2,111 matches
-
înseamnă loc de pace, de liniște și care a dat în românește “sihăstrie” . Peste tot, în apropierea marilor mănăstiri, au existat unul sau mai mulți “sihaștri” care locuiau, în majoritatea cazurilor, în adăposturi scobite în piatra muntelui sau în mici colibe în pădure. Numele de sihastru este valorizant și foarte folosit în tradiția ortodoxă română, având o mare întrebuințare, de asemenea, azi mai ales pentru a desemna pe aceia dintre călugării îmbunătățiți. Dar felul de a trăi isihasmul românesc și are
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
deci și a teatrului nostru tradițional. Despre poezia populară, azi aproape uitată cu desăvârșire, până și în manualele școlare, Mihail Kogălniceanu spunea: Cele mai multe din aceste cântece sunt producțiile spiritului romantic al întregului nostru popor, întîi de toate al celor din colibe, de la turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
mânie. - Ce-ai făcut nesocotito? - N-am putut să văd asta bunicuțo! - Tinerețea mea, țipă bătrâna, ai lăsat să scape tinerețea mea !? - Îți dăruiesc în schimb tinerețea mea, bunico! - Așa să fie nevrednico! În timp ce Baba - Cloanța își închidea nepoata în colibă și începea să facă focul sub primul ceaun care îi căzu în mână, Prințul Codrin nu ajunsese prea departe de ținutul vrăjitoarelor. Răsuci și iar răsuci în minte cuvintele Corei până ce înțelese că nu își dorea altceva în viață decât
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
a XVII-a, 28 ianuarie 2017Secțiunea Liceeni și studențiMARELE PREMIUIacob Iulia Daria - Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Cluj-NapocaPREMIUL SPECIAL AL JURIULUICâmpean Maria - Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba IuliaObedea Eduard - Brynteg School - AngliaPREMIUL I... VI. DUMITRU ICHIM SAU „CÂND DUMNEZEU ÎN COLIBĂ DE OM S-A ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
Alba IuliaObedea Eduard - Brynteg School - AngliaPREMIUL I... VI. DUMITRU ICHIM SAU „CÂND DUMNEZEU ÎN COLIBĂ DE OM S-A ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
deschis cartea, grea în mâini, cu ținută și eleganță, cu greutate și profunzime, un suflet de cuvinte ca un ciorchine de strugure nobil mustind. Apoi citind, cartea a devenit ca aripa de înger, albă ... Citește mai mult Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns„M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
lua câțiva chirpici din tizic și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeam zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul de ziceai că
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
repede la mine la vie. Tocmai când a sosit s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeam zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul de ziceai că acum se despică în două iar fulgerele
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
două ființe erau inundate de o lumină și o pace dumnezeiască. Printre lacrimi și suspine, abia că se mai deslușea o voce a păcii, a fericirii și a împăcării divine! “Bine ar fi să rămânem aici și să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru mine și alta pentru Dumnezeu!” Doamne, ajută! Ștefan POPA Referință Bibliografică: Zborul spre lumină / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1057, Anul III, 22 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Popa
ZBORUL SPRE LUMINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372345_a_373674]
-
de dincolo de noi. În acest sens vă recomand să urmăriți „Mitul cosmogonic tannez: pietrele sacre”, în care vă introduce, plăcut și explicit, doamna Hanna Bota. Domnia sa, întâmplător sau nu (oare se petrece ceva întâmplător în viața omului?), a locuit în colibele de bambus ale băștinașilor din arhipeleagul Vanuatu, a mâncat împreună din mâncarea gătită de ei la focul din colibă, a suportat condițiile de igienă precară, dar s-a bucurat de informații bogate și interesante cu privire la viața acestor băștinași, la crezurile
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
plăcut și explicit, doamna Hanna Bota. Domnia sa, întâmplător sau nu (oare se petrece ceva întâmplător în viața omului?), a locuit în colibele de bambus ale băștinașilor din arhipeleagul Vanuatu, a mâncat împreună din mâncarea gătită de ei la focul din colibă, a suportat condițiile de igienă precară, dar s-a bucurat de informații bogate și interesante cu privire la viața acestor băștinași, la crezurile, riturile și ceremoniile lor, notându-și miturile la fața locului.... Suficient pentru curiozitatea dumneavoastră!! Vă asigur că lectura devine
