1,095 matches
-
și povești (1904, în colaborare cu Șt. Duțescu), Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel (1910), Îngerul românului. Povești și legende din popor (1913), Făt-Frumos. Povești (1913), Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende (1914), Cojocul lui Sărăcilă (1925), Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor (1926), Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice ș.a. În toate culegerile sale R.-C. dovedește o grijă deosebită pentru autenticitatea materialelor, pentru
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor, București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
procurorul se liniștise. întoarse ceasornicul, pături hainele și, ridicându-și un genunchi, începu să-și frece cu ciorapul laba îngălbenită. Se întinse apoi în pat cu mâinile încrucișate peste ogheal și fixă privirea în tavan. În odăița care mirosea a cojoc ș-a tihnă de cămară, femeia aducea de afară iz proaspăt de omăt și mireasmă de fân. Zâmbind dintr-o parte, verde, cu ochii tăiați sub sprâncene foarte negre, acum îl urmărea pe omulețul din pat. Din când în când
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
tovarășul în timp ce acesta, clipocind, tindea grumazul către omăt. Pe urmele sclipitoare rupte de sănii, picuraseră măciulii de fân. Atent în toate părțile, printre ele călca un ciocârlan. în ușa morii ieși un moș cu căciula trasă pe nas și mânecile cojocului împreunate. Privind peste streșina căciulii, căsca, ca mâța, roz și fără dinți, cu mustața ridicată. Lângă el, în ușă, apăru un om cu nasul vesel ca un cuc, înfipt roșu între ochii negri. Fără a-și îndoi genunchii, moșneagul ieși
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
oile cele ? Acușica le mulg și vă dau să mâncați.” Turma era departe, pe-o coastă, cu câini și cu trei ciobani. Ne-am uitat unul la altul, dar Jorjâcă nu făcea șagă. S-a ghemuit sub căruță, a tras cojocul peste cap și a început să mulgă osia într- o găleată. Să chiorăsc, oameni buni, da’ ia așa țâșnea laptele de sub căruță !... oile a zbiera de parcă erau duse la junghiat. Ciobanii le-au fâșcâit și le-au ocolit pe sub
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
da’ ia așa țâșnea laptele de sub căruță !... oile a zbiera de parcă erau duse la junghiat. Ciobanii le-au fâșcâit și le-au ocolit pe sub deal, dar ele nici gând să contenească. Atuncea unul din ciobani și-a trântit jos cojocul dintre umere și, măi oameni buni !, s-au adunat toți trei în jurul cojocului ș-au început a izbi în el cu bâtele. în acea clipă l-am și auzit pe podvodar răcnind de sub căruță : „Stați, oameni buni, nu dați, oameni
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
duse la junghiat. Ciobanii le-au fâșcâit și le-au ocolit pe sub deal, dar ele nici gând să contenească. Atuncea unul din ciobani și-a trântit jos cojocul dintre umere și, măi oameni buni !, s-au adunat toți trei în jurul cojocului ș-au început a izbi în el cu bâtele. în acea clipă l-am și auzit pe podvodar răcnind de sub căruță : „Stați, oameni buni, nu dați, oameni buni !” Ș-așa s-a chinuit Jorjâcă până ce i-a venit în gând
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o răchită. Se iscă zarvă și căngile mușcară grăbite în plavie. Sub vântul ce căzuse, ploaia curgea mai liniștită. Negurile se depărtau, lăsând în loc o lumină nelămurită. în josul stăvilarului gârla încă bubuia, dar șuvoaiele din cer, pe încetul, încetară. în cojoacele albe, sus pe punte se mișcau spinări încordate. De sub nori, zorii se iveau lăptoși. BABELE Măruntă și cu tulpan în cap, Aglaia bătea în mijlocul casei metanie. O adresa soarelui răsărit, închinăciune vioaie care, când o ridica pe babă în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la volan, Încetinit de camioanele din față și de petrecăreții din spate, Milton se zvârcolea și zbiera, cuprins de o furie insuportabilă. Claxoanele tatălui meu nu trecuseră Însă neobservate. Vameșii erau obișnuiți cu claxoanele șoferilor nerăbdători. Dar aveau ac de cojocul lor. De Îndată ce Milton se apropie de gheretă, ofițerul Îi făcu semn să tragă pe dreapta. Prin geamul deschis, Milton strigă: ― E un individ care tocmai a trecut. Mi-a furat niște bani! Puteți să transmiteți să fie oprit la capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în