1,195 matches
-
și, apoi, la închiderea expozitiei I Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica. Expoziția, cuprizând valori excepționale, beneficiind de un catalog amplu, tipărit în condiții grafice remarcabile, deschis într-un cadru încărcat de istorie, în Curia Senatului Roman din preajma Columnei lui Traian, s-a bucurat de un succes enorm, dovadă fiind numărul de vizitatori, italieni dar și mulți turiști, și ecourile din presa din Roma. Mi-a reținut, 127 de pildă, atenția un articol ce purta titlul „Dacii au cucerit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și, apoi, la închiderea expozitiei I Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica. Expoziția, cuprizând valori excepționale, beneficiind de un catalog amplu, tipărit în condiții grafice remarcabile, deschis într-un cadru încărcat de istorie, în Curia Senatului Roman din preajma Columnei lui Traian, s-a bucurat de un succes enorm, dovadă fiind numărul de vizitatori, italieni dar și mulți turiști, și ecourile din presa din Roma. Mi-a reținut, 127 de pildă, atenția un articol ce purta titlul „Dacii au cucerit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
distribuția cârceilor pe lăstar și lungimea lor. 2.1. Poziția lăstarului (cod OIV 006; UPOV 8; IBPRG 6.1.3.). Se determină la lăstarii rămași nelegați pe butuc și poate fi erectă (nota 1 - soiuri de referință Grenache noir și Columna), semierectă (nota 3 - soi de referință Muscat Ottonel), orizontală ( nota 5 - soi de referință Pinot noir), semicaducă (nota 7) și caducă (nota 9 - soi de referință 3309 C) 2.2. Culoarea internodiilor pe partea dorsală (cod OIV 007; UPOV 9
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
reprezentanților celor două grupuri etnice implicate, considerându-i pe sarmați, mai exact pe roxolani „prieteni credincioși ai dacilor până la Decebal” și neavând nicio ezitare în a-i identifica pe cataphractarii acestora „luptând în mijlocul dacilor împotriva romanilor” în cunoscuta imagine de pe Columna lui Traian.10 În paralel, sunt invocate încercările romane de instituire a unor relații clientelare cu unii dintre regii sarmaților, în perspectiva confruntării decisive a Imperiului cu regatul dac cu centrul în Transilvania, în cazul căruia acest tip de politică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
obținut mențiunea amabilă a lui Perpesicius, care observa nota de ingenuitate rurală, creată într-un mod obiectiv, epicizant. Propensiunea spre epic se declară explicit chiar din titlul următoarei plachete, Oamenii și faptele lor, care celebrează vrednicia plugarilor bănățeni coborâți de pe Columna lui Traian. Acaparat de proză odată cu „povestirile cu tâlc” din Aria lui Botgros (1948), scriitorul a livrat în cursul „obsedantului deceniu” și al celui următor o producție inegală calitativ, alterată, parte superficial, parte în profunzime, de spiritul „comenzii sociale” specific
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Albatros, apărut în 1981. Tipărește prima plachetă personală, Frontiera dintre cuvinte, în 1988. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Dacia literară”, „Antiteze” (Piatra Neamț), „Minerva” (Bistrița), „Contemporanul-Ideea europeană”, „Amfiteatru”, „Apostrof”, „Bucovina literară”, „Flacăra”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Unu”, „Vatra”, „Viața românească”, „Columna”, „Literatura și arta” (Chișinău), „artPanorama” ș.a. Este fondatorul (în 1990) și directorul revistei „Poesis” din Satu Mare, în jurul căreia se grupează în primul rând scriitorii din zonă, ulterior aici coagulându-se o adevărată mișcare poetică. Organizează saloane anuale de poezie și
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea/ziua tremură pe margini/până unde poți vedea” (Baladă). Trei decenii mai târziu, la reintrarea în viața literară cu volumul Columne (1965), tematica poeziilor e infuzată de verbozitate lozincardă („secol nou”, „marea cotitură către soare”), peisajele apar dinamizate de noile realități industriale („Sar sălbăticiunile din vizuine/la lumina frunților roșii de uzine”), iar pastelurilor le ia locul evocarea entuziastă a marilor
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
