704 matches
-
aceste conflicte prin mijloace pașnice. Existența unei tensiuni care învăluie întreaga planetă poate explica particularitățile conflictelor specifice. Această tensiune oferă energia vitală care pulsează în toate aspectele, mici sau mari, ce despart Statele Unite și Uniunea Sovietică și le imprimă aceeași coloratură, aceeași temperatură și aceleași particularități. Într-adevăr, ea este problema fundamentală, iar toate celelalte probleme menționate anterior sunt doar ramificații sau reprezentări simbolice. Disputa dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică referitoare la distribuția de putere din întreaga lume exclude soluționarea separată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de noapte, mersul este mai vioi și mai elastic decât în cea de a doua jumătate a zilei. Aceste diferențe sunt resimțite și subiectiv atunci când oboseala acumulată în timpul zilei este mai accentuată. În sfârșit, mersul constituie și un semn al coloraturii afective a trăirilor individului. Buna dispoziție, optimismul, încrederea în sine au drept corespondent mersul rapid, vioi, ferm, cu pași largi, în vreme ce tristețea, stările depresive determină un mers lent, cu pași mici. Chiar în vorbirea 24 26 curentă se întrebuințează expresia
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
să impună respectarea unor reguli elementare În tranzacțiile financiare sau În viața școlară? S-a Încercat, ca urmare a cercetărilor lui Adorno, să se pună În evidență o tendință rigidă din punct de vedere psihologic În orice situație, independent de coloratura ideologică a celui care vehiculează o prejudecată. Lucrările lui Milton Rokeach despre dogmatism indică existența unei asemenea conformații atât la persoanele cu vederi de stânga, cât și la simpatizanții dreptei (Rokeach, 1960). Analiza electorală a votului extremei drepte arată, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
situația pensionarilor e atât de dramatică precum în România. Însă de la a și-o asuma până la a o trâmbița perpetuu, ca pe-o mare realizare liberală, e o cale ce n-ar fi trebuit parcursă de un guvern de asemenea coloratură politică. Pentru că această trâmbițare exagerată nu dovedește altceva decât o disperare electorală, o derută ce pare să-i împingă pe liberali să caute sprijin în alegeri din partea unui segment de votanți care nu le-a aparținut nicicând. Mai grav este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Aceste afinități nu se reduc la similitudini ale conținutului tratat, căci acestea ar fi numai de natură lexicală și puțin semnificative, ci se manifestă prin convergențe structurale și, mai ales, enunțiative. Există, prin urmare, pachete de texte care prezintă o coloratură enunțiativă omogenă ce atestă apartenența lor la aceeași serie discursivă, precum horoscoapele, editorialele, dizertațiile etc. Se numește matrice discursivă suma acestor trăsături comune ce caracterizează un ansamblu de texte care sînt relevante aceluiași tip de discurs, înțeles restrictiv ca un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conspirației, de ce dosariada, care între timp pare că și-a dat obștescul sfârșit, a început în trombă cu deconspirarea unor jurnaliști. Răspunsul, pe care atunci doar îl sugeram, pare a fi mai clar conturat acum. Și chiar dacă el are aceeași coloratură de teorie a conspirației, nu pot să nu observ că demonizarea unor jurnaliști (față de cititori, dar și - sau mai ales și - în fața colegilor de breaslă) i-a folosit din plin președintelui Băsescu. Atât de mult încât, deși oamenii citesc ziarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
narațiune: este mult mai potrivită inițiativa doamnei Ivors de a- l pune pe Gabriel într-o situație jenantă cu propriile cuvinte - Am ceva de împărțit cu tine - decît să-l interpeleze printr-o reformulare fadă și distantă, care nu redă coloratura dramatică a scenei: Ea anunță dintr-o dată că vine cu o plîngere la el. La fel de vie și de antrenantă (îl face pe Gabriel să roșească) este întrebarea ei retorică, Cine este G.C.? Și apoi, cînd declară: O, naivule Amy! Am
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
are pronumele naratorului. 3. DD este evidențiat grafologic; DI nu este evidențiat grafologic. 4. DD este paratactic și lipsit de complemenți; DI este hipotactic și predispus complementării. 5. DD are deixisul personajului; DI are deixisul naratorului. 6. DD are lexicul/coloratura personajului; DI are lexicul/coloratura naratorului. atunci Discursul Indirect Liber reprezintă un amestec remarcabil al Discursului Indirect sau al opțiunii naratoriale pentru 1, 2 și 3 (timp gramatical, pronume și inamovabilitate grafologică), dar și o opțiune DD sau caracterologică pentru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
