1,048 matches
-
Are conștiința textului și voința construcției totale, de tipul unei geneze (și autogeneze) textuale, cu alte cuvinte, aspirații moderniste desfășurate în largi falduri postmoderne, în care tragicul și ludicul, poezia și proza, emoția și livrescul, simbolicul și cotidianul, oracularul și colocvialul sunt peticele din care se coase veșmântul poemului. În contextul anilor ’70, inovațiile sale la nivel tehnic merită să rețină atenția, dar arareori această străduință reușește să topească sensurile, imaginile, prezentul, amintirea și imaginarul într-o plasmă fluidă, care să
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
Reflexii, 131-133; Rusu, Utopica, 214-219; Cesereanu, Ipostaze, 174-183; Perpessicius, Lecturi, 325-332; Manolescu, Poezia, 64-65, 223-228; Stănescu, Poeți și critici, 166-176; Piru, Varia, I, 332-335, II, 321-324; Georgescu, Printre cărți, 213-219; Grigurcu, Idei, 135-140; Ciobanu, Critica, 216-220; Raicu, Critica, 434-445; Regman, Colocvial, 126-137; Vlad, Lectura, 100-107; Georgescu, Volume, 166-168; Dimisianu, Opinii, 251-256; Laurențiu Ulici, O exegeză exemplară, CNT, 1979, 30, 31; Mihăilescu, Conceptul, II, 179-184; Ion Caraion, Jurnal, I, București, 1980, 325-330; Popescu, Cărți, 40-43; Zaciu, Lancea, 212-223; Iorgulescu, Critică, 196-202; Grigurcu
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Cronica dramatică, spontană și degajată, e întotdeauna centrată pe o problematică teoretică, după cum articolele de sinteză și studiile au vioiciunea ideilor trăite. Totuși, nu și-a adunat în volum publicistica, doar culegerea Actori pe scena lumii (1990) recurgând la forma colocvială, a interviului și a caracterizărilor pertinente. Cercetarea de tip academic e o dovadă a darului de a îmbina analiticul cu sinteza, biograficul cu esteticul, teoreticul cu dimensiunea practică (reprezentabilitatea scenică). Dramaturgia românească între 1900-1918 este o panoramă informată asupra a
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
al lumii. „Centrul” însă este invizibil și atopic, origine și sens ale ființei. Maieutica socratică înfățișează omul, dar mai ales tânărul ca pe un proiect. Sensul vieții nu se preia mimetic, de-a gata, ci se descoperă spontan, în fulgurații colocviale și tăceri voluntare. Dialogul autentic nu are un set limitat de întrebări sau răspunsuri, întrucât aplicațiile tematice ale filozofiei sunt nemărginite. Cu Aristotel, prelegerea câștigă tot mai mult prestigiu. Stoicii au preferat să includă filozofia în jurnale sau epistole pedagogice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a comportamentului și a gândirii (maieutica) era nulă. Limbajul ironic era chiar umbra fidelă a gândirii ironice. Care se traducea fidel și consecvent în comportament ironic” ( Câte feluri de ironie sunt? - ABCDE-ul ironiei). În această perspectivă, într-o formulă colocvială și speculativă, fragmentară și divagantă, dar nu lipsită de rigoare, eseistul propune un scurt istoric al conceptului și al problematicii; reperează, după modelul lui Constantin Noica, stilurile și maladiile ironiei; imaginează și argumentează o tipologie; disociază între spiritul ironic și
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
fie una comică, a unui „biet arlechin speriat de moarte”. Jocul lipsit de naturalețe, excesiv de „teatral”, indică mistificarea și obligă la un permanent du-te-vino între semn și sens. Alternarea stilului poetic „înalt”, demistificat prin șarjare, și a celui popular sau colocvial erodează inerțiile lingvistice și deschide drum polisemiei. Atât în secvențele grave, cât și în cele „umoristice”, intervine o imagistică de o rară plasticitate, la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele 83 de poeme se perindă o sumedenie de
