1,222 matches
-
și sistemic. 3.2.1. Atitudini și RS Există o relație ce variază de la instabil la permanent între opinii, atitudini, stereotipuri și RS. Acestea din urmă sînt ele însele mai mult sau mai puțin strîns legate de ansambluri formale și coercitive precum ideologiile și discursurile religioase. O opinie este un enunț verbal a cărui distribuție statistică variază în funcție de factori diverși și fluctuanți. Atitudinea îi leagă într-o rațiune și o coerență de nivel superior. Ea este "o poziție specifică pe care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
toate lucrările: logica susținătoare a condiționalității este aceea de sprijin prin recompensare (reinforcement by reward) (Schimmmelfennig, Engert și Knobel 2003) UE pune la dispoziție stimulente externe pentru un anumit guvern, dacă acesta respectă condițiile stabilite; UE nu intervine în mod coercitiv dacă nu sunt respectate condițiile (reinforcement by punishment) și nici nu oferă beneficii suplimentare pentru a face guvernul național să respecte condițiile (reinforcement by support); UE este actorul care posedă cea mai mare putere contractuală, deci se produce o dinamică
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
forța etică independentă a unei norme încălcate este adesea o parte semnificativă a calculului normativ pe care îl fac atât statul în cauză, cât și cei care judecă fapta. De asemenea, trebuie să ne amintim că și în anarhie, impunerea coercitivă este uneori posibilă, cel mai evident prin mecanismul de "fiecare pentru sine" (self-help). În plus, există diferite mecanisme pentru a induce, chiar și atunci când nu pot forța, conformitatea cu normele. Opinia publică, atât la nivel național cât și internațional, poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
datorează vreunei schimbări în natura umană ori în structura sistemului internațional. Conform lui Mueller, tendința de dispariție a războiului în ultima parte a secolului XX este produsul unei învățări morale, o mutație în conștiința etică ce se îndepărtează de formele coercitive ale comportamentului social. Deoarece războiul implică mai multe costuri decât beneficii și nu mai este văzut ca o preocupare nobilă sau romantică, el a devenit "de neconceput în mod rațional" (Mueller 1989) . Pacea lungă dintre statele industrializate ale lumii este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unui om de știință, normele sistemului internațional condiționează identitatea socială a statului suveran. Spre exemplu, pe vremea absolutismului (1555-1848), normele societății internaționale europene spuneau că monarhiile creștine erau singura formă legitimă a statului suveran, și aceste norme, susținute de practicile coercitive ale comunității statelor, au conspirat pentru subminarea ordinilor politice musulmane, liberale sau naționaliste. În al doilea rând, constructiviștii argumentează că înțelegerea modului în care structurile non-materiale condiționează identitățile actorilor este impor-tantă pentru că identitățile influențează interesele și, implicit, acțiunile. Așa cum am
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
omului rațional. Când Cynthia Enloe (1997) scrie că, dacă se dă atenție femeilor, se poate vedea de cât de multă putere este nevoie pentru a se menține sistemul politic internațional în forma prezentă, ea nu se referă la simpla forța coercitivă a barbaților și a statelor. Mai degrabă, ea vrea să spună că puterea este un fenomen complex, declanșat de forțele sociale creative care ne modelează identitățile personale și sexuale ca bărbați, femei și cetățeni. Pentru a înțelege natura puterii la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care este cauza actualei crize ecologice. El evidențiază o "dinamică riscantă pentru mediu", în care "un stat centalizat, pseudo-reprezentativ, cvasi-democratic, fixează relații economice competitive, inegalitare, care determină aparița unor tehnologii "dure", "neprietenoase", dăunătoare grav mediului, a căror productivitate susține forțele coercitive (naționaliste și militariste) care constituie puterea statului" (Carter 1993: 45; vezi și Wall 1994). Așadar, statul nu este numai dispensabil din punctul de vedere al ecologiștilor, ci chiar indezirabil. Oricum, fie că se aderă sau nu la interpretarea anarhistă, impulsul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care vom discuta mai târziu). În al doilea rând, Goodin face prea mult caz pe tema necesității puterilor de sancționare în cazul Dilemei Prizonierului. Numeroase teorii despre cooperarea internațională au evidențiat cum cooperarea îndelungată poate fi realizată în ciuda lipsei puterilor coercitive în agențiile internaționale, bazându-se pe acea coordonare a informației pe care Goodin o consideră necesară "chiar" și în cazul Altruistului (ex. Chayes și Chayes 1993). Aceasta subminează argumentul său potrivit căruia sunt necesare instituții cu autoritate efectivă dincolo de nivelul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