mila gravitației pământului, care le primea în îmbrățișarea ei dură. Bărbații căutau la fiecare colț de stradă și întrebau pe toată lumea: "N-ați văzut un bătrânel, cam de un metru jumate, chel și cu perciuni albi? Purta mereu un cojoc albastru, rărit de vreme". Dar nimeni nu vedea nimic niciodată, pentru că majoritatea căuta o persoană cam cu aceleași caracteristici. Au fost luni îngrozitoare! Într-un final, când destui și-au găsit sfârșitul într-un mod sau altul, Guvernele au dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-l adopte și pe ăsta. Înghite saliva abundentă ce-i năvălește în gură. Boșorogul își strânge familia în jurul lui. Pregătește terenul nu numai pentru Tiberius Nero, ci și pentru mucosul ăla... Inspiră și expiră adânc. Dar are el ac de cojocul tuturor! Cuvintele împăratului nici nu-l flatează, nici nu-l îmbărbătează pe Scribonius Libo. Întreabă cu disperare abia disimulată: — Până la urmă, procesul se va derula tot în fața pretorului urban? Asinius Gallus încuviințează cu gândurile aiurea. Se reculege și rostește cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
țara lor, turmele ni le mănâncă, caselor le dau foc și grădinile ni le pustiesc"82. În 1840, scriitorul danez Hans Christian Andersen remarca, în drumul său de la Constanța la Cernavodă, pe valea Carasu, "păstorii români" și "țăranii români în cojoace de oaie, cu pălării de pâslă neagră"83. În aceeași perioadă a făcut cercetări în Dobrogea și polonezul Mihail Czajkowski care menționa la nord de linia Cernavodă-Constanța aproximativ 25 000-30 000 de agricultori români ce locuiau în sate temeinic așezate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în pragul războiului pentru neatârnare", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. Cotovu, Brutus, "Biserica "Sf. Nicolae" din Tulcea", în Analele Dobrogei, an VII, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926. Cojoc. Mariana, "Comerțul exterior al României prin portul Constanța între anii 1878-1914", în Anuarul Muzeului Militar al României, nr. 3, București, 2002. Cojoc. Mariana, " Importanța geopolitică a ținutului dintre Dunăre și Mare la sfârșitul secolului al XIX-lea", în volumul Dobrogea-repere
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Biserica "Sf. Nicolae" din Tulcea", în Analele Dobrogei, an VII, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926. Cojoc. Mariana, "Comerțul exterior al României prin portul Constanța între anii 1878-1914", în Anuarul Muzeului Militar al României, nr. 3, București, 2002. Cojoc. Mariana, " Importanța geopolitică a ținutului dintre Dunăre și Mare la sfârșitul secolului al XIX-lea", în volumul Dobrogea-repere istorice, Constanța, 2000. Cojoc. Mariana, " Primul deceniu de administrație românească la Constanța după Războiul de Independență", în Analele Dobrogei, an VIII, Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al României prin portul Constanța între anii 1878-1914", în Anuarul Muzeului Militar al României, nr. 3, București, 2002. Cojoc. Mariana, " Importanța geopolitică a ținutului dintre Dunăre și Mare la sfârșitul secolului al XIX-lea", în volumul Dobrogea-repere istorice, Constanța, 2000. Cojoc. Mariana, " Primul deceniu de administrație românească la Constanța după Războiul de Independență", în Analele Dobrogei, an VIII, Constanța, 2005. Covaceff, Petre, "Catalogul numelor de locuri din Dobrogea. De la Evlya Celebi la Ion Ionescu de la Brad", în Analele Dobrogei, an VI
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2789 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 171, p. 348. 2790 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 296/1905, f. 2. 2791 Ibidem. 2792 Idem, dosar nr. 295/1905, f. 8. 2793 Ibidem. 2794 Mariana Cojoc, "Comerțul exterior al României prin portul Constanța între anii 1878-1914", în Anuarul Muzeului Militar al României, București, nr. 3/2002, passim. 2795 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 177, p. 353. 2796 Ibidem. 2797 Ibidem. 2798 Mihai Ionescu-Dobrogeanu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ridicăm în picioare; stăteam pe niște scăunele, făcute tot din zăpadă. Însă, unul din băieții cu care ne jucam în coliba noastră a uitat, a țâșnit, deodată, de pe scăunelul său și toată „casa” ne a căzut pe căciuli și pe cojoace, pe mâini și pe picioare... Nimeni nu s-a supărat, nimeni n-a scâncit, căci pe plângăcioși n-am vrut să-i luăm cu noi. Toată lumea a râs cu poftă de pățania noastră... Foarte interesante întâmplările povestite de voi, dragii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
