. Mercur nr. 1, bl. 30, sc.
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
procuror Marioara Prodan - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. f) și ale art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, excepție ridicată de Codruț Cătălin Deji în Dosarul nr. 1.008/1998 al Tribunalului Ialomița. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate referitoare
DECIZIE nr. 190 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi ale art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128907_a_130236]
-
Încheierea din 14 mai 1999 Tribunalul Ialomița a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. f) și ale art. 19 teza a doua din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, excepție ridicată de Codruț Cătălin Deji în Dosarul penal nr. 1.008/1998 al acelei instanțe. În motivarea excepției autorul susține, referitor la prevederile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 , ca acestea nu definesc precis conținutul noțiunii de "atingere gravă a
DECIZIE nr. 190 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi ale art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128907_a_130236]
-
definesc doar conținutul unor "amenințări la adresa siguranței naționale a României". Astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții, precum și din cuprinsul Dosarului nr. 1.008/1998 al Tribunalului Ialomița, obiectul cauzei îl constituie tragerea la răspundere penală a inculpatului Codruț Cătălin Deji pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 , reținându-se, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constantă, ca a confecționat trei mijloace specifice de interceptare a comunicațiilor, în afara cadrului
DECIZIE nr. 190 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi ale art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128907_a_130236]
-
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, CURTEA În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, ridicată de Codruț Cătălin Deji în Dosarul nr. 1.008/1998 al Tribunalului Ialomița. 2. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, excepție ridicată de acelasi autor
DECIZIE nr. 190 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi ale art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128907_a_130236]
-
volumul și structura Ministerului Economiei și Comerțului pe anul 2005. Articolul IV Ministerul Economiei și Comerțului răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ------------ Ministrul economiei și comerțului, Codruț Ioan Șereș Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 29 septembrie 2005. Nr. 1.147. Anexa II/2 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2005 Anexa II/4 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI Calculația subvenției în anul 2005
HOTĂRÂRE nr. 1.147 din 29 septembrie 2005 pentru modificarea anexelor privind subvenţiile unitare şi a transferurilor pentru companiile, societăţile naţionale şi societăţile comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului pe anul 2005, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 144/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137606_a_138935]
-
și Comerțului din România și Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederației Elvețiene, reprezentând Confederația Elvețiană, în domeniile energie, mediu și alte sectoare industriale, semnat la București la 16 iunie 2005. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul economiei și comerțului, Codruț Ioan Șereș Ministrul afacerilor externe, Mihai Răzvan Ungureanu București, 22 septembrie 2005. Nr. 1.127. ACORD 16/06/2005
HOTĂRÂRE nr. 1.127 din 22 septembrie 2005 pentru aprobarea Acordului privind cooperarea dintre Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederaţiei Elveţiene, reprezentând Confederaţia Elveţiană, în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale, semnat la Bucureşti la 16 iunie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137702_a_139031]
-
introducere pe piață a echipamentelor sub presiune, cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul economiei și comerțului, Codruț Ioan Șereș p. Ministrul integrării europene, Leonard Orban, secretar de stat București, 29 septembrie 2005. Nr. 1.168. ---------
HOTĂRÂRE nr. 1.168 din 29 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137714_a_139043]
-
integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din funcțiune și a valorificării, în condițiile legii, a mijloacelor fixe prevăzute la art. 1. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: -------------- Ministrul economiei și comerțului, Codruț Ioan Șereș Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 13 octombrie 2005. Nr. 1.238. Anexa DATELE DE IDENTIFICARE a mijloacelor fixe care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, aflate în concesiunea Companiei Naționale
