3,820 matches
-
nu rănise, nici măcar din întâmplare, un cal. Iar ei, caii lui, de rasă pură mongolă, mici, păroși, dar foarte iuți și rezistenți, păreau a ști că sunt singurele ființe din lume pe care Marele Han le iubea. Ajuns în vârful colinei se întoarse cu fața spre vest și privi cu înfiorare cerul învăpăiat de culorile sângerii ale apusului. Soarele ajuns în buza orizontului părea că oferă doar pentru el acest splendid spectacol. Culoarea îi rămăsese dragă încă din copilărie când văzuse
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
viitoarele cuceriri. Simți cum lumina sângerie a apusului îi intră ca o forță în trup și o bucurie fără seamăn îl cuprinse. Era într-adevăr stăpânul lumii! *** Zorii se iviră iar comandantul gărzilor se neliniști. Stăpânul era tot pe culmea colinei, tot călare și nu dăduse nici un ordin. Începu să se foiască și să se consulte cu ceilalți șefi. Ce era de făcut!? Că dacă-l deranjai din meditație fără un motiv serios deveneai mai scurt cu un cap. Și, oricât
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
vizitator nocturn. Abia se iviră zorile la orizont că Pătru, cu ultimele încurajări își sărută soția, apoi ieși sprinten în ogradă, sub privirile pline de admirație ale consoartei, încălecă pe roibul său și, după ce străbătu ulița satului, se îndreptă către coline. Ajunse la poalele munților. Soarele era sus și strălucea cu putere. Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
fie supusă unei anchete la care nu e în stare să reziste, în altă parte ,nu se mai simte-n stare să se ducă.Un alt început,o altă suferință ? Lasă bagajele pe o băncuță și se îndepărtează încet ,urcând colina pe care mai fusese și-altădată când el era plecat pe undeva,pe la filmări. Privește în jos la marea care se zbuciumă cu zgomot, e-atâta neliniște și freamăt în chinul valurilor de a îndepărta stânca colțuroasă ce le oprește
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - IX. UN MUSAFIR CIUDAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vestea cu întâmplarea din Colinele Vâlcelelor se răspândi ca fulgerul în întreg județul și întreaga țară. Peste două zile sosiră de la televiziunile naționale și particulare, jurnaliști și reporteri. Aceștia luară cu asalt primăria care mai de care să prindă răspuns la câte o întrebare de
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
În ziua următoare sosiră cu tam-tam senatori și deputați, să se intereseze de situația materială a localnicilor și de necesitățile stringente ale comunității. - Domnilor parlamentari, îi luă în primire Mitru Fieraru, până mai ieri nici nu știați de existența localității Colinele Vâlcelelor. Probabil credeați că-i vreun pisc năpădit de tufișuri și mărăciniș. - În proiectul nostru european intenționam să ne ocupăm și de acest minunat cătun în care mai predomină elementele mioritice, încercă să-l convingă un domn senator, rotofei ca
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
rețeaua principală, dar nici primăria nu este legată la curent... - Și noi v-am dat votul! - strigă Costache al lui Turcu. Toate posturile de radio și televiziune și întreaga presă vuiră cu acea știre senzațională despre minunea minunilor din localitatea Colinele Vâlcelelor, unde Harul Domnului se revărsase în plină noapte peste așezările omenești, iar diavolii fuseseră alungați. Autoritățile statului, spre marea lor rușine că niciodată nu ascultaseră și nu luaseră în seamă doleanțele primăriței, hotărâră să întreprindă o amplă acțiune de
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
oră. Ministerul Energiei Electrice alocă fonduri pentru electrificarea acestui colț de lume, uitat de civilizație. Ministerul învățământului luă măsuri pentru modernizarea și dotarea școlii cu cele necesare desfășurării unei activități didactice adecvate societății contemporane. Un miracol parcă se produse în Colinele Vâlcelelor. Odată cu trecerea zilelor cetățenii se obișnuiră cu zgomotul infernal al utilajelor și aflară cu bucurie că o parte dintre ei vor fi angajați pe un salariu frumușel. Femeile și bătrânii își văzură în continuare de treburile gospodărești și de
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
pajiște de lăcrimioare iar fetele românce au văzut aievea o prințesă așa cum fiecare dintre ele s-a visat măcar o dată în viață. Visul lor s-a copiat în realitate. În jurul zidurilor vechi ale Putnei, românii și-au văzut Regele, pe coline cu lavandă, fetele românce s-au văzut pe însele, în frumoasa Principesă Margareta. Frizele și firidele Pompeiului nu au fete pictate atât de frumoase cum e Principesa noastră și cum e fiecare româncă, visată prințesă. E o tinerească forfotă pe