clipă a fost lângă poartă, s-a cocoțat, cât ai zice „pește” pe gardul ei, și de-acolo, a mârâit scurt și și-a dezvelit colții de parcă le-ar fi spus celor patru: „Îndrăzniți numai, că am eu ac de cojocul vostru!” Iar vlăjganii n-au mai îndrăznit. Drept răsplată Sorin și Sorina i-au dat toate bunătățile pe care le-au avut la îndemână: și cozonac, și cornulețe cu magiun, și clătite, și bomboane. După ce s-a ospătat bine, sărmanului
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și-a scos din pernuțele ca de pluș - unghiile bine ascuțite, urmând ca, la momentul potrivit să treacă la atac. Câinele, însă, a mârâit scurt o dată, asta voind să însemne: „Dacă jivina e pusă pe rele, am eu ac de cojocul ei!” Apoi s-a apropiat de mogâldeața care tremura toată, a mirosit-o îndelung, a privit o cu multă chibzuință și, pe urmă, a mârâit încă o dată: „Nu vă temeți, nu-i guzgan sau vreun alt răufăcător. E numai un
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
dumbravă, Se-nalță-ndrăznețe-n lumina din cer Și visele noastre de slavă. Munții Carpați Citiți textele: „Carpații intră pe la nord în România ca niște munți sălbateci și întunecați. Vin strânși legați în lanțuri înguste, paralele, înalte până la 2000 metri (...) sunt acoperiți de cojocul pădurilor de brad până lângă piscurile pe care se plimbă necontenit norii de ploaie. Ținutul e rece și primește peste an peste un metru de ploi” (Simion Mehedinți, George Vâlsan, Lecturi geografice ) Carpații Orientali „În câteva ceasuri de urcuș, pornind
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
câteva enunțuri mesajul textului! Legenda ghiocelului Eugen Jianu „ Iarna în puterea ei: peste tot numai omături. Și într-o bună zi, ...alb și plăpâd, ghiocelul își sună clopoțelul. — Cine îndrăznește să mi se împotrivească? se burzului Baba Iarna scuturându-și cojoacele de nea și țurturii de gheață. Abia după ce se uită bine-bine, jur-împrejur, a descoperit ghiocelul. — Tu erai? Tu ți-ai găsit să mi te împotrivești? Dacă îmi pun mintea cu tine o să te îngheț la noapte. — Nu vă mâniați, Babă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
asfel de știre că se apropie ceasul de luptă. Legenda Dochiei (folclor) În ceea ce privește Stânca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai învăluit în mister. Despre această stâncă unii spun că ar fi pietrificarea unei bătrâne ciobănițe, care, înveșmântată cu nouă cojoace, a pornit, împreună cu oile și caprele sale, spre vârful muntelui, deși vremea nu-i îngăduia. Și, cum mergea ea, a început să plouă și să ningă. Și, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
că ar fi pietrificarea unei bătrâne ciobănițe, care, înveșmântată cu nouă cojoace, a pornit, împreună cu oile și caprele sale, spre vârful muntelui, deși vremea nu-i îngăduia. Și, cum mergea ea, a început să plouă și să ningă. Și, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniță a lepădat, unul câte unul, opt din cele nouă cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a înghețat-o împreună cu oile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nu-i îngăduia. Și, cum mergea ea, a început să plouă și să ningă. Și, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniță a lepădat, unul câte unul, opt din cele nouă cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a înghețat-o împreună cu oile și caprele sale. Alții povestesc că despre Baba Dochia se spune că era așa de rea încât și copiii, care cum creșteau, fugeau de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-i spuse: "Măi Dragomire, dac-au înflorit fragii înseamnă c-a venit vremea să mergem la munte, la stână, să măsurăm oile". Și răpezită cum era baba, îl luă pe Dragomir și plecă îmbrăcată așa cum o prinse vremea, cu nouă cojoace pe ea și cu oile în urmă. Afară se încălzise bine și, cum mergea urcând la deal, baba grăbită se încinse și începu a lepăda cojoc după cojoc, încât până în vârful muntelui nu mai rămăsese decât în cămeșoi. Atunci porni
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]