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea de țară înseamnă sentimentul nobil, puternic, ce exprimă legătura dintre individ și patria sa. Vorbele poetului „Cântării României” sunt edificatoare. „Patria, spune Alecu Russo, e aducerea-aminte de zilele copilăriei... coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii... dragostea mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea de țară înseamnă sentimentul nobil, puternic, ce exprimă legătura dintre individ și patria sa. Vorbele poetului „Cântării României” sunt edificatoare. „Patria, spune Alecu Russo, e aducerea-aminte de zilele copilăriei... coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii... dragostea mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Ce curvă mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă la acea ora târzie
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă la acea ora târzie, așa că ieși din colibă să vadă cine le-a tulburat liniștea câinilor. Din vale se zărea o mogâldeață de om apropiindu-se. Cine să fie la ora asta? Cum câinii porniseră spre noua apariție în peisajul nocturn al serii de iunie, Miron strigă la
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
spus: „dacă mergi și faci ascultare de Petroniu, la sfârșitul vieții nu vei mai trece prin vămi, vei zbura direct la cer”. Am fost primit în obștea Schitului Prodromu. Începutul a fost greu; am lăsat palatul și am venit la colibă. La un pat de scândură cu o pătură pe el, la lampă cu gaz, la baie fără apă caldă și duș, la slujbe de noapte lungi și obositoare. Deșteptarea o făcea însuși părintele stareț bătând și deschizând ușa fiecărei chilii
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
aur a muzicii ușoare internaționale, Mireille Mathieu! A fost un spectacol magnific. Momentele de urcare peste sinele real și conștient, la vis, s-au succedat năvalnic. Cu Mireille Mathieu se zidește coloană de cântec între cer și pământ! Văzduhul e colibă de schimnic pe lângă imperiul pe care-l poate întinde Mireille Mathieu ca să domnească peste lumea frumoasă, peste lumea bună, peste lumea umană! Nicio domnie nu e de mai lungă durată peste lume, ca muzica! Ea începe și se termină odată cu
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
pădure, peste un munte. Colonia de stupi era undeva într-o vale, lângă un pârâu. Tata, când apărea sus pe coama muntelui, scotea un sunet: Uru-ru-ru-ru! Iar noi, bucuroși răspundeam din vale: Uhu-hu-hu-hu! Cățelul negru care era cu noi în colibă lângă stupi lătra bucuros. Odată am dormit eu în colibă, tata n-a venit în seara aceea. Era sinistru de tot. Se zvonea că umblă ursul prin păduri, că dacă ajunge la stupi, răstoarnă tot, face prăpăd. Noroc de cățelul
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
o vale, lângă un pârâu. Tata, când apărea sus pe coama muntelui, scotea un sunet: Uru-ru-ru-ru! Iar noi, bucuroși răspundeam din vale: Uhu-hu-hu-hu! Cățelul negru care era cu noi în colibă lângă stupi lătra bucuros. Odată am dormit eu în colibă, tata n-a venit în seara aceea. Era sinistru de tot. Se zvonea că umblă ursul prin păduri, că dacă ajunge la stupi, răstoarnă tot, face prăpăd. Noroc de cățelul cel negru care îmi dădea curaj. Simțea orice apropiere de
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
tata n-a venit în seara aceea. Era sinistru de tot. Se zvonea că umblă ursul prin păduri, că dacă ajunge la stupi, răstoarnă tot, face prăpăd. Noroc de cățelul cel negru care îmi dădea curaj. Simțea orice apropiere de colibă, pe întuneric, lătra furios de cum se apropia cineva străin. Mulți ani a ținut tata stupii. Doar că, într-o iarnă, după o vară ploioasă, neavând zahăr suficient pentru stupi, toate familiile de albine au murit. Tata, în vârstă, nu mai
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
spre a strânge banii necesari pentru ca Horea să se poata duce a cincea oara la Viena, spre a pleda pentru cauza iobăgimii române în fața împaratului austro-ungar Iosif al II-lea, la 27 decembrie 1784 câțiva țărani s-au apropiat de coliba de crengi din codrul Scoragetului aflată în Munții Gilăului, în care se ascundeau Horea și Cloșca. Susținând că umblă după vânat, au fost primiți în adăpostul celor doi. La un semnal, s-au napustit asupra lor, i-au legat, iar
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]