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Însemnări, 235-258; Adrian Isac, Reabilitarea unor personaje, ECH, 1971, 4; Ardeleanu, „A urî”, 119-124; Negoițescu, Lampa, 150-159; Stănescu, Cronici, 83-98; Vlad, Convergențe, 287-291; Ciobanu, Panoramic, 194-198; Petrescu, Scriitori, 125-128, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Ungheanu, Arhipelag, 87-101; Cristea, Domeniul, 202-217; Regman, Colocvial, 27-33; Iorgulescu, Al doilea rond, 222-228;Nicolae Manolescu, „Bunavestire”, RL, 1977, 24; Ștefănescu, Preludiu, 191-200; Simion, Scriitori, I, 466-484; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Ioan Buduca, Cei doi Grobei, ECH, 1980
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Poantă, Modalități, 197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338; Felea, Secțiuni, 68-72, 235-239; Cândroveanu, Alfabet, 53-59; Petroveanu, Traiectorii, 319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I, 145-147; Raicu, Practica scrisului, 339-342; Iorgulescu, Scriitori, 40-44; Simion, Scriitori, I, 341-352; Poantă, Radiografii, I, 242-244; Grigurcu, Poeți, 380-383; Marcea, Concordanțe, 271-274; Raicu, Fragmente, 261-263; Cristea, Modestie, 66-69; Sorescu, Ușor cu pianul, 366-371; Cistelecan, Poezie, 139-142
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
de performantă ar fi noua tehnologie, aceasta se cere a fi completată cu strategii tradiționale, clasice, de performare a abilităților umane. E bine să știm să comunicăm cu sau prin calculator, dar și cu cei din preajma noastră. Contactul viu, direct, colocvial și personal cu cei din jurul nostru sau cu propria persoană nu poate fi înlocuit plenar niciodată cu nici o tehnică, oricât de sofisticată ar fi. Poveștile bunicilor de altădată, în fața focului din vatră, nu-și vor găsi echivalentul în nici o interpelare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
I, 506-510; Hector Bianciotti, De-o parte și de alta a geamului, TR, 1973, 19; Artur Silvestri, Poezia lui M. Blecher, LCF, 1973, 25; Adrian Marino, Marcel Blecher, „Aventures dans l’irréalité immédiate”, CREL, 1974, 1; Balotă, Ion, 153-181; Regman, Colocvial, 177-179; Dan, Proza, 307-311; Petre Theodoru, În legătură cu M. Blecher, ATN, 1978, 2; Protopopescu, Romanul, 227-242; Manolescu, Arca, III, 55-75; Țeposu, Viața, 98-107; Constantin Trandafir, Destin tragic și conștiință modernă, RL, 1984, 52; Constantin Trandafir, M. Blecher și existențialismul, RITL, 1986
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Convergențe, 276-286; Sasu, Progresii, 119-123; Tudor, Pretexte, 132-137; George, Sfârșitul, I, 343-346; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 230-236; Ungheanu, Pădurea, 257-266; Ungheanu, Arhipelag, 59-67, 412-414; Ciobanu, Incursiuni, 131-138; Cristea, Domeniul, 155-163; Pop, Transcieri, 216-225; Balotă, Universul, 99-114; Regman, Colocvial, 61-68; Geo Bogza interpretat de..., îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1976; Cristea, Arcadia, 196-199; Martin, Identificări, 139-153, 201-204; Simion, Scriitori, I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Despre poeți, 42-45; Caraion, Duelul, 20-22; Cioculescu, Aspecte, 182-184; Cristea, Un an, 24-28; Petroveanu, Traiectorii, 45-55; Dimisianu, Valori, 48-53; Crohmălniceanu, Literatura, II, 361-365; Manu, Sinteze, 157-162; Micu, „Gândirea”, 610-613; Piru, Poezia, I, 120-128; Dorcescu, Metafora, 134-137; Zalis, Tensiuni, 108-115; Regman, Colocvial, 206-207; Laurențiu, Eseuri, 56-60; Raicu, Critica, 185-188; Tudor-Anton, Ipostaze, 162-169; Streinu, Pagini, V, 97-99; Raicu, Practica scrisului, 285-288; Grigurcu, Poeți, 97-101; Cioculescu, Itinerar, III, 309-314; Felea, Aspecte, II, 28-32; Biberi, Lumea, 85-93; Doinaș, Lectura, 160-164; Lit. rom. cont., I, 140-144
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
