716 matches
-
argumente ale dovezilor sociale (precum participarea prietenilor la același sondaj). Cei din culturile individualiste sînt mai influențați de argumente de tipul angajării/consistenței (de exemplu, de participarea la un sondaj similar în trecut). în locuri destinate recreerii, grupul din cultura colectivistă are structura stabilă, este relativ mare (mai mult de trei persoane) și se întrunește des. Astfel, în timpul recreerii, subiecții din culturile colectiviste tind să angajeze activități în comun cu membrii familiei și prietenii, în timp ce subiecții din culturile individualiste tind să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
consistenței (de exemplu, de participarea la un sondaj similar în trecut). în locuri destinate recreerii, grupul din cultura colectivistă are structura stabilă, este relativ mare (mai mult de trei persoane) și se întrunește des. Astfel, în timpul recreerii, subiecții din culturile colectiviste tind să angajeze activități în comun cu membrii familiei și prietenii, în timp ce subiecții din culturile individualiste tind să angajeze activități individuale. Grupul de recreere tipic pentru individualiști are alcătuire variabilă, este cel mai adesea redus (două sau trei persoane) sau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
are alcătuire variabilă, este cel mai adesea redus (două sau trei persoane) sau foarte mare, iar prilejurile reale de intercunoaștere autentică sînt rare. De altfel, cocktail party a fost inventat de individualiști! 8.6.10. Codurile de comunicare în culturile colectiviste cea mai utilizată este comunicarea indirectă și protocolară, considerată a da prestanță persoanei (Holtgraves, 2008). Lin (1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 143) a semnalat faptul că ambiguitatea în comunicare poate fi utilă în culturile caracterizate prin colectivism vertical, cum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2008). Lin (1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 143) a semnalat faptul că ambiguitatea în comunicare poate fi utilă în culturile caracterizate prin colectivism vertical, cum ar fi China, în timp ce comunicarea directă poate fi chiar sancționată. în timpul comunicării, indivizii culturilor colectiviste folosesc frecvent formula verbală "noi", pe cînd individualiștii folosesc pronumele "eu". în culturile verticale întrebuințarea cuvintelor este diferită în funcție de statutul persoanei cu care se vorbește. Aceste diferențe în utilizarea cuvintelor nu este frecventă în culturile orizontale. De fapt, limbajul utilizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
noi", pe cînd individualiștii folosesc pronumele "eu". în culturile verticale întrebuințarea cuvintelor este diferită în funcție de statutul persoanei cu care se vorbește. Aceste diferențe în utilizarea cuvintelor nu este frecventă în culturile orizontale. De fapt, limbajul utilizat de indivizii din culturile colectiviste adesea nu necesită folosirea pronumelor "eu" și "tu" așa cum se întîmplă în discuția individualiștilor (Kashima et al., 2002). 8.6.11. Etica implicită Se consideră că există trei coduri morale potențiale, care se referă la: comunitate, autonomie și divinitate. Codurile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
discuția individualiștilor (Kashima et al., 2002). 8.6.11. Etica implicită Se consideră că există trei coduri morale potențiale, care se referă la: comunitate, autonomie și divinitate. Codurile ce țin de comunitate sînt importante în mod deosebit pentru membrii culturilor colectiviste, în timp ce codurile legate de autonomie sînt importante pentru cei ai culturilor individualiste. Ele provoacă emoții diferite. Violarea codurilor comunale, inclusiv ale ierarhiei, provoacă dispreț, cădere în dizgrație, iar violarea codurilor legate de autonomie (precum cele regăsite în drepturile individului) provoacă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
De altfel, americanii, spre deosebire de indieni, se simt mai puțin responsabili de ajutorarea prietenilor sau cunoscuților care nu sînt de la bun început prețuiți. Judecata indienilor nu este afectată de preferința față de persoana pe care o ajută. Exprimarea moralității într-o cultură colectivistă este mult mai contextuală, iar valoarea supremă tacită e reprezentată de binele colectivității. în consecință, a minți devine un comportament mai acceptabil în culturile colectiviste decît în cele individualiste, dacă scopul minciunii este salvarea reputației sau sprijinirea propriului grup. Există
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este afectată de preferința față de persoana pe care o ajută. Exprimarea moralității într-o cultură colectivistă este mult mai contextuală, iar valoarea supremă tacită e reprezentată de binele colectivității. în consecință, a minți devine un comportament mai acceptabil în culturile colectiviste decît în cele individualiste, dacă scopul minciunii este salvarea reputației sau sprijinirea propriului grup. Există moduri "tradiționale" de a minți, care sînt activate prin mecanismul aceleiași etici implicite drept comportamente "corecte". De exemplu, atunci cînd oamenii au un simț puternic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
