577 matches
-
apropierea lui Vinea de Partidul Național Țărănesc și la simpatia lui Jacques G. Costin pentru Virgil Madgearu... Ruptura de Contimporanul devine „oficială” (o adevărată „declarație de independență”, cf. lui Ion Pop) abia în numărul 29; mai precis, odată cu apariția editorialului-manifest „Coliva lui Moș Vinea“, scris de Ilarie Voronca și semnat - redacțional - unu. Merită să ne oprim mai atent asupra lui, cu atît mai mult cu cît autorul (fost la Punct, ulterior la 75 HP și Integral, constant mefient, în pofida colaborărilor sporadice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
județ al țării și a propus pentru 2011 darea în folosință a unui nou cimitir(!!!). Vă dați seama ce mândrie de curat edil al vremurilor noi, va fi pe capul său când va tăia în cadru festiv ornat cu popi, colivă și bocitoare, panglica inaugurală a noului cimitir, odată cu sosirea primului mort, adică a primului admis în locația respectivă, pentru trecerea fără durere sau suspin în împărăția cerurilor. Nu putem să nu amintim la măsurile de combatere a crizei, măsurile așa
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pentru fluidizarea circulației. Se aduseseră în sală și machetele respective, pentru a putea admira oricine, cu ce mândrețe de construcții se va îmbogăți Vasluiul nostru, în care la ora ceea funcționau din plin toate fabricile din zona industrială. Bomboana de pe colivă, dacă pot să spun așa, la acea ședință a fost intervenția protopopului Pârcălabu, care avea un mare of la viața lui atunci, fiindcă dorea, ca neapărat administrarea cimitirului orășenesc să treacă de la Societatea de Gospodărire Comunală, în mâna sa largă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
jurnalului meu, vă lăsasem cam într-o dungă, cu povestirea călătoriei lui Băsescu cel mai Președinte, în îndepărtata țară a Portugaliei, pentru a sta la un pahar de vorbă, cu mai marii lumii în vederea stabilirii celei mai reușite rețete de colivă, ce se va folosi la îngroparea problemelor stringente ale lumii contemporane. Și venise acolo, toți cei care răspundeau în țara lor la titlul de președint,e sau cum este cazul Italiei, la titlul de premier. Prea puțin mă interesează ce
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
După ce se schimbă de rochia de logodnă, Frusina ajută la servirea bucatelor la masă. Nici ei nu îi venea să creada că mai are putere să stea în picioare. Nu putu să mănânce nimic, luă în schimb câteva lingurițe de colivă și bău o picatură de vin sfințit, pentru pomenirea lui George. Probabil că Dumnezeu era aproape de ea și o întărea. Plecă acasă destul de târziu împreună cu Gheorghe care a participat și el la înmormântare. La plecare, părinții lui George le mulțumi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
înainte, acum voia doar să încălzească mâncarea. Nu știa cât de amețit era ca să poată sta de vorbă cu el. Voia să-i spuna că de Sf. Măria să o însoțească la biserică, să o ajute să ducă pachetele și coliva pe care voia să le facă pentru pomenirea mamei sale. - După masă vreau să stăm de vorbă. Astăzi m-am spovedit și împărtășit. - Și ce-mi spui mie, sfânta, sfintelor?! Mă ții la post cu toate! Ce te-au mai
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
cu cearcane mari în jurul ochilor. Era de nerecunoscut. Ea îi pregăti și pachețelul cu mâncare. - Aș vrea ca de Sf. Mărie să te abții de la băutură și să mergi cu mine la biserică, să mă ajuți să duc pachetele și coliva; fac o pomenire pentru mama că se numea Maria. - Nu știu, că nu am cunoscut-o. Da’ te ajut să le duci până acolo. Eu nu intru în biserică, să nu dau cu ochii de popă și de sfinții tăi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
nu dau cu ochii de popă și de sfinții tăi. Frusina nu mai zise nimic. Se pregăti să plece la serviciu după ce Petre urcă pe tractor și se făcu nevăzut. De Sf. Mărie, a ajutat-o să ducă pachetele și coliva la biserică, ba, simțindu-se vinovat de cele întâmplate cu câteva zile în urmă, stătu afară și o așteptă până când se termină slujba. La masa de comemorare a mamei ei, Frusina a ținut să vină atât Gheorghe cât și părinții
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