HOTĂRÂRE nr. 1.238 din 13 octombrie 2005 privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe concesionate Companiei Naţionale de TranSport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A., Sucursala de TranSport Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140968_a_142297]
-
aprobă Politica industrială a României pentru perioada 2005-2008 și Planul de acțiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ---------------- Ministrul economiei și comerțului, Codruț Ioan Șereș p. Ministrul finanțelor publice, Mara Rîmniceanu, secretar de stat București, 29 septembrie 2005. Nr. 1.172. Anexă POLITICA INDUSTRIALĂ A ROMÂNIEI 2005 - 2008 1. PREZENTARE GENERALĂ Primul «Document de Politică Industrială a României» a fost elaborat în anul
HOTĂRÂRE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008 şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141012_a_142341]
-
Gheorghe 43. Preda Constantin 4. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău 1. Lichi Elenă 2. Venghiac Elenă 3. Sentes Ionel 4. Munteanu Mihaela 5. Magirescu Gina 6. Iancu Vasile 7. Ciocan Lacrameoara 8. Bratu Violanda 9. Iftode Mariana-Tereza 10. Olaru Codruț 11. Petraru Carla 12. Burca Gabriela 13. Cojocariu Dragos-Cornel 14. Crăciun Ion 15. Asavei Lidia 16. Vâlcu Daniel-Marian 17. Acsente Cristina-Carmen 18. Brăila Georgel 19. Bostan Teodoru 20. Silvas Ionică 21. Arsene Mihaela 22. Ionașcu Liviu-Nicolae 23. Cautis Dorin 24
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
România, fiica lui Sternberg Dorin și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 69123 Heidelberg, Grenzhoferweg 28/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, str. Ion Creangă nr. 7, bl. K2, sc. B, ap. 8, județul Iași. 127. Achim Codruț, născut la 4 august 1967 în localitatea Pitești, județul Argeș, România, fiul lui Achim Simion și Zâne Lucia, cu domiciliul actual în Finlanda, 20540 Turku, Yo-Kyle 14A3, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Vatra Dornei nr. 7, bl.
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
dați-vă în lături, (cotarle)!...” (I.Creangă, p. 170) sau orice substantiv înscris într-o relație de personificare: „Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci/Și gândirilor dând viață suferințele întuneci.” (M. Eminescu, I, p.130), „Codrule, codruțule, ce mai faci, drăguțule?” (M.Eminescu, I, p. 123), „Vino iar în sân, nepăsare tristă;/ Ca să pot muri liniștit, pe mine/Mie redă-mă.” (M. Eminescu, I, p. 199) În structura sintactică a textului, substantivul în vocativ se caracterizează prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
optzecistă și nu numai (Florin Iaru în tradiția lui Caragiale e un adevărat maestru al dialogului), ca și conectarea textului poetic la un hipertext. Vom regăsi modalitatea aceasta de a contura parcă prin cuvinte un desen imaginar și la Mariana Codruț: "într-o parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă, elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă." (Poem de dragoste II). Dincolo de aceste notații simple prezente în Portret ca și în alte texte, intervine o dublare a codului lingvistic de un limbaj "subteran
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Cioculescu, Șerban, 55, 92, 113, 115, 176, 242 Ciopraga, Constantin, 58 Cistelecan, Al., 37, 199 citadin, 42, 112 Claudel, Paul, 90 claustrare, claustrant, 42, 88, 146, 148, 150, 156, 164, 176 Claviaturi, 57 Clement, Liviu, 209, 210 Cocea, N.D., 50 Codruț. Mariana Poem de dragoste II, 214 Codruț, Mariana, 214 coșmar, 11, 22, 142, 147, 149, 158 Condeiul, 57 Constantin, Ilie, 31, 32, 104 Constantin, Letiția, 49 Constantinescu, Miron, 67, 74, 77, 99 Constantinescu, Pompiliu, 55, 92, 112 Contrapunct, 57 Convorbiri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
242 Ciopraga, Constantin, 58 Cistelecan, Al., 37, 199 citadin, 42, 112 Claudel, Paul, 90 claustrare, claustrant, 42, 88, 146, 148, 150, 156, 164, 176 Claviaturi, 57 Clement, Liviu, 209, 210 Cocea, N.D., 50 Codruț. Mariana Poem de dragoste II, 214 Codruț, Mariana, 214 coșmar, 11, 22, 142, 147, 149, 158 Condeiul, 57 Constantin, Ilie, 31, 32, 104 Constantin, Letiția, 49 Constantinescu, Miron, 67, 74, 77, 99 Constantinescu, Pompiliu, 55, 92, 112 Contrapunct, 57 Convorbiri literare, 40, 54, 57, 58, 244 Coșovei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cultivat și cultivă universuri poetice confluente. Un critic literar (Radu G. Teposu), distinge În creația poeților Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Alexandru Mușina, un cotidian prozaic și bufon. Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter și Mariana Codruț sunt gnomici și esoterici. Ion Stratan, Matei Vișniec, Aurel Pantea cultivă un fantezism abstract și cotidian. O criză a interiorizarii și un patos sarcastic sunt prezente În lirica lui Ion Mureșan, Mariana Marin, Marta Petreu. Se distinge și un criticism