au așezat pe trup/ca niște dulci stele ale Ursei”. Meritorii ca inițiative culturale, traducerile din poezia lui Eugenio Montale, Mario Luzi ș.a. sunt totuși modeste. SCRIERI: Cloșca cu puii de aur, București, 1934; Attualità della cultura italiana, Milano, 1945; Columne, București, 1965; Poemele transhumanței, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1968; Poezii, pref. Șerban Cioculescu, București, 1968; Poezii, pref. Vladimir Streinu, București, 1970; Tachicardia di Atlante, postfață Carlo Bo și Roberto Sanesi, Milano, 1971; ed. (Migdalul înflorit a doua oară
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
31-32; Cioculescu, Aspecte, 498-508; Octav Șuluțiu, „Cloșca cu puii de aur”, F, 1935, 5, 6; Boz, Cartea, 191-194; Lovinescu, Scrieri, VI, 170; N. Crevedia, O lichidare, „Sfarmă-Piatră”, 1940, 17; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818, Ist. lit. (1982), 903; Ion Caraion, „Columne”, GL, 1965, 33; George Munteanu, „Columne”, CNT, 1965, 44; Marin Sorescu, „Columne”, R, 1966, 4; Martin, Poeți, I, 85-91; Dumitru Micu, „Poemele transhumanței”, GL, 1968, 29; Ion Dodu Bălan, Condiția creației, București, 1968, 40-46; Damian Necula, „Poezii”, VR, 1969, 10
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Cloșca cu puii de aur”, F, 1935, 5, 6; Boz, Cartea, 191-194; Lovinescu, Scrieri, VI, 170; N. Crevedia, O lichidare, „Sfarmă-Piatră”, 1940, 17; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818, Ist. lit. (1982), 903; Ion Caraion, „Columne”, GL, 1965, 33; George Munteanu, „Columne”, CNT, 1965, 44; Marin Sorescu, „Columne”, R, 1966, 4; Martin, Poeți, I, 85-91; Dumitru Micu, „Poemele transhumanței”, GL, 1968, 29; Ion Dodu Bălan, Condiția creației, București, 1968, 40-46; Damian Necula, „Poezii”, VR, 1969, 10; Cornel Mihai Ionescu, Dino Campana - Cânturi
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
1935, 5, 6; Boz, Cartea, 191-194; Lovinescu, Scrieri, VI, 170; N. Crevedia, O lichidare, „Sfarmă-Piatră”, 1940, 17; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818, Ist. lit. (1982), 903; Ion Caraion, „Columne”, GL, 1965, 33; George Munteanu, „Columne”, CNT, 1965, 44; Marin Sorescu, „Columne”, R, 1966, 4; Martin, Poeți, I, 85-91; Dumitru Micu, „Poemele transhumanței”, GL, 1968, 29; Ion Dodu Bălan, Condiția creației, București, 1968, 40-46; Damian Necula, „Poezii”, VR, 1969, 10; Cornel Mihai Ionescu, Dino Campana - Cânturi și memorie orfică, RL, 1970, 43
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
1977, 19; Eugen Jebeleanu, Buimacul frenetic, LCF, 1977, 32; Gheorghe Grigurcu, Ceremonie critică, VR, 1977, 12; Adrian Popescu, Poezia lui Dragoș Vrânceau, ST, 1978, 5; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți, 241-246; Zaharia Sângeorzan, Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979, 230-232; Crăciun, Confesiuni, 244; Lit. rom. cont., I, 119-122; Negoițescu, Alte însemnări, 111-112; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544; Documentar biobibliografic Dragoș Vrânceanu, Râmnicu Vâlcea, 1982; Alexandru Balaci, Eugenio Montale în românește
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
1990. Încearcă, printr-o publicistică polemică, în diverse ziare și reviste, să contribuie la trezirea conștiinței naționale. Vede revoluția în mod eminescian, luând în calcul componenta basarabeană. Strânge legăturile cu scriitorii basarabeni, colaborând la revistele "Literatura și arta", "Glasul națiunii", "Columna" ș.a. Încearcă, alături de Cezar Ivănescu, să refacă vechea Societate a Scriitorilor Români, dar fără succes. Își retrage dosarul de la Uniunea Scriitorilor. Începe colaborarea la "Adevărul" și "Adevărul literar și artistic". 1991, 5-8 februarie. Fiind inclus într-o delegație oficială a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru care e pus în mișcare un imens angrenaj, de referințe, de cele mai surprinzătoare proveniențe, astfel încât la conectarea triumfală a dialecticii întreaga pilitură savantă, decupată de un spirit realmente informat, autoritar în decizii asociative, să se aștearnă concentric, în jurul columnei eminesciene. Așa de pildă, într-un "al doilea cerc dialectic" al studiului, consacrat universului simultan, creatorul Luceafărului este pus alături, comparat, confruntat, verificat, justificat în afinități cu Einstein ("între Kant și Einstein, Eminescu este o punte de legătură"), Heisenberg, Octav