de te hodinește, că ești obosit, îl pofti bătrânul, așezându-se și el pe un scăunel cu trei picioare. Pe o măsuță erau o prescură în formă de cruce, cu o lumânare înfiptă în ea, iar alături, o strachină cu colivă, așa cum se dau la pomeni, de sâmbăta morților. Bătrânul rupse prescura în două și-i întinse o bucată. Ia aici, nepoate, că oi fi flămând... Bogdaproste, deadule..., îndrugă Culae, privind lung pereții casei. Pe chipul moșneagului apăru un zâmbet. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să iasă. Dar, în momentul când trecu pe lângă Tarbacea, acesta își ridică fulgerător în aer mâna stângă, în care ținea ziarul "Scânteia" făcut sul, și îl plesni cu sete peste scăfârlie, înjurându-l de anafura mă-sii, de lumânare și colivă și de toți dumnezeii. Și adu-mi și mie un pahar, baragladină, că te-am ras de pe fața pământului!... mai zbieră în urma lui secretarul, căscând gura atât de tare, încât i se văzu vibrând omușorul în fundul gâtului. Tovarășe Gică, las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din cele mai mărunte. Pe asta o să mă prefac că n-am auzit o, îi dă Santinelă apă la moară. Știam eu că mă pot baza pe tine. Ai văzut filmul Mastodontul ? îți aduci aminte de scena cu bomboanele de colivă? Ar putea fi excelent adaptată situației de acum, tu pe post de Jean Constantin paznic al Comandantului Dinică, iar eu făcîndu-mi de cap în interiorul incintei, scotocind totul, făcîndu-mi nestingherit calculele. Ce e ăla un mastodont? E ceva mare, un fel
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fost decizia cea mai înțeleaptă pe care am luat-o. Dacă am fi plecat de acolo mai repede sau ne-am fi băgat capul în nisip ca struții, am fi ratat cireașa de pe tort, sau cum spuneți dumneavoastră, bomboana de pe colivă. Cîtă lume se mai găsea încă în piață la ora aia? Să fi fost cîteva mii, dar erau cu toții dispersați în grupuri și grupulețe, și uite-așa mai cădea cîte unul de fiecare dată cînd se auzea vreun trosnet de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de la toți ăi cu roșu pe la caschetă! îi ținu hangul batjocoritor și negriciosul. - Ce te rînjești?... Și de grija noastră, te pomenești că pitește ea sticloanțele, printre blesteme!... Juca-o-ar în călcâie toți plutonierii! Plimba-mi-aș peleul peste coliva ei. Și... - ...Scurge-i-s-ar dintr-un ochi rom, iar dintr-ălălalt țuică! - Corect, boangă! Să nu i se scurgă?! - Să-i șiroiască... - Tîrî-mi-aș casa de copii pe sufletul cui nu-mi dă dreptate! - Eu ți-aș da... Că pe tine ciohordoaiaca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
muncă, se mai dregea cu un rachiu. Avea ochii în fundul capului, tușea a doagă, sec și adânc, îl mânca un vierme pe dedesubt. Ținea nevastă și casă grea. Copii, să 75 nu-i mai numeri, tot galbeni și duși, cu coliva-n piept. Le căra mere într-un sufertaș. Nu prea încăpeau multe. Le arăta cârciumarului, râzând moale: - Uite vecine, pentru mînji! Scotea pe rând fructele cocârjite, verzi, ținute iarna în paie până rodeau iar pomii. Își rupea de la gură să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
minte să mai râdă de ei. I-au găsit pe toți: pe Nicu-Piele, pe Sandu-Mînă-mică, pe Bozoncea și pe-a lui, mai frumoasă, veselă, cum u stă muierii bine în focul vârstei. Lipsea numai Oacă, dus în dealul Filaretului, cu coliva-n piept, și Titi Aripă. A întrebat ăl bătrân de ei. Ruda Didinei o pățise cu starostele. Ce-i venise într-o zi, n-avea parale, se lipise de-un orb. Băgase mâna în banii de pomană. Nu zici că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lemne. Muierile u dădeau de pomană și închideau repede porțile. La sâmbăta morților, Tudose se așeza pe treptele bisericii, își lăsa scula alături și aștepta. Nu scotea un cuvânt. Privea cu ochiul său beteag mulțimea. Femeile îi făceau porție din colivă și-l rugau să se închine. Spărgătorul de lemne mânca lacom grâul dulce, presărat cu bomboane, se ștergea la gură cu mâneca hainei zdrențuite și, când se sătura, se ridica, își sălta toporul pe umăr și pleca. A doua zi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câte unul îl uitase Dumnezeu pe pământ, trecea de o sută de ani. Se spovedeau ca muierile și țineau posturile ca să intre în rai, împăcați cu lumea. La sâmbăta morților, așteptau rânduiți în prispa bisericii, să li se dea din colivă. Erau cuviincioși, și unele femei le pupau mâinile cu respect. Când bătea vântul în câte un drapel, mahalagiii știau că bătrânii se mai împuținaseră. Plecau liniștiți în lumea drepților, ca și când n-ar fi fost. La miezul nopții, limbile se dezlegară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Da cine o mai fi? se mira aceasta. 