-i va atrage cititori fideli. Cartea ce îi aduce recunoașterea e Cișmigiu et Comp., o odisee de licean simpatic, șturlubatic premiant, aplaudat ori, după caz, temut între rivalii „lăzăriști”, irezistibil umorist și mim. Amestec de lirism și de umor, de stil colocvial și anecdotică spumoasă, romanul din 1942, un best-seller pentru câteva promoții de adolescenți postbelici, a continuat să fie editat (1946, 1947 ș.u.), s-a bucurat și de o tălmăcire maghiară etc. Fără dimensiunea unei autentice „rupturi”, B. e atras
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
1984; Drumul cenușii (Zidul morții, II), București, 1988; Recviem pentru nebuni și bestii, București, 1999; Tentația risipirii, București, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 194-198; Vlad, Convergențe, 287-291; Petrescu, Scriitori, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Iorgulescu, Rondul, 207-213; Raicu, Critica, 127-133; Regman, Colocvial, 27-33; Dimisianu, Nouă prozatori, 24-43; Regman, Explorări, 251-257; Simion, Scriitori, I, 485-500, IV, 227-238; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Iorgulescu, Scriitori, 180-184; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, București, 1979, 81-114; Sângeorzan, Conversații
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
stafie locvace pe nume Patience Worth o alesese drept destinatara povestirilor sale. Patience trăise, se pare, pe la 1600 și scrisese despre perioada medievală. Rezultatul a fost o serie de volume de proză Învechită care dovedeau o cunoaștere intimă a expresiilor colocviale și a obiceiurilor din acele timpuri străvechi, o limbă care nu era nici engleza medie, nici nu conținea vreun fel de arhaisme de după secolul XVII. Una dintre aceste lecturi pasionante Începea În modul cel mai diafan: „Boabe de rouă muiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
refuzului virtual, provenit din nepotrivirea de vârstă. Chiar cochetăria și amabilitățile Adelei sunt socotite, de cazuistul intelectual, concesii față de vârsta sa înaintată: "Cochetarea ei, concesiile ei nu sunt mai degrabă un semn că te consideră scos din circulație?" Exprimarea apăsat colocvială ține de aceeași plăcere a autopedepsirii discreditatoare. Nepotrivirea de vârstă are, așadar, o funcție triplă în roman: - mascarea complexului neputinței prin acest argument de bun-simț, cu lustru de onorabilitate; - e un comutator epic, întrerupînd orice electrizare erotică; - e un pretext
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
glas tare o nouă povestire de-a mea, avea obiceiul neclintit ca, o singură dată la fiecare povestire, să mă întrerupă în mijlocul unei replici de dialog întrebându-mă dacă știu că am o Ureche Bună pentru Ritmurile și Cadențele Vorbirii Colocviale. Îi plăcea să pară foarte savant când îmi trântea așa ceva. Mai departe o să trec la Urechile lui. De fapt, dețin un adevărat mic film în legătură cu ele - o bobină încâlcită, în care apare sora mea Boo Boo la vreo unsprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
din Londra pentru Îmbunătățirea Cunoștințelor despre Natură, organizație fondată În 1660 care joacă rolul Academiei de Științe a Marii Britanii. 1 Transpunere literală a unor expresii din engleză, cu sensul de „avea lucruri mai bune de făcut decât să...”. Sunt expresii colocviale, dar Învechite și cu iz literar. 1 Un muștar foarte iute, considerat o marcă culturală britanică. 1 Hors d’usage: scos din uz, de aruncat pe raft. 1 Aluzie la Babes in Toyland, un musical de Broadway care a debutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
