1,963 matches
-
scriere simplificate, hiragana și katakana, permit o pronunțare fonetică, În special pentru transcrierea cuvintelor străine. În sfârșit, ceea ce este calificat În Japonia ca fiind alfabetic desemnează caracterele latine, utilizate În general pentru transcrierea cuvintelor englezești. Într-unul și același text, coexistă caractere diferite, dar sensul este dat de kanji, astfel Încât este posibilă o lectură rapidă acordând atenție doar acestor ideograme. Informarea ține de responsabilitatea personală și de efortul cotidian al fiecăruia de a se situa și a Înțelege ceea ce se Întâmplă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
normal, inteligent și... groaznic de plictisitor! Sistemul de dominație pe criteriul vârstei, acel seniority sistem, vine În contradicție cu inovația și cu schimbul de idei noi. Budismul, care marchează profund cultura japoneză, recomandă totuși raționamentul non-maniheist, În care da poate coexista cu nu, acestea putând fi simultane. Situațiile ambigue sunt propice creației, spre deosebire de un sistem de reprezentări exclusiv: alb sau negru nu este prea apreciat. În Japonia, acest tip de opoziție absolută și definitivă Între alb și negru. Se preferă griul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de a provoca”. De asemenea, se impune a lua În considerație existența a două sensuri diferite atribuite noțiunii de experiment: unul privește tatonarea empirică, altul corespunde demersului planificat. Numai când aceste două modalități - una de gândire, alta de acțiune vor coexista sunt Întrunite condițiile unui experiment (când, de exemplu, operațiile de gândire propoziționale, ipotetico-deductive vor fi corelate cu cele de comunicare, de verificare). A tatona, a observa realul se face fie pentru a degaja o ipoteză, fie pentru a verifica o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ajunge la cristalizarea unei personalități refractare sau revoltate, care va intra frecvent în situații de conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11-14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exemplificare doar, semnalăm câteva posibilități: Se remarcă faptul că o formă de comunicare anume este o problemă de dominanță și nu de exclusivitate. De asemenea, doar din necesități didactice se fac delimitări tranșante, în realitatea vie a comunicării aceste forme coexistând. Spre exemplu, comunicarea profesorului poate fi în același timp o comunicare în grup (se adresează tuturor cu o cerință), o comunicare interpersonală (accentuează o idee ca răspuns direct pentru elevul X) și intrapersonală (se autointeroghează: „m-au înțeles exact?”, „este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tipul informării sau al încurajării poate fi favorabilă, în special dacă nivelurile inițiale ale motivației intrinsece sunt înalte” (Amabile, 1996, p. 119). Alți teoreticieni ai creativității au afirmat, de asemenea, că la persoanele creative unele tipuri de motivație extrinsecă pot coexista cu motivele intrinsece (Rubenson și Runco, 1992; Sternberg, 1988). Se consideră că mai ales la persoanele foarte creative, cu precădere la oamenii de știință, dorința intensă de a le fi recunoscute meritele și implicarea lor profundă, intrinsecă în muncă sunt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a le conserva. Distanța ireconciliabilă dintre moderniștii proeuropeni și tradiționaliștii antioccidentali nu este atât de vizibilă pe cât au Încercat să o prezinte participanții la dezbaterea despre modernizare din anii 1920 și 1930. Pe parcursul cărții, subliniez faptul că În discursul eugenist coexistă paradoxal noul și vechiul, argumentele raționaliste și cele subiective, ideile comunitariste și cele individualiste, cu scopul de a pune În evidență natura complexă și deseori ambiguă a discursului despre modernizare În România dintre cele două războaie mondiale. Modernismul nu a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezvoltarea civică și economică. De aceea, a adăugat ca un corolar la o astfel de potențială definiție strictă a națiunii Înclinația „naturală” a românilor de a practica toleranța. Cu alte cuvinte, Moldovan părea deschis către ideea unei Românii În interiorul căreia coexistau diferite grupuri etnice, dar, În același timp, nu părea la fel de Înclinat către posibilitatea ca viitorul stat eugenic să servească nevoile specifice - culturale sau biologice - ale grupurilor minoritare. De altfel, chiar și o astfel de toleranță limitată a devenit, cu timpul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
originea unei redefiniri, parțiale sau totale, a alianțelor și a coalițiilor ce structurează elitele la putere”. Și o astfel de redefinire pare din primul moment consecința cea mai probabilă. Totuși, nu putem exclude faptul că „o asemenea schimbare nu poate coexista cu reproducerea și/sau consolidarea dinamicilor sociale anterioare” (ibidem, p. 263). Așa cum notează Bauer, faptele au arătat că trebuie abandonată conceptualizarea simplistă „a unei clase conducătoare structurate de o elită economică recunoscută ca fiind omogenă” și a unei „elite politice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