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
Printre reci brume, se zăresc Priviri amare, îndulcite De seninul ce le-nsoțesc În inimi, traversând grăbite... Ca o blandă mângâiere, Dinaintea iernii ce vine, Este-a toamnei adiere Ce pătrunde-n raze divine! Râuri în nuanțe arămii Curg întinse peste coline, Despletite în poteci vii, Suflete reușind s-aline... Început de noiembrie, În dimineți ușor amorțind Și-n ceas de seară târzie, Trece ca-n vis, feeric plutind... ~ Cristina P. Korys ~ (Scrisă in seara zilei de 1 noiembrie) sursă foto: internet
ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383409_a_384738]
-
Ieud din cuvântul idiș Yud (evreu). Azi sunt peste 4.300 de persoane, nici un evreu. Am ajuns în momentul când pleca ultima mașină cu turiști. Silueta elegantă a Bisericii din Deal, de la începutul secolului al XVII-lea, se profila pe colină în lumina dulce a amurgului. Jur împrejur, țipenie de om, privirea cuprindea îndepărtări, dealuri și văi, așezări. O măicuță se îndreaptă spre noi, intrăm în vorbă. E de trei luni aici, singură, nu, nu îi e frică, se simte bine
O CĂLĂTORIE ÎN COPILĂRIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383402_a_384731]
-
în preajma teiului, în compania iubitei, să simtă vibrația energetică a poeziei eminesciene, așa că ne-am mulțumit să facem fotografii lângă miraculosul tei și statuia marelui poet național, fotografiindu-ne reciproc. Plimbarea noastră nocturnă a continua după ieșirea din parc, coborând colina Copoului, spre centrul orașului. Am făcut fotografii în poarta Centrului Militar cu o poartă măreață de parcă te aflai în fața porții Brandenburgului, la fel de bine iluminată de către proiectoarele amplasate în fața porții, ca și clădirea Centrului Militar ce se profila maiestuos în fundalul
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
zona de jos a satului, aceea unde locuiau sașii. Un colos din piatră, cu o mare vechime, datată din 1461. De altfel, aveam să aflu mai târziu, numele satului , de aici venea -Vaingardtskirhen, „Biserica dintre vii„ . Pentru că, mai sus, pe coline, erau viile, cât vedeai cu ochii. Aveam să le cutreier pas cu pas, la cules, în practica agricolă cu elevii, mai târziu - butuc, busuioaică sau tămâioară, Riesling, Fetească albă, rosé.... M-am întâlnit cu câțiva oameni, pe stradă, îmbrăcați , mai
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
în ondulații dulci, trece să ude brâul orașului Galați, apoi merge prin păduri de tei spre Ceatalul Ismail, unde-și desface brațele pentru vărsarea în mare și merge să răcorească pământul Sciției Minor și orașul Tulcea, așezat pe horă de coline. În timpul topirii ghețarilor sau în zilele cu abundență în ploi, fluviul atinge, la Ceatalul Ismail (ceatal însemnă în turcă furculiță) volumul de un milion de metri cubi pe secundă, cifră pe care toate izvoarele din Europa, golite de matca Dunării
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
ale veacului S-au vărsat în ocean amurgind. Pe pământ au rămas însingurate, Încremenite în rugăciunea De seara doar oasele fragile Ale sfinților mărturisitori Să se albească precum varul Precum fosforul înțelepciunii Divine, felinare aprinse Să ne lumineze calea, Pe colinele pe care vom înnopta Până când se va crăpa iarăși ziuă. Tot așa și Phoenix, pasărea nemuritoare, Și-a făcut cuib în întunericul nopții Și așteaptă acolo până când O nouă dimineață va înflori Din lujerii de lumină lină Ai Logosului increat
PASĂREA PHOENIX de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382898_a_384227]
-
plăcut liniile curbe ,a preferat întotdeauna drumul drept. Sesizează extrem de târziu mastodontul lungit peste șosea, un tir imens, trântit de oboseală într-un accident recent,dar este prea târziu... Frânează și ia dreapta în același timp, zburând printe copaci,peste colina mută ce-și doarme somnul de natură moartă. Se rostolește la nesfârșit, într-un dans amețitor ce pare că nu se mai termină..... Zace întins cu fața-n sus iar ea stă deasupra lui, rânjând sarcastic ,zbuciumându-și fericită zbârciturile
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
tractor cu remorcă, mergea încet pe cîmp, scotea fum și duduia. “Știți,” i-am spus, negăsind altceva mai potrivit în situația dată, “nu departe de aici este o groapă de gunoi, spectacolul este impresionant văzut mai ales de sus, de pe colina aceea către care se îndreaptă tractorul acela, nu știu ce caută înspre colină, nu e exclus ca șoferul să fi adormit la volan”. Fata s-a uitat la mine cu niște ochi negri, frumoși, și mi-a spus: “Am știut că vă