implicite drept comportamente "corecte". De exemplu, atunci cînd oamenii au un simț puternic de autodeterminare tendință caracteristică culturilor individualiste -, ei caută sinceritatea și autenticitatea. în contrast, cînd ei se simt copleșiți de tradiții și obligații, cum se întîmplă în culturile colectiviste, nu pun preț pe autenticitate. La fel, Triandis (2001) constata o tendință mai mare de înșelare interpersonală în rîndul colectiviștilor. Mulți observatori au atras atenția asupra importanței reputației și prestigiului în culturile colectiviste. Persoanele morale se comportă așa cum le dictează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
caută sinceritatea și autenticitatea. în contrast, cînd ei se simt copleșiți de tradiții și obligații, cum se întîmplă în culturile colectiviste, nu pun preț pe autenticitate. La fel, Triandis (2001) constata o tendință mai mare de înșelare interpersonală în rîndul colectiviștilor. Mulți observatori au atras atenția asupra importanței reputației și prestigiului în culturile colectiviste. Persoanele morale se comportă așa cum le dictează rolurilor lor, membrii grupului și societatea. Dacă indivizii deviază de la un astfel de comportament dezirabil social, nu numai indivizii își
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și obligații, cum se întîmplă în culturile colectiviste, nu pun preț pe autenticitate. La fel, Triandis (2001) constata o tendință mai mare de înșelare interpersonală în rîndul colectiviștilor. Mulți observatori au atras atenția asupra importanței reputației și prestigiului în culturile colectiviste. Persoanele morale se comportă așa cum le dictează rolurilor lor, membrii grupului și societatea. Dacă indivizii deviază de la un astfel de comportament dezirabil social, nu numai indivizii își pierd reputația, dar și reputația întregului grup este afectată. în multe culturi colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectiviste. Persoanele morale se comportă așa cum le dictează rolurilor lor, membrii grupului și societatea. Dacă indivizii deviază de la un astfel de comportament dezirabil social, nu numai indivizii își pierd reputația, dar și reputația întregului grup este afectată. în multe culturi colectiviste, moralitatea constă în a face ceea ce așteaptă grupul. Cînd se interacționează cu persoane exterioare grupului de apartenență, nu se consideră "imorală" exploatarea și înșelarea celuilalt. Cu alte cuvinte, moralitatea este aplicabilă doar față de membrii in-grupului. 8.6.12. Structura personalității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aplicabilă doar față de membrii in-grupului. 8.6.12. Structura personalității Funder (1997, apud Triandis, 2001, p. 908) definește personalitatea ca "patternul caracteristic de gîndire, emoție și comportament al individului, împreună cu mecanismele psihologice care susțin din fundal acest tipar". în culturile colectiviste, în creșterea copiilor se pune accentul pe conformism, obediență, siguranță, iar în culturile individualiste, accentul cade pe independență, spirit de explorare, creativitate și obținerea suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură un predictor pentru comportamentul individualiștilor. Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și se activează în mod universal, dar ea este mai puțin importantă în culturile colectiviste decît în cele individualiste. Realo și Allik (1999) au dezvoltat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și se activează în mod universal, dar ea este mai puțin importantă în culturile colectiviste decît în cele individualiste. Realo și Allik (1999) au dezvoltat un instrument de evaluare a alocentrismului în Estonia și au putut testa convergența acestuia cu modelul Big Five. Autorii au descoperit o corelație negativă între alocentrism, pe de o parte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
într-un registru, și conștiință și alocentrism, în celălalt registru. 8.7. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul educațional Un domeniu privilegiat în care s-a urmărit specificul comportamental și atitudinal care rezultă din asumarea unui pattern individualist sau colectivist îl reprezintă mediul educațional (Hofstede, 1986). Astfel, în școală, diferențele dintre cele două modele comportamentale se observă în legătură cu următoarele elemente: vîrsta optimă de învățare, conținutul învățării, relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă, atmosfera de desfășurare a orelor, semnificația educației
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