decât amuzante, dar unul merită citat în termenii utilizați de episcopul creștin care scrie: „Există un anumit pro-Principiu regal, pro-privat de inteligibilitate, pro-privat de substanță și pro-dotat cu rotunjime, pe care eu unul l-aș numi Dovleac. împreună cu acest Dovleac coexistă și o Putere, pe care eu o numesc Supervacuitate. Acest Dovleac și această Supervacuitate formând unitate, au emis, fără să emită, un Fruct vizibil din toate părțile, comestibil și savuros, Fruct pe care limbajul l-ar numi Castravete. Dimpreună cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Putere, pe care eu o numesc Supervacuitate. Acest Dovleac și această Supervacuitate formând unitate, au emis, fără să emită, un Fruct vizibil din toate părțile, comestibil și savuros, Fruct pe care limbajul l-ar numi Castravete. Dimpreună cu acest Castravete coexistă o putere de aceeași substanță ca și el, și pe care eu aș numi-o Pepene galben. Aceste puteri, adică Dovleac, Supervacuitate, Castravete și Pepene galben, au generat tot restul mulțimii de pepeni galbeni deliranți ai lui Valentin”... A citi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
el? Pentru că, în acele timpuri, magia și miracolele țin de aceeași practică a minunilor. Lumea nu era pe atunci prea scrupuloasă, în privința a ceea ce e rezonabil și ceea ce e închipuire. în acele vremi de efervescență intelectuală, spiritele, demonii, iraționalul, miturile coexistă nestânjenit cu Logosul. Ca, de altfel, și astăzi... Astfel, Simon îl interpelează pe apostolul Pavel pentru a afla, contra unor sume de bani, câteva din secretele lui. Evident, magicianul creștin nu-i dezvăluie niciun alt truc decât credința și încrederea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ale secolului al XVIII-lea (Anglia, Franța, Prusia, Rusia și Austria) s-a ajuns ca numărul statelor europene să scadă dramatic între 1648 și 1815. În principal, este vorba de cele câteva state naționale din acea perioadă, care continuau să coexiste alături de imperii multinaționale precum Imperiul Otoman și Rusia țaristă, dar și de micile formațiuni statale ale Germaniei și Italiei. Există încă o mare diversitate - peste care nu se poate trece în analiza acestei perioade - în ceea ce privește tipul de actori internaționali ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
identificării celor trei linii de abordare, este interesant faptul că, în viziunea lui Wight, dar și a lui Bull, de pildă, la orice moment în timp al existenței unei societăți internaționale întâlnim reunite procesele specifice fiecăreia dintre cele trei tradiții, coexistând în condițiile prevalenței temporare a unuia sau altuia dintre ele. În prezentarea viziunii referitoare la relațiile internaționale se cuvine remarcat faptul că autorii Școlii engleze pleacă și ei de la premisa anarhiei existente în mediul internațional - însă, la fel ca idealismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
local și global este la fel de greu de definit (Kaldor, 1999, p. 10). Astfel, noile tipuri de războaie par a fi pierdut „simplitatea” obiectivelor - politice -, caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile „moderne” ale războiului -mișcare secesionistă, de unificare sau de eliberare națională - coexistă cu războaie etnice generate de ură, războaie criminale conduse de bande și organizații paramilitare, toate acestea ieșind de sub controlul strict al statului sau implicând intervenția forțelor străine în faza de tranziție de la război propriu-zis la lupta cu criminalitatea. Multiplicitatea obiectivelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
suverane, în realitate, suveranitatea fie nu există, fie este limitată. În mare parte, state pre-westfalice sunt fostele colonii și se regăsesc în Africa, America Latină, Asia și fostul spațiu sovietic. Structura extrem de eterogenă a sistemului internațional de după „războiul rece”, în care coexistă și concurează diferite logici cu privire la organizarea politică, economică, precum și realizarea politicii externe, a dat naștere mai multor scenarii cu privire la viitoarea organizare a sistemului internațional și forma pe care o va lua noua ordinea mondială. Sistemul internațional în tranziție Odată cu sfârșitul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