345 - Mița, cine să fie, a ieșit și ea din iarnă! Chiriței parcă-i părea rău că spune lucrul acesta, pentru că la o ceartă îi făgăduise că o să-i mănânce ea întîi coliva. O băga văduva și pe Mița înăuntru. Baba mîfua nărăvașă, privea lucrurile putrezite, intrate în pământ, perdelele ciuruite și florile din geam care-i plăceau atât. - Ce faceți, surorile mele? - Bine, ce să facem? răspundea cam cu duh Chirița. - Auzirăți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de tot, când s-au făcut niște verificări, s-a constatat că n-a fost nici un bombardament la Milcăuți. Mai mult, o astfel de localitate nici n-a existat. Am rămas totuși cu amintirea duioasă a învățătoarei. Îi plăcea mult coliva. Mă trimitea (lunea, sâmbetele) nu mai știu când și luam castronul de colivă de la popă. Împreună cu alte două-trei învățătoare mâncau coliva în clasă în recreația mare. Uneori îmi dădeau și mie câteva linguri. Colegii mă porecliseră „colivarul“. D.D., în virtutea nu știu cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a fost nici un bombardament la Milcăuți. Mai mult, o astfel de localitate nici n-a existat. Am rămas totuși cu amintirea duioasă a învățătoarei. Îi plăcea mult coliva. Mă trimitea (lunea, sâmbetele) nu mai știu când și luam castronul de colivă de la popă. Împreună cu alte două-trei învățătoare mâncau coliva în clasă în recreația mare. Uneori îmi dădeau și mie câteva linguri. Colegii mă porecliseră „colivarul“. D.D., în virtutea nu știu cărui gând frumos, recunoscător (i-am răspuns, cândva, la o scrisoare, prin care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o astfel de localitate nici n-a existat. Am rămas totuși cu amintirea duioasă a învățătoarei. Îi plăcea mult coliva. Mă trimitea (lunea, sâmbetele) nu mai știu când și luam castronul de colivă de la popă. Împreună cu alte două-trei învățătoare mâncau coliva în clasă în recreația mare. Uneori îmi dădeau și mie câteva linguri. Colegii mă porecliseră „colivarul“. D.D., în virtutea nu știu cărui gând frumos, recunoscător (i-am răspuns, cândva, la o scrisoare, prin care-i confirmam că suntem vecini cu satele), îmi aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dolari la chenzină, dacă v-o mai dă, că... O viață de om aproape ai și tu de când tragi leafa de coadă. Ieși la pensie și n-o să ai bani să-ți plătești măcar sicriul. Nu mai zic de dric, colivă și muzicanți. Asta ți-o spun așa, ca să nu te simți cumva julit, pardon, ofuscat, dar de firfiricii ăștia care-i iei tu la lună, eu nici nu pun ceasu’ să sune. Să nu mai nuanțez că de banii ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acceptați o mică amintire. Așa se obișnuiește la noi când îi pomenești pe cei dragi. Se aplecă sprintenă spre sacoșă. Inspectorul se trezi brusc în brațe cu câțiva metri de americă, două pahare de plastic albe și o farfurie de colivă vârfuită cu o ploaie de bomboane colorate. ― Nu, domnule maior, nu mă puteți refuza nici dumneavoastră. Aveți aici un ștergar brodat. Bietei Valerica îi plăcea atât de mult să coasă! O adevărată maestră... Să nu uit, mister Stanley! Când mai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lucrul început acasă înseamnă că Valerica nu avea de gând să meargă azi la serviciu. De aici, se pot conchide multe. Se auzi soneria. Cei trei se priviră speriați. ― Au și început să pice mitocanii, spuse Matei. Le miroase a colivă... ― E prea devreme, observă Melania Lupu. Își mușcă buzele. Mă duc să văd cine e. Apăru după câteva minute ducând o coroană uriașă. Odaia se umplu de miros proaspăt. Pământ, aer, brad. Garoafe albe încununau miezul, un buchet de trandafiri
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
privi fix: ― Nu știu, dragul meu. Încă nu știu... Să mergem. A început slujba. Se îndreptară spre capelă. * Ultimii bulgări de pământ căzură peste sicriul lui Panaitescu. Melania Lupu, asediată de mâini întinse, începu să împartă pomenile... Porții generoase de colivă în farfurii de lut, căni umplute cu vin, prosoape ieftine. Vecinii se împrăștiară. Fusese o înmormîntare fără jale, o simplă convenție extrem de tristă, tocmai pentru că nu cursese o singură lacrimă. Cristescu încercă să nu se mai gândească la Panaitescu. Era
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]