este evidențiat grafologic; DI nu este evidențiat grafologic. 4. DD este paratactic și lipsit de complemenți; DI este hipotactic și predispus complementării. 5. DD are deixisul personajului; DI are deixisul naratorului. 6. DD are lexicul/coloratura personajului; DI are lexicul/coloratura naratorului. atunci Discursul Indirect Liber reprezintă un amestec remarcabil al Discursului Indirect sau al opțiunii naratoriale pentru 1, 2 și 3 (timp gramatical, pronume și inamovabilitate grafologică), dar și o opțiune DD sau caracterologică pentru 4, 5 și 6 (sintaxa
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și 3 (timp gramatical, pronume și inamovabilitate grafologică), dar și o opțiune DD sau caracterologică pentru 4, 5 și 6 (sintaxa propoziției regente - observabilă mai ales în interogative, imperative și exclamații; fără complemenți; deixisul spațiu/timp al personajului și lexic/coloratură). Dar Discursul Indirect Liber nu este pur și simplu a combinație judicioasă de caracteristici DD și DI, nu doar o cale de mijloc între acestea două. Atît Discursul Direct, cît și Discursul Indirect sînt acompaniate de o încadrare sau propoziție-cadru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Basarabia cerea guvernatorului autorizație pentru o altă publicație, al cărei titlu era, în proiect, „Basarabia“ sau „Glasul românilor basarabeni“. Răspunsul a fost negativ. Cuvîntul român, împreună cu derivatele lui, nu putea avea circulație liberă în Basarabia; după autoritățile rusești, avea coloratură propagandistică. Aceasta nu însemna însă lipsa conștiinței că moldovenii din Basarabia sînt de același neam și vorbesc aceeași limbă cu moldovenii de la vest de Prut. La 1837, Alexandru Hajdău, care ținea mult la „limba moldovenească“, se adresa într-un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care conștiința nu poate exista independent de cunoaștere. De la inventarea numelui ei de către Sulla și Catilina, ca expresie a moralității, "conștiința" a devenit un veritabil bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se de-a lungul istoriei, s-a învelit de infinite coloraturi, interpretări și definiții. Acceptarea existenței independente a conștiinței, separată de cunoaștere, de către filosofie, psihologie, neurologie, psihiatrie, neurobiologie, fiziologie, etică, lingvistică, epistemologie, sociologie și de alte multe "logii", a presărat subiectul cu baraje care au devenit axiome. Această situație este rezultatul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Eliade, Ionescu, Cioran -, nu foarte bogat În valori de prim rang. La mijloc, evident, se află și confuzia În jurul acestei noțiuni, interpretată strict sub zodie politică. Sigur, amintindu-ne de exilul antic, grecesc, În primul rând, el prinde această rigidă coloratură, e suficient să cităm nume ca cel al „bunului” Aristide sau cel al „zvăpăiatului” ucenic al lui Socrate, aventurierul politic Alcibiade. Apoi, nu-i așa, exilul „florentin” al eternului „vagabond” ce a fost Dante Alighieri, În splendida și des calomniata
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ă 7 Succes și valoare: teme, „motive” ale eternei actualități sociale, artistice, științifice, indiferent de latitudinea sau longitudinea geografice, sistem social, iar prin felul În care unul sau altul dintre aceste două substantive sunt accentuate, epoca Își arată, Își trădează coloratura și prioritățile. În epoca de culminare a burgheziei europene, noțiunea de „valoare” părea a fi determinantă; În „decadența” ei, În societatea postindustrială, „succesul” este nu numai dominant, dar se confundă cu Însăși valoarea. Nu puțini artiști, ei Înșiși scriitori români
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se pare, În medievalitate, ne Învăța că reprezintă adevărul cel mai profund despre omă, folosește termenii de „introvertit” și „extrovertit”. Introvertitul Îl asimilez flegmaticului, extrovertitul - sangvinului. Da Vinci și Dostoievski au, pentru mine cel puțin, profilul tipic al „extrovertitului” de „coloratură” sangvină - În cazul lui Dostoievski, nu rareori sangvino-colerică! Și Shakespeare la fel, un extrovertit, un sangvin, dar „numai” În marile piese, Hamlet și mai ales Richard al III-lea, Regele Lear sau Macbeth, unde-și „trădează” și o anume stare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Încă o dată profet: noi, Într-o jumătate de secol „roșie”, a trebuit să acceptăm „noua etică” - unii, În Occidentul ironic, au și crezut, cu un entuziasm ciudat pentru o țară atât de sceptică cum este Franța! - „binele” Își pierdea orice coloratură și substanță umană, binele era ceea ce „clasa”, care avea puterea, decidea că este. Un bine care nu Întârzia să-și schimbe nu numai „linia”, ca un șarpe viu, ideologic, dar și culoarea, mai bine zis „nuanțele” acestei culori. Iar răul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
expatrierii lor, dezamăgirea față de clasa politică românească și față de corupția instalată la diverse paliere ale statului, Încă prea centralizat. În ce mă privește, eu cred că, de fapt, este o continuare a exodului politic de dinainte de ’89, cu o evidentă coloratură economică, pecuniară. De altfel, migrația Românilor se amestecă și se Îneacă Într-o migrație generalizată, enormă, a unor etnii diverse și extrem de „colorate”, care afluează spre zonele extrem de subțiri, ultra-industrializate ale Europei, iar țările Vestului european Încep să aibe probleme
