7,311 matches
-
Să nu mai scrie ceea ce, într-un fel sau altul, au trăit. Dacă autorii improvizați vor merge sau nu în această direcție, vă las să descoperiți la lectură. E clar că, intrând în prea multe subtilități textuale, Cosmin Perța ratează coerența de gen. Întâmplări la marginea lumii nu e - oricât ne-am dori-o - un fantasy. Tot punând în abis și scoțând din necesare fundături firul epic, tot reflectând zonele umbroase ale scriiturii, el uită că supapele unei asemenea narațiuni trebuie
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
Considerând-o o soluție comodă, ei își rezervă prestigiile intelectuale ale riscului. În realitate, nimic mai dificil și mai riscant decât încercarea de a fi obiectiv. Dificilă în măsura în care își dă un criteriu din afară, fără să se mulțumească cu eventuala coerență a propriului punct de vedere. Și riscantă în măsura în care stârnește reacțiile potrivnice ale tuturor subiectivismelor. Obiectivitatea nu e întotdeauna imparțială. Ea vizează obiectul și nu distribuția părerilor în jurul lui. Preocuparea ei este supunerea la obiect, nu menținerea echidistanței între "părțile" angajate
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
cele mai multe, scrise într-o românească stricată, cu puternică in-fluență ungurească; pentru ca, în alte ocazii, fata să se exprime impecabil. Ori eroina a învățat românește accelerat, ori autorul a preferat să se tot joace cu mărcile maghiarei, în loc să se gândească la coerența registrului verbal și stilistic. Revenind la traseele protagoniștilor, nu se observă nici vreo regulă, nici absența totală a regulilor. Ei ajung să se cunoască doi câte doi, fără ca al treilea să aibă habar de amiciția existentă între ceilalți. Ocazie pentru
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
se vedeau ele, însă, în deceniile trei și patru ale secolului trecut. Oricum, cititorul de azi are revelația unui program poetic de o (post)modernitate izbitoare. Scrie Ion Pop: "...programul poetului viza (...) tocmai o atare destructurare, ca maximă distanțare față de coerența Ťanecdoticăť a discursului și potențată sugestie a unei dinamici a viziunii bazată pe multiplicarea rețelei analogice, cu voita forțare a asemănării până la Ťtabuizareať (neo)barocă a obiectului și instituirea unui regim de cvasi-autonimie a semnificantului față de semnificat". (p. 300) Ceea ce
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
prelungi a întinderii narative, un fel de gamă afectivă ce nu rabdă urcarea treaptă cu treaptă și pagină cu pagină a unei scări diegetice. Pentru astfel de oameni, tiparul discursiv acționează ca un inhibitor: le taie suflul și le ucide coerența, preschimbîndu-i în făcători seci de texte inerte. Din acest motiv, valoarea Luntrei lui Caron vine întîi de toate din fibra celui care a scris-o, și nu din stofa epică a produsului literar. Toate episoadele cărții, atît de disparate și
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
Contururile încă umede de cerneală ale literelor, amprenta întreruptă ici-colo, pătată alteori, așa cum rămîne ea pe sugativa aplicată etanș. Erau ziare, evenimente (de Șerban Foarță, Brumar, 2000), pe foiță mulatră, sustrasă din rotativă, e, ca și Ecou tîrziu, spațiul înfricoșătoarei coerențe a absurdului. Acela în care trăim, despre care citim, naiv convinși că toate se-ntîmplă pe o altă planetă, și de care încercăm să ne salvăm indexîndu-l, ca specie, în cartoteca literaturii. Fatalul strigăt cu care începe neputința noastră de-a
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
a mulțimii. * Misterul plăcerii stă închis în viața unui sfânt redusă la clipa revelației. * Din punctul de vedere al psihanalizei, suntem cu toții bolnavi, portavoci ale unei pepiniere de mizerii pe care adâncul din noi le produce fără încetare, clătinând schema coerenței noastre fragile. Dinaintea șarlatanului cu diplomă nu ne mai confesăm păcatele, ci porcăriile pe care nu am fost în stare să le facem, pe care le-am evitat din lașitate, din neputință, și nicidecum pentru că am fi fost grijulii cu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
au drept scop a găsi și fixa claritatea și distincția normativă a actului uman, a cărui normalitate și criteriu totodatătinde spre Ideal. În acest demers, evocarea înseamnă să treci dincolo de amnezia ecoului; cu vocația de a fi semen, să surprinzi coerența de cristal a răspunsului din chiar propria lui întrebare (de felul: „Ce înseamnă azi să fii om?” ori „Unde se îndreaptă omenirea?”); cu virtuozitatea înțelegerii, să faci din abruptul „dacă” o catapultă spre a ajunge în seninătatea consistent congruentă a
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
malițioasă trăite de Victor între femeile crude ale Amsterdamului). O carte enormă al cărei vis și a cărei fibră constau în însăși scrierea ei. A cărei protologie și escatologie se asociază fericit cu pagina de gardă și cu caseta tehnică. Coerența lumii e dependentă de coerența cărții. Și reciproc. Deprinși, în materie de roman, cu continuumul și - vorbă veche - grandoarea fluviilor americane, nu avem ochii deplin formați pentru a sesiza ansamblurile de frontieră ale Marilor Lacuri. Întâlnirea acestor cărți aparent autonome