întemeiat pe competiția economică „pașnică” între state/blocuri, în cadrul căruia chestiunile militare sunt adiacente (cel puțin la prima vedere) (Ibidem). Următorul scenariu „moderat” este ordinea „uni-multipolară” despre care vorbea Huntington și care se prezintă ca un hidbrid complex în care coexistă o superputere și câteva puteri majore (Huntington, 1999, pp. 35-36). În cadrul acestei ordini mondiale, soluționarea principalelor probleme internaționale necesită acțiunea singurei superputeri, însă întotdeauna în combinație cu alte state majore; singura superputere poate bloca acțiunile coaliției de puteri majore pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în spațiu. (Toate satele au monumente: troițe, biserici, cimitire.) Monumentul își arogă spațiul pe o anumită rază de întindere; el generează o arie monumentală, în care totul, spațiu și obiecte, îi îndură dominația. De aceea mai multe monumente nu pot coexista prea apropiat: ariile lor monumentale interferându-se, se neutralizează mutual: Cei șapte cetățeni din Calais ai lui Rodin nefiind un monument unitar, ci un grup de monumente, suferă de acest efect. Monumentul, suspendând devenirea, nu poate fi afectat de nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o comedie molierescă. Istoria literaturilor cunoaște destule specimene ale acestui tip. Ralea nu era un „spirit geometric”, ci un „esprit de finesse” în cel mai înalt grad. Prin aceasta el face parte dintr-o familie de spirite în care afinitățile coexistând, ca în orice familie, cu divergențele, îl vom găsi alături nu numai de Nietzsche sau Bergson, dar și de alții care l-au sau l-ar fi iritat. Evocarea lui Montaigne, Rémy de Gourmont sau Alain e firească în legătură cu Ralea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a variantelor 3 (statusul socio-economic) x 3 (țări) x 2 (sexe) a fost dirijată pentru a verifica diferențele variantelor dependente dintre comportamentul sedentar și activitatea fizică. În aceste trei țări est-europene se observă un nivel ridicat al sedentarismului, dar acesta coexistă cu diferite modalități de activitate fizică. Valorile diferă în funcție de țară și sex. Introducere Având în vedere rapidele schimbări sociale și noile cuceriri tehnologice, se întrevăd oportunități de amplificare în rândul tinerilor a stilului de viață sedentar. Aceasta a dus la
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
sedentari tind să înlocuiască în mod direct activitatea fizică cum de altfel, se susține punctul de vedere prezentat într-o meta-analiză recentă (Marshall, Biddle, Gorely, Cameron, & Murdey, 2004) în care se arată că unele comportamente sedentare și active par să coexiste în timp. Cu toate acestea, țări precum România pe măsura dezvoltării economice vor obține un acces mai mare la aparatură tehnologică și automat preocupările sedentare cu utilizare a acestora vor avea impact mai mare. În conformitate cu afirmația anterioară, este important să
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
dintre cele mai complexe sub raport psihologic. Proverbele, ca și maximele (sau „cugetările culte”) s-au născut, pe de o parte, din nevoia omului de a Înțelege, de a-și explica mai bine complexitatea psihologică a ființei sale, În care coexistă numeroase calități și defecte, iar pe de altă parte, din dorința de a face ca prin observații și reflecții profunde, cu caracter ironic sau sarcastic, fiecare dintre noi să poată realiza o cunoaștere de sine obiectivă, indispensabilă luării unor atitudini
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pentru a se face cunoscută. Μ Adevărul e că sensibilitatea noastră este, de regulă, egoistă: vrând, de exemplu, să vedem numai frumosul, noi ne Închidem față de tot ceea ce nu este frumos (dar „frumosul” și „urâtul”, ca și „binele” sau „răul”, coexistă În realitatea vieții, influențându-se reciproc: dacă vrem, de pildă, să fie pace Între oameni, trebuie să știm să evaluăm corect periculozitatea menținerii sau exagerării unor conflicte; sau, dacă vrem să ne bucurăm de ceea ce reprezintă o conduită decentă, va
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată de dreapta 1tc "15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată de dreapta1" În 1971-1972 a început una dintre cele mai violente perioade de reacțiune și poate dintre cele mai decisive din istorie 2. În ea coexistă două naturi: una profundă, substanțială și complet nouă; cealaltă superficială, contingentă și învechită. Natura profundă a acestei reacțiuni a anilor ’70 este așadar de nerecunoscut; natura exterioară însă este cât se poate de ușor de recunoscut. Și, într-adevăr, oricine
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
religioase, caută să-mpaci și capra, și varza etc.”. Dimpotrivă, Hristos - în absolută coerență cu toate predicile sale - nu putea decât să înțeleagă prin ea: „Fă o diferență netă între Cezar și Dumnezeu, nu-i confunda; nu-i face să coexiste la-ntâmplare cu scuza că poți oricum să-l servești mai bine pe Dumnezeu; «nu-i împăca»; amintește-ți bine că și-ul meu este disjunctiv, creează două universuri necomunicante, ba poate chiar contrastante, oricum, repet, «de neconciliat»”. Prezentând această
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]