incontrolabil. Acea voce mă face să plâng, nu ce spune ea. Relația mea cu mama a rămas și a fost una fundamental emoțională. Ideea ei că noi am fi putut fi prietene sau ne-am fi putut înțelege mai bine colocvial nu se prea susține. Cred că de fapt e o relație care genetic mă leagă de un neam pe care îl simt cu indignare rațională ca pe ceva care mă înduioșează. 26 octombrie Am sentimentul că timpul începe să fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fi plecat niciodată și totul ar fi fost altfel. Sau poate inevitabil, tot ar fi existat un Sispy. Haideți să vă explic unele lucruri. Am crescut pe un platou înalt, în ceea ce cred că încă se mai numesc Statele Unite sau, colocvial, Amerindia. Platoul era autonom - adică, producea toată hrana de care aveau nevoie axonii. Nici un axona nu coborâse vreodată de pe platou pe câmpiile din vale și, după câteva bătălii în care lumea cea rea a descoperit ce fortăreață inexpugnabilă era Axona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
era să întrebăm, să ne întrebăm. De fiece dată ochii lui, mari, arătau uimire, lărgime de cer, primitoare. În spiritul maieuticii socratice provoca lecțiile noastre de zbor, la care rațiunea, experiența, imaginația, afectivitatea își corespundeau. În privirea vulturească și cald colocvială totodată, atingeai starea când scurtimea - cuantificabilul, exactitatea, precizia, formula - devenea prelungire, articulare și șlefuire de diamant viu, de lumină (corpuscul și undă) și caracter (Heraclit). Părintește și strategic ne punea în gardă, ne atrăgea și ne exersa atenția - această stare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
20032004) . Wood - lemn sau pădure (engl.) . Brightman se traduce literal prin „om luminat/luminos“. . Glass - sticlă (engl.) . Steel - oțel (engl.) . În limba engleză, expresia any Tom, Dick and Harry înseamnă „orice om de pe stradă“, „orice terchea-berchea“. . Dick este un termen colocvial pentru „penis“ (engl.) . Brooklyn-Queens Expressway . Chowder - supă de scoici (engl.) . Spot - loc; pată (engl.) . Bush - tufiș (engl.) . Hawthorn - păducel (engl.) . Comitetul Național Republican PAGE FILENAME \p F:\nebu\THE BROOKLYN FOLLIES.doc PAGE 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
al Țăranului Român. Ar fi trebuit să o facă, ar fi fost posibil, ar fi avut rost ? Acestea sînt întrebări la care ar fi trebuit să răspundem, poate, de mult, așezat și chibzuit... Ambivalență, deci. O situație aproape oedipiană, exprimată colocvial prin dualitatea semantică a țăranului, oscilînd între venerația romantică pentru țăranul mioritic, țăranul tradițiilor perene și al muzeelor, țăranul nostalgiilor și proiectelor spirituale și acel băi țărane ! al disprețului și exasperării iluministe în fața imobilismului și parohialismului, a lipsei cronice de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
romană - ne amintește Adrian Majuru). În continuare, o serie lungă de înjurături au o origine religioasă, de la blesteme profane („să te bată Dumnezeu” etc.) la blasfemii mai mult sau mai puțin deghizate, începînd cu cele mai „benigne”, precum simpla referință colocvială la Dumnezeu, Diavol sau alți termeni din vocabularul religios, interzisă de Biserică. Faimosul morbleu din romanele de capă și spadă nu este astfel nimic altceva decît blasfemicul par la mort de Dieu. Toate sînt însă derogări de la autoritatea strictă a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
adineaori, într-o vreme când eu primisem destule probe că nu am de ce mă teme de nimeni. ... Rămăsesem îngîndurat și dezgustat, mușcîndu-mi pe furiș buzele și privind cele dintâi stele într-un cer încă palid. Conversația continua într-o bengaleză colocvială, din care nu pricepeam decât foarte puțin; de altfel, nici nu încercam să pricep și nu tresăream decât la râsul Maitreyiei, pe care Khokha îl alimenta cu nesfârșite calambururi și schimonoseli. Probabil că ea observă sfiala mea, căci mă întrebă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]