optimă de învățare, conținutul învățării, relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă, atmosfera de desfășurare a orelor, semnificația educației și a diplomelor, modul de pregătire profesională, comportamentul de părtinire sau imparțialitate al profesorilor. în ceea ce privește vîrsta optimă de învățare, în societățile colectiviste tinerii trebuie să învețe cel mai adesea conjunctural, în schimb, în societățile individualiste este promovată educația continuă. în culturile colectiviste elevii se așteaptă să deprindă ce să facă, în cele individualiste ei caută să afle cum să facă. Atmosfera de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în societățile individualiste este promovată educația continuă. în culturile colectiviste elevii se așteaptă să deprindă ce să facă, în cele individualiste ei caută să afle cum să facă. Atmosfera de desfășurare a orelor este una de armonie formală în culturile colectiviste, în schimb, în culturile individualiste, confruntarea în situațiile de învățare poate fi salutară, conflictele sau diferențele de opinii fiind abordate direct. Referitor la relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă: elevii și studenții răspund cînd sînt apelați personal în societățile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în schimb, în culturile individualiste, confruntarea în situațiile de învățare poate fi salutară, conflictele sau diferențele de opinii fiind abordate direct. Referitor la relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă: elevii și studenții răspund cînd sînt apelați personal în societățile colectiviste, dar în societățile individualiste oferă un răspuns numai cînd se adresează o invitație tuturor. Educația este privită ca o cale de dobîndire a prestigiului social, individul sporindu-și șansele de a se alătura grupurilor cu statut înalt în culturile colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectiviste, dar în societățile individualiste oferă un răspuns numai cînd se adresează o invitație tuturor. Educația este privită ca o cale de dobîndire a prestigiului social, individul sporindu-și șansele de a se alătura grupurilor cu statut înalt în culturile colectiviste, dar este considerată o cale de asigurare a bunăstării materiale și a respectului de sine bazat pe competență, în culturile individualiste. Semnificația diplomelor este diferită: asemenea documente sînt calificate drept importante și sînt expuse în locurile vizibile "celuilalt" în societățile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dar este considerată o cale de asigurare a bunăstării materiale și a respectului de sine bazat pe competență, în culturile individualiste. Semnificația diplomelor este diferită: asemenea documente sînt calificate drept importante și sînt expuse în locurile vizibile "celuilalt" în societățile colectiviste, dar au valoare simbolică mai modestă în cele individualiste. în cadrul pregătirii profesionale, obținerea certificatelor, chiar și prin mijloace ilegale, este mai importantă decît dobîndirea competențelor manifeste în culturile colectiviste, spre deosebire de cele individualiste, în care dobîndirea competențelor este prețuită mai mult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
drept importante și sînt expuse în locurile vizibile "celuilalt" în societățile colectiviste, dar au valoare simbolică mai modestă în cele individualiste. în cadrul pregătirii profesionale, obținerea certificatelor, chiar și prin mijloace ilegale, este mai importantă decît dobîndirea competențelor manifeste în culturile colectiviste, spre deosebire de cele individualiste, în care dobîndirea competențelor este prețuită mai mult decît dobîndirea certificatelor și diplomelor. în culturile colectiviste se așteaptă ca profesorii să aplice tratamente preferențiale anumitor elevi (de exemplu, pe bază de afiliere etnică sau la recomandarea unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele individualiste. în cadrul pregătirii profesionale, obținerea certificatelor, chiar și prin mijloace ilegale, este mai importantă decît dobîndirea competențelor manifeste în culturile colectiviste, spre deosebire de cele individualiste, în care dobîndirea competențelor este prețuită mai mult decît dobîndirea certificatelor și diplomelor. în culturile colectiviste se așteaptă ca profesorii să aplice tratamente preferențiale anumitor elevi (de exemplu, pe bază de afiliere etnică sau la recomandarea unei persoane influente), pe cînd în culturile individualiste se așteaptă ca profesorii să fie mai degrabă imparțiali. 8.8. Implicații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe cînd în culturile individualiste se așteaptă ca profesorii să fie mai degrabă imparțiali. 8.8. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul organizațional Și dintr-o perspectivă organizațională mai largă (școala reprezentînd numai unul din mediile organizaționale posibile), culturile colectiviste și individualiste prezintă diferențe ce se cuvin luate în seamă. Studiile au indicat diferențe semnificative în ce privește: satisfacția în muncă și stresul profesional (Chiu, Kosinski, 1999; Spector et al., 2001a), motivația pentru muncă (Triandis, Suh, 2002), distribuirea resurselor (Leung et al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în muncă și stresului ocupațional demonstrează diferențe evocatoare, observații validate de literatura de specialitate. Astfel, individualiștii experimentează de obicei stări afective pozitive la locul de muncă și se adaptează mai ușor în medii nefavorabile. Totodată, se observă că individualiștii, în comparație cu colectiviștii, experimentează în general mai mult dispoziții pozitive induse de satisfacția profesională și un stres psihologic mai redus la locul de muncă. De asemenea, diferențe semnificative există și la nivel motivațional; individualiștii preferă să fie diferiți, unici, sînt mai motivați atunci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]