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
femeile crude ale Amsterdamului). O carte enormă al cărei vis și a cărei fibră constau în însăși scrierea ei. A cărei protologie și escatologie se asociază fericit cu pagina de gardă și cu caseta tehnică. Coerența lumii e dependentă de coerența cărții. Și reciproc. Deprinși, în materie de roman, cu continuumul și - vorbă veche - grandoarea fluviilor americane, nu avem ochii deplin formați pentru a sesiza ansamblurile de frontieră ale Marilor Lacuri. Întâlnirea acestor cărți aparent autonome se pro-duce, de jure, pe
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
cît mai puține pierderi, la spațiul dinamic, determinat economic și necruțător cu cei indeciși, al pieței de artă occidentale. într-un anumit fel, Marianov a trăit simultan în două realități: într-una Răsăriteană, puternic motivată istoric și conjunctural, a păstrării coerenței interioare și a specificității umane prin proiecția simbolică și prin aspirația spirituală, și într-una Apuseană, marcată de postindustrialism, în care valorile statice, de factură muzeistică și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea. În locul acstora promovîndu-se, prin mecanisme economice
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
clar, dacă analizăm construcția și compoziția cărții, că există deficiențe și stridențe în ambele privințe. Volumul nu reprezintă un întreg, un ansamblu omogen, cu o perspectivă unitară care, străbătând diferitele universuri diaristice și artistice, să le definească în termeni de coerență internă. Paralelele sunt rare, aproape întâmplătoare. Scriitorii se succed într-o ordine aleatorie, iar nu în funcție de un criteriu ordonator. De la un capitol la altul nu apare un progres nici în scrisul autorului, nici în înțelegerea cititorului, întrucât capitolele, nesudate între
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
aparțin unor lumi muzicale atât de diferite cum sunt Cvartetul în re minor, KV 173, scris de genialul adolescent Mozart, și Cvartetul nr. 14 de Antonin Dvorak, lucrare a maturității târzii a autorului. Se poate vorbi despre cultura sunetului, despre coerența ansamblului și echilibrul sonorităților, despre intonația perfectă, gândită și realizată funcțional, despre magistrala construcție a acestui covârșitor opus beethovenian care este Cvartetul "Razumovski" în fa major. Mai important decât toate aceste aspecte, aspectul care condiționează nivelul cu totul special al
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]
-
fără ca ei să-și fi spus cuvintele simple care ar fi fost de spus. Construcție mozaicată, rezultând din asamblarea amintirilor despre amintiri: ale tatălui - rând pe rând, copil, adolescent, adult - și ale fiului care urmează același traseu. Liantul care dă coerență acestui mozaic este asigurat de comentariile autorului când sentimentale, când ironice, când aspre, când detașate. Publicăm mai jos fragmente din romanul lui Pierre Charras ce va apărea în colecția "Cartea de pe noptieră", la Editura Humanitas. După moartea tatălui, fiul își
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
desfășurat pe spații ample, se ține la nivelul fiecărui fragment. Cu cât derularea evenimentelor capătă viteză, cu cât centrifuga ficțională tinde să împrăștie faptele în toate direcțiile, cu atât se fac mai bine observate un ritm al narațiunii și o coerență a ei. Furturi și cafturi, partide de box în ring și în afara lui, episoade din armată și din alte colonii penitenciare (unitatea din Moșneni, cărămidăria Viezuroaia, Policolorul, 23 August), amoruri pour toujours și acuplări grăbite, gâfâite, înfometări progresive și câtuși
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
de Liviu Dănceanu. Performanțe impresionante la nivel de ansamblu a dovedit formația de percuționiști "Game", a Universității de Mu-zică, formație condusă de Alexandru Matei, de asemenea "Trio Contraste". în interpre-ta-rea acestei formații, "Cumpăna timpului", de Laura Manolache, și-a găsit coerența, proporția, pregnanța comunicării, proprie muzicii. Dar - trebuie să o re-cu-noaștem - cel mai percutant impact public l-a avut concertul sextetului vocal berlinez "Singer Pur". Ne-au reamintit că profesionalism nu înseamnă numai justețe intonațională și ritmică, numai respectarea strictă a
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
fac uz teologii atunci cînd sunt siliți să-și apere obsesiile dogmatice. În consecință, neamțul știe să scape din capcana oricărui subterfugiu, depistînd cele mai fine subtilități ale cazuisticii popești. Criteriul investigației sale e exactitatea, iar unealta procedeului său e coerența rațională. Tot ce nu-i exact sau rațional e vreasc ridicol bun de aruncat pe foc. Cu alte cuvinte, ceea ce ascultă de înlănțuirea necontradictorie a unor afirmații bine sudate între ele reprezintă imaculata certitudine. La fel, tot ce corespunde smerit