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
extreme naziste și comuniste, a devenit o formă a salvării, a supraviețuirii persoanei și a salvgardării demnității și a libertății de creație. Înainte de al doilea război mondial și de „invazia ideologiilor extreme”, odată cu pașoptiștii noștri, exilul avea mai ales o coloratură estetică, formativă; Între războaie, tineri precum Călinescu (la Romaă sau Vianu și Ion Barbu (la Tubingen, În Germaniaă, ca și numeroși alții, pe care nu-i mai numim aici (un Eftimiu sau un Minulescu au trecut prin Paris, nemaivorbind de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sistem opresiv care a făcut din muncă, conceptul de muncă, o formă de discreditare și Înjosire socială, o frază ce ne sună azi cu o ciudată paradoxalitate: „ Munca este singura mare satisfacție a acestei existențe!”. Sigur, este o frază de coloratură protestantă, rigidă, extrem de austeră, dar, În același timp, ea valorizează Încă o dată munca - la fel ca meseria În arte, despre care vorbeam mai sus! -, dar nu oricare muncă, nu cea impusă, nu cea adoptată din motive sau interese conjuncturale, diferite
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un eseu al unui om de cultură ca V. Nemoianu ( Despărțirea de Eminescu, în "Astra", 7/1990). Acesta, școlit în diaspora românească și îmbarcat pe corabia "elitei" autoproclamate, acuză influența nefastă a lui Eminescu asupra culturii noastre, prin ideile de coloratură... naționalistă și fascistă! A sosit, deci, clipa decesului pentru modelul Eminescu: "Din moștenirea politică a eminescianismului s-a constituit una din pietrele de temelii ale mișcării legionare: utopistă, radicală, "tiermondistă"". Eminescu ar fi produs "ruptura de Occident", ne-a împins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Se face seară/ Cina,/ Culcarea.../ Dar, și un vis deosebit". Bacovia deschide calea notației directe, concentrate, eliminând progresiv coordonate poetice ale limbajului modern standardizat. Cum spuneam, "proza", dimpotrivă, se liricizează, în spiritul poemului în proză sau al prozei poetice de coloratură simbolistă. Mai precis, poem în proză, ridicat de simboliști la rangul de formă literară ideală, ca aspirație spre sinteză și experiment, pe linia Aloysius Bertrand, Maurice de Guérin, Baudelaire, Mallarmé, Huysmans ș.a., iar la noi Macedonski, I.C. Săvescu, Ștefan Petică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de modelul francez al respectului pentru valori, iar un Patapievici de modelul german al profunzimii. Pentru acești doi "corifei teleintelectuali", ceea ce naște din disputa Lyotard Habermas, ceea ce naște, paradoxal, din plierea celor două teorii, nu poate fi acceptat decât cu coloratura americană. Orientarea spre pragmatism nu surprinde; după revoluție, afirmă Codreanu, postmoderniștii români au fost interesați de ocuparea instituțiilor culturale, iar abia după 1995 au început ofensiva pe planul conceptelor, clasicizând ceva ce încă nu-și făcuse apariția în peisajul literar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ulterior s-a impus aceea regalistă și conservatoare. În perioada lui Karamanlis, armata asigurase un sprijin major regimului, NATO-ului și legăturilor cu americanii. După venirea la putere a Uniunii de Centru, această coaliție politică a fost, firește, preocupată de coloratura politică a forțelor armate. Erau puțini ofițeri care aveau legături cu Uniunea de Centru, astfel încît partidul dorea să remedieze situația. Politica aceasta a alarmat bineînțeles corpul ofițeresc. Atacurile împotriva Statelor Unite și NATO, eșecurile din Cipru și în cele din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Țări Române, revoluționarii pașoptiști și-au justificat revendicările de autonomie politică și independență națională fundamentându-le pe baza ideii "drepturile inerente ale comunității etnice la autodeterminare" (p. 285). Fragmentarea statală a Țărilor Române a făcut ca revendicările să aibă o coloratură locală, în funcție de circumstanțele zonale. Pe lângă dimensiunea sa socială, asupra căreia nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar în Ardeal ei au căutat să dobândească autonomie națională și drepturi colective în cadrul unui Imperiu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tereza, a cărei domnie s-a întins peste patru decenii (1740-1780), educația în teritoriul imperiului a fost lăsată în apanajul bisericilor. Corolarul logic al încadrării ecleziale a educației a constat în faptul că conținutul învățământului a avut în exclusivitate o coloratură religioasă. În timpul lungii domnii a împărătesei, statul habsburgic își manifestă interesul față de educație, redefinindu-și radical atitudinea față de aceasta din indiferență statală și delegare în jurisdicția bisericii în preocupare atentă și asumare directă a responsabilității. Preluarea sarcinii educaționale din frâiele bisericilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]