ÎN AFARA SOARELUI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383062_a_384391]
-
Știți,” i-am spus, negăsind altceva mai potrivit în situația dată, “nu departe de aici este o groapă de gunoi, spectacolul este impresionant văzut mai ales de sus, de pe colina aceea către care se îndreaptă tractorul acela, nu știu ce caută înspre colină, nu e exclus ca șoferul să fi adormit la volan”. Fata s-a uitat la mine cu niște ochi negri, frumoși, și mi-a spus: “Am știut că vă întîlnesc, am știut că o să vă plimbați și astăzi pe aici
ÎN AFARA SOARELUI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383062_a_384391]
-
ale veacului S-au vărsat în ocean amurgind. Pe pământ au rămas însingurate, Încremenite în rugăciunea De seara doar oasele fragile Ale sfinților mărturisitori Să se albească precum varul Precum fosforul înțelepciunii Divine, felinare aprinse Să ne lumineze calea, Pe colinele pe care vom înnopta ... Citește mai mult Vă întreb pe voi îngeri de pazăCare zi și noapte stați de privegheCum înfloresc crinii seraficiDin țărâna de pe morminte opacă? Cum cresc din cenușă aripileDe foc ale Pasărei Phoenix,Înveșmântând cu luminăCerul întreg
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
aur al stelelor.Râurile de sânge ale veaculuiS-au vărsat în ocean amurgind.Pe pământ au rămas însingurate,Încremenite în rugăciuneaDe seara doar oasele fragileAle sfinților mărturisitoriSă se albească precum varulPrecum fosforul înțelepciunii Divine, felinare aprinseSă ne lumineze calea,Pe colinele pe care vom înnopta... VII. TEOLOGUMENA - DESPRE EXISTENȚĂ ȘI NON-EXISTENȚĂ, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017. Existența este întruparea binelui suprem, numai dacă ne gândim de unde am plecat sau unde s-ar putea ajunge
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Într-o zi am ieșit în câmp / să-mi regăsesc amintirea. / Tu erai acolo: o fragedă nalbă. Într-o zi am intrat în crâng / Să-mi întâlnesc tinerețea. Tu erai acolo: o salcie albă. // Într-o zi am rămas pe colină / Să-mi aștept veșnicia. / Tu erai acolo: tăcerea, pământul, / Eu eram acolo: vântul, cuvântul” [Dominic Stanca - Un ceas de hârtie (București, Editura Eminescu, 1984, p. 182), ciclul Lirice. Vesperale II]. „Într-o zi”, poetul „a ieșit” să-mbrățișeze iubirea. Și-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
iubitorii de vampiri din întreaga lume, scrie publicația britanică Daily Mail, care detaliază istoria fortăreței situate în județul Brașov, despre care cotidianul mai spune că este “un edificiu misterios și frumos”. “Castelul Bran, care este poziționat pe un vârf de colină de lângă Brașov, în centrul României, a fost strâns legat de Contele Dracula. Construit la începutul secolului al XIV-lea, castelul este deschis publicului, vizitatorii având posibilitatea să cerceteze camerele care scârțâie și pasajele întunecate”, scriu jurnaliștii britanici, într-un articol
Castelul Bran, edificiu misterios, care atrage legiuni de fani ai vampirilor [Corola-blog/BlogPost/93309_a_94601]
-
Am ajuns, la întâlnirea cu Primăvara 2014, în capitala județului de faimă europeană, Vaslui. Situat pe o colină, cu privirea ațintită spre satul copilăriei mele aflat pe drumul de costișă. Ca și în toamnă, amintirile năvalnice se lovesc de noile construcții. Fără ecoul cuvenit. Doar ici-colo câte o urmă firavă a Vasluiului de altădată. Așa a vrut marele
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
Nicolae Breban a numit localitatea cândva, într-un roman al său, cel mai bun, se pare, dintre toate câte le-a scris, pe vremea când era încă foarte agreat de les beautés passés ale literaturii române, cum însuși a mărturisit, Colinele Verzi. Ca să ajungi acolo odinioară trebuia să te urci într-un decovil, care străbătea cei aproape douăzeci de kilometri până la destinație în aproximativ trei ore. Cu un tren bun puteai călători, cam în același răstimp, de la Lugoj la Craiova. Drumul
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
some linden flowers tea with jam, And from my place and hearth I'll never roam... Why are the airplanes crowding me șo tightly? Where am I now? And why șo far from home? ARMĂSARUL AURIU Păscându-mi nutrețul pe colinele tale Pe vremea când ți-eram armăsar auriu Te-așteptam fremătând pe miriști sau pe cale, Și-apucasem să uit de amoruri banale, Când în să te goleai de un caftan străveziu. Mă făcuseși postaș între mâine și ieri, Peste toamne
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]