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
scriitorului: nu atât stilul lui, la care am de făcut obiecții, cât forța de a lucra cu materialul friabil al propriilor amintiri. Punerea acestora pe hârtie, departe de a fi o operațiune mecanică de arhivare, presupune creativitate literară și o coerență posibilă abia acum, în momentul scrierii. Umbrele fără chip, coloanele de aer, conturul de abur și siluetele cețoase sunt trecutul tremurând, aproape destrămat, în amintire. În fumul unei cafenele sau în aburii alcoolului, figurile din jurul autorului-narator și liniile exacte ale
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
este adoptată, sub nicio formă într-un sistem de educație nu o faci peste noapte și nu o faci fără să calculezi și măsurile intermediare. În momentul de față, noi, la Ministerul Educației, nu facem decât să încercăm să dăm coerență acestor măsuri și în cazul în care Legea educației va fi schimbată evident că vom acționa după cum va decide Legislativul. Eu cred în ceea ce privește clasa pregătitoare că trebuie să fim mai flexibili, în sensul că, dacă nu ai spațiu și dacă
Clasa pregătitoare, între ciclul primar și grădiniță by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80423_a_81748]
-
volumului. Desigur, lectura migăloasă pe care o instaurează Diaconu, decupajul discret al tuturor mostrelor semnificative, ordinea internă pe care acestea o dezvoltă oarecum automat, fără sprijinul unui mecanism de argmentare evident nu se pot - din nefericire - reproduce într-un articol. Coerența teoretică a discursului critic e dată, fără mustrări de cuget, pe o diversitate indusă de asaltul citatelor. Așa încât, în loc să-l parcurgem pe autorul studiului despre Cioran, îl recitim, în definitiv, pe Cioran însuși. Izolarea fragmentului e singura formă de investiție
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
care construiesc și precizează o anumită identitate, încep să respire din nou, fie în registrul grav și melancolic, fie în celălalt, la fel de seducător, ironic și ludic. În al doilea rînd, este urmărită, cu o grijă de cercetător și cu o coerență de filosof, continuitatea exterioară și lăuntrică a prezenței și a chipului uman. Puse față în față, relieful grecesc reprezentînd o femeie tînără și personajul sfîrșitului de sec.XIX sau începutului de sec. XX reprezintă ipostaze ale aceleiași realități exemplare și
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]
-
În excelenta prefață scrisă pentru acest volum (de fapt, un studiu critic în toată regula), Al. Cistelecan remarcă, pe lângă diversitatea "exaltată de analiză", descendența... lovinesciană a criticului. Fiind, programatic, un postmodern, Radu G. }eposu pune totuși preț pe unitatea și coerența textului, pe omogenitatea viziunii, căutând sistematic profunzimea și articularea operelor. Și substanța lor, aș adăuga, întrucât autorul "optzecist" are și această prejudecată tradițională... Se contrazice el? Dacă mutația culturală, de la modernism la postmodernism, este reală și angrenează literatura tinerilor scriitori
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
a vorbit, printre primii la noi, Alexandru Mușina, își recuperează omogenitatea nu în planul iluziei, ci în acela al conștiinței creatoare." (p. 35); "spiritul critic e o încercare de înțelegere a acestei dezintegrări, de reorganizare a ei într-o nouă coerență. O coerență care nu mai are nimic din elitarismul modernismului, una blând-tolerantă, în care poate încăpea întreaga istorie a culturii. (...) încep să se prefigureze zorii unui nou umanism și, în sens strict cultural, poate ai unui nou clasicism, cum au
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
printre primii la noi, Alexandru Mușina, își recuperează omogenitatea nu în planul iluziei, ci în acela al conștiinței creatoare." (p. 35); "spiritul critic e o încercare de înțelegere a acestei dezintegrări, de reorganizare a ei într-o nouă coerență. O coerență care nu mai are nimic din elitarismul modernismului, una blând-tolerantă, în care poate încăpea întreaga istorie a culturii. (...) încep să se prefigureze zorii unui nou umanism și, în sens strict cultural, poate ai unui nou clasicism, cum au lăsat să
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
face loc alteia, de natură pur teoretică. Din fragment al unei cărți sacre, opera devine un uriaș catalog al bibliotecii." (pp. 71-72). Dincolo de viziunea generală și generoasă a autorului, să reținem acest "u întâmplător" care o traduce în termeni de coerență și corespondență. Radu G. }eposu are o voluptate a înserierii, a distribuirii creatorilor în rețele artistice, separate și evidențiate meticulos, fără a exclude interferențele. Dacă într-o pagină de literatură aleatoriul pur poate fi prezent, într-una de critică el
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]