independente de vocația sa poetică), cum ar fi cea de laborant sau cea monahală, au scos la iveală un personaj incomod, imprevizibil, oripilat de convenții, gata oricând de ofensivă. Fără îndoială că episodul claustrării voluntare într-un spațiu mult prea coercitiv pentru un spirit independent precum cel arghezian va constitui o experiență indelebilă și va fi intens exploatat, nu doar de poetul Arghezi, ci și de gazetarul iconoclast a cărui campanie antisinodală îl desemnează drept cel mai înverșunat pamfletar al timpului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de a boteza cu numele de jidan pe oricine vă contrazice, și cu atât mai vârtos pe cei care ca om politic v-au distrus", pentru ca, apoi, anecdota, în calitatea ei de micro-narațiune fictivă cu tâlc, să destindă complet granița coercitivă a referențialității. Avem așadar, un cap de acuzare fictivizat, purtător al unui umor hâtru, indisociabil de spiritul arghezian: " În pornirea dumneavoastră de a răspândi cât mai mult zvonul că Facla, la care scriu regulat patru români, și buni români, e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a aderat și n-a susținut consecvent nici un curent sau școală literară, ba, mai mult, le-a criticat ori de câte ori i s-a ivit ocazia semnifică propensiunea spre autonomie spirituală și, evident, refuzul de a intra într-un mediu cu potențial coercitiv pentru eul său creator. Astfel, ceea ce numim ars poetica argheziană reprezintă un corpus aparte din literatura de factură polemică și are câteva caracteristici care nu pot fi nicidecum eludate: ▪ implicitul polemic rezidă în negarea prin afirmație categorică. Atunci când își exprimă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
frecvent atașat polemicii de presă de cercetătorii francezi) generalizat, acolo unde există libertate de exprimare, cum s-a întâmplat cu J'accuse al lui Zola, fie suprimarea vocii gazetarului, prin metode radicale, cum se întâmplă, de obicei, în interiorul sistemelor politice coercitive și cum s-a întâmplat și în cazul lui Arghezi. Intensitatea afectivă a pasajului selectat de noi e susținută și printr-o strategie a expunerii, specifică pamfletului arghezian în care lapidaritatea nu e doar mijlocul de a economisi material lingvistic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
creatoare. În realitatea prediscursivă a polemicii, ei devin așadar personaje cu statut exponențial care se găsesc a priori într-o stare conflictuală latentă. Integrat amniotic celei de-a două lumi, Arghezi dezvoltă o incompatibilitate structurală în raport cu orice sistem perceput drept coercitiv, în timp ce Iorga tinde, în virtutea ordinii lumii care l-a definit ca persoană publică, să integreze creația unui instituționalism prestabilit. Pompiliu Constantinescu observase cu sagacitate și luciditate, încă din 1937, că "Adversitatea domnului Iorga este a unei naturi în contra altei naturi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lor și modelele în afirmare la scară internațională. Gradul de apropiere dintre sistemele de guvernare din state naționale și modelele în afirmare la scară internațională Puterea de negociere a statelor Ridicat Scăzut Ridicată Izomorfism normativ/mimetic Inovație Slabă Devianță Izomorfism coercitiv Puterea de negociere se referă la "marja de manevră" de care dispune un stat față de organizațiile internaționale care furnizează resurse (financiare), care compară performanțele și fac recomandări. Statul cu marjă de manevră redusă va fi nevoit să aplice măsuri impuse
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
experiențelor diverse. În faza de început a socializării, copilul nu face distincțiile necesare între obiectivitatea fenomenelor naturale și a celor socioumane. El nu pricepe convenționalitatea unor limbaje, organizații, instituții, semne etc. Pentru că ele sunt acolo, le află ca exterioare și coercitive. În fapt, omul este o ființă socială, iar societatea, cu tot ce presupune ea, este producție socio-umană. Fiecare om are anumite particularități fizico-chimico-anatomo-fiziologico-biologico-psihologice, are o istorie proprie, constituite într-un mediu în care trăiește alături de alții la care se raportează
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
spiritul capitalismului, Max Weber arăta că raționalitatea organizațională și spiritul raționalist au dus la birocratizarea societății pentru a răspunde căutării continue a eficacității pe care o impune concurența. Mobilurile contemporane ale birocratizării nu sunt numai cele identificate de Weber. Izomorfismul coercitiv este procesul prin care asemănarea crescândă poate fi rezultatul presiunilor formale exercitate de către organisme internaționale, de către autorități europene etc. Izomorfismul normativ este procesul de omogenizare legat de profesionalizarea funcționarilor și de constituirea asociațiilor lor profesionale. Izomorfismul mimetic poate proveni din
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în primul rând, despre ceea ce aș numi "argumentul dezbaterii publice". Potrivit concepției lui Rorty, aceasta implică "cel mai larg acord intersubiectiv" între membrii unei comunități, dar, în același timp, un acord care este, eminamente, "neforțat"181, ceea ce denotă lipsa acțiunilor coercitive, care i-ar putea obliga pe membrii unei comunități să recunoască ceva ca fiind "bine" împotriva voinței lor. Problema care intervine aici este însă aceea a imposibilității de a justifica altfel decât ideologic de ce anume o comunitate este mai îndreptățită