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Amintește de postul de radio finlandez care difuzează în limba latină, pe care l-am menționat mai sus, ceea ce "înseamnă că există și ascultători care înțeleg ce se vorbește"624. Repere culturale pe scurt În Rubrica DE-ALE VIEȚII, Mariana Codruț publică proze scurte. Din acestea face parte și Podul Înalt al sexelor. Într-un dialog, unul dintre personaje întreabă care este capitala Finlandei. Nu a știut nimeni răspunsul 625. Remember: J. R. R. Tolkien (1892-1973) propune câteva repere cronologice din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. Cios, Irina, Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. Codruț, Mariana, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. Cojocaru, Gheorge, Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 13. Constantin, Ion, Pantelimon Halippa. Apostolul Unirii, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Keane Mass media și politica, Doru Pop Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan Paradigme culturale complementare. Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu Rațiune și cultură, Ernest Gellner Reprezentarea vizuală a sacrului, Adrian Stoleriu Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani Studii irlandeze, Codruț Constantinescu The concentration of media ownership in România, Adina Baya New media. Rolul new media în campania prezidențială din 2009, Ionela Carmen Boșoteanu 1 Moartea Elinei (trad. n.) 2 Balada episcopului Henrik (trad.n.). 3 Hemmingius traduce din latină în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Observatorului cultural", numărul 161 din 2003. 620 Cornelia Lucia Frișan, Pecetea clasică, în "Vatra", nr. 4-5, 2003, p. 69. 621 Ibidem. 622 Ibidem. 623 Alexandru Mușina, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. 624 Ibidem. 625 Mariana Codruț, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. 626 Robert Lazu, Remember: J. R. R. Tolkien (1892-1973), în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 92. 627 Dan Ungureanu, Corupția e un lucru bun, în "Vatra", nr. 5-6, 2005
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
personajul din faimosul banc prerevoluționar 1. Și, desigur, acolo figurează și Zsolt Nagy, care, într-adevăr, n-a rămas un anonim - a fost ministru al Comunicațiilor, iar astăzi e anchetat de procurori, împreună cu un mare absent de pe lista „Cotidianului“: tânărul Codruț Șereș, fostul ministru al Economiei. După cum se vede, politica e o treabă mai complicată decât arta. Lucrurile se limpezesc mai greu. Poate de aceea tot felul de oameni politici scriu cărți, ispitind muzele să vină și la ei, în timp ce scriitorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Marea problemă a celor care vor să spună ceva prin muzică este credibilitatea. Și atitudinea. De aceea, când găsești băieți care scriu și sună bine, e indicat să spui și altora. Poezia nu mai mântuie lumea Doris Mironescu Poezia Marianei Codruț din cel mai recent volum al ei este legată de Iași; nu însă de Iașul istoric și voievodal, ci de orașul contemporan și postindustrial, mai exact dezindustrializat. La o primă și neatentă privire, „ultima patrie“ de care vorbește titlul volumului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
La o primă și neatentă privire, „ultima patrie“ de care vorbește titlul volumului său ultim de la Paralela 45 este un bloc muncitoresc, localizabil fără greutate prin cartierul Podu Roș. Întâmplarea face să cunosc câte ceva despre această anti-Arcadie pe care Mariana Codruț o descrie în paginile cărții, lucru care îmi permite să „verific“, într-o anumită măsură, sursele de inspirație ale autoarei. Autoarea recenzează cu ironie, sarcasm și (rareori) tandrețe umanitatea din blocul ieșean, scăpat din naufragiul ceaușist în haosul semiinterlop al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
sale ținte nici n-au habar. Ca atitudine existențială, grozavul sarcasm își ratează efectul prin simplul fapt că vizează niște victime mult prea lejere. Opunând „ghetoului galben“ biblioteca, poeta schițează o strategie cel puțin ineficientă. Lumea și cartea Volumul Marianei Codruț propune o imagine de un acut fatalism și de o încrâncenată simplitate: lumea și cartea stau față în față. O lume apăsătoare, încrâncenată, dramatică, lipsită de veselie, crispată până la strigăt. Prezențele umane ofensează cu impudicitatea lor obeză și cu amoralismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]