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Althusser a fost interesat să explice calitatea acesteia de relație socială reală, prin care indivizii umani trăiesc relația cu lumea de care aparțin. Prezența ideologiei în orice societate este asigurată chiar de aparatul de stat, care este de două tipuri: coercitiv (incluzând instituțiile guvernamentale, armata, poliția, curțile judecătorești, închisorile etc) și ideologic (instituit prin intermediul bisericii, sistemului de învățământ, familiei, sistemului legal, partidelor politice, rețelelor de comunicații ș.a.m.d.)387. Manifestându-se la nivelul aparatului de stat, ideologia este forma în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
metodei) și intresubiectivitatea rortyană (care privește solidaritatea unei comunități, de asemenea rezultat al dezbaterii publice), atunci când vorbește de existența unui "acord neforțat", filosoful american evită eventuala acuzație relativă la posibilitatea ca acesta să fie impus prin decizii arbitrare sau acte coercitive. Acest lucru este posibil în măsura în care la Popper intervine loialitatea sa față de teoria adevărului-corespondență (adevăr care, dacă există, se află oricum "dincolo" de prezența sau absența dezbaterii publice a teoriilor), în vreme ce, pentru Rorty, reducerea obiectivității la solidaritate nu este o operațiune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să-și părăsească proprietatea individuală în favoarea celei colective; au fost organizate: Gospodăriile Agricole Colective (GAC); Cooperative Agricole de Producție (fostele GAC); Gospodăriile Agricole de Stat (GAS). membrii cooperatori aveau voie să-și păstreze 0,15 ha; au fost folosite măsuri coercitive împotriva țăranilor care au refuzat să se înscrie în cooperative sau să-și cedeze pământurile (peste 80.000 de țărani arestați și 30.000 judecați); au fost luate măsuri împotriva țăranilor înstăriți (chiaburi), această categorie fiind desființată în 1959; aproximativ
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
În mod silit. În relația dintre stat și persoanele fizice sau juridice acționează principiul impunerii ca obligație pentru contribuabil, fără a se cere consimțământul expres al acestuia, iar În cazul În care contribuabilul s-ar opune, statul poate aplica măsuri coercitive. Elementul de autoritate apare cu pregnanță În cazul impozitelor și este cel mai rapid perceptibil de către contribuabili. Oricare ar fi forma sa, impozitul este Întotdeauna perceput ca un act de autoritate, o obligație ce poate fi Îndeplinită și prin constrângere
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de exemplu, de către persoane, grupuri sau organizații care ar dori să le deposedeze de roadele muncii lor, să îi înrobească sau să îi domine pe cei mai slabi, să își impună conducerea asupra altora sau chiar să recreeze un stat coercitiv cu scopul de a-și asigura dominația. Dar dacă abolirea statului ar produce violență și dezordine de nesuportat "anarhie" în înțelesul popular atunci un stat bun ar fi superior statului rău care va urma probabil anarhiei. Dacă respingem anarhismul și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cîțiva ani sau cîteva generații este posibil să abuzeze de ea. Dacă istoria omenirii ne oferă vreo lecție, cu siguranță una dintre ele este aceea că prin corupție, nepotism, promovarea intereselor individuale și de grup și abuzul monopolului asupra puterii coercitive a statului pentru a reprima criticile, pentru a sustrage bogății de la supuși și pentru a se asigura de ascultarea acestora prin constrîngere, este probabil ca protectorii unui stat să devină despoți. În cele din urmă, conceperea unei utopii este un
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dornici să se naturalizeze, să devină "adevărați americani". Iar urmașii lor au fost și mai dornici să o facă. Astfel, asimilarea a fost mai ales voluntară sau declanșată de mecanismele sociale (cum ar fi rușinea) care au diminuat necesitatea intervenției coercitive a statului 3. Dacă o populație masivă de imigranți a fost în ansamblu asimilată cu succes, atunci cînd societatea americană s-a confruntat cu neînțelegeri mai profunde de natură culturală sau rasială, limitele pînă la care s-a îndeplinit acest
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
interne s-au dovedit prea greu de controlat prin sistemul său consensual. Sistemele electorale. Diferențele culturale scapă deseori de sub control deoarece sînt alimentate de politicienii care se luptă pentru sprijin electoral. Cîteodată regimurile autoritare reușesc să-și folosească imensa putere coercitivă pentru a copleși și suprima conflictele culturale, care pe urmă izbucnesc atunci cînd forța de constrîngere se află în declin, în timpul tranziției la democrație. Tentați de rătăcirile facile provocate de identitățile culturale, politicienii pot influența în mod deliberat membrii grupului
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]