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Articolul 1 Fragmentul-copie de pe Columna lui Traian, reprezentînd Podul lui Apolodor din Damasc, se expune la Muzeul Arheologic din orașul Italica (Spania). Copiile frescelor de la Voroneț și "Hartă cerului românesc" se expun la Pavilionul Spaniei. Articolul 2 Bunurile cuprinse în anexele nr. 1-3 trec în
HOTĂRÎREA nr. 821 din 28 decembrie 1992 privind reglementarea situaţiei unor bunuri din Pavilionul României la Expozitia Universala "Era descoperirilor" - Sevilla 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108964_a_110293]
-
de greutate al oricărui peisaj, prelungire în vaste fînețe și în sprijinitul fetei de parapetul șoselei, ies ai mei din cîmp cu căruța, peste Moldova lucire de turlă, osia lumii în mănăstirea ridicată, mai întîi din pomi, din statura verticală, columnă, piramidă, conceptele de verticalitate, mai colaborează: releele TV, locuințele suprapuse, relația de flux probabilistic prin satelit, s-ar zice că algebrizăm, bine că mîntuirea este figurată, mii și mii de biserici domină întinderea, de multe ori și urbanitatea! zid alb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Tineret aparținea UTC-ului. La Iași, disputa era amplificată și de faptul că, după cutremurul din 1977, Teatrul de Copii și Tineret a funcționat la CCTS până la inaugurarea actualului spațiu; la fel, alte cercuri și cenacluri ale UTC precum: cenaclul "Columna", Radio Club și chiar sediul BTT. Toate funcționau la CCTS fără să plătească chirie și utilități. Adică noi, UASCR Iași, finanțam funcționarea UTC Iași. Era afectat bugetul nostru. La această situație s-au adăugat și tensiunile provocate pe marginea paternității
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au introdus probe noi: concursul de creație literară, concursul gazetelor de perete, concursul acțiunilor politico-ideologice model, concursul activității politico-educative din cămine studențești și de la stațiile de amplificare. Sunt trecute în revistă cluburile și cercurile din Centrul Universitar: "6 cenacluri ("Moldavia", "Columna", "Mihai Eminescu", de artă plastică "Experiment", de anticipație "Quasar" și teatrul "Ludic"), orchestra "Balada", ansamblul "Doina Carpaților" și un foarte mare număr de cluburi și cercuri pe specialități distincte. Menționăm cineclubul "Optim 960", radioclubul studențesc, Recording-Club, clubul de bridge, clubul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de curierat diplomatic, pe ruta București-Belgrad-Veneția-Roma-Madrid-Rio de Janeiro-Montevideo (Paraguay)-Buenos Aires (Argentina) și retur. Toate bune și frumoase pe teritoriul european, vizitând la Roma o serie de monumente de interes turistic, importante din punct de vedere cultural și istoric: Coloseum, Columna lui Traian, drumul asfaltat la intrarea în Roma, din timpul romanilor, Muzeul de la Vatican (galeriile de artă), Veneția etc. Despre măreția și decăderea Romei antice s-au scris informații succinte și foarte interesante în lucrarea Călăuză spre marile civilizații ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
am admirat coloane, arcuri de triumf și statui întregi sau numai fragmentate și nu am neglijat nici biserici, catedrale și bazilici (câteva din cele peste nouă sute de lăcașuri de rugăciune catolice câte se află la Roma). Am revăzut mărețul Colosseum, Columna lui Traian, Forul Roman și Arcul de Triumf un pasaj obligatoriu pentru orice evreu ridicat întru slava lui Titus, cuceritorul Ierusalimului, incendiatorul Templului și inițiatorul dispersării evreilor în lume. Am mers de două ori la Catedrala San Pietro in Vincoli
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
numai bine ca să-l poată Înhăța, grămadă, romanii: Ignor, deși n’ar trebui, cât aur i-a răpit Traian lui Decebal. Oricum i-a fost Îndeajuns să țină Roma tot Într’o petrecere patru luni, să construiască un forum cu columna de rigoare, dar să lase imperiul În aceeași ruină financiară În care Îl moștenise. Așa Încât, curând, acei nesățioși au fost nevoiți să caute aurul În munte, săpând filoanele. Câte au mai rămas le-au mântuit austriecii, lăsând canadienilor care dau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Roma, unde a avut o întrevedere cu Mussolini, iar la banchetul oferit în onoarea sa de către gazde, a declarat: „Suntem născuți dintr-un vechi și răsunător triumf peste veacuri, mărturie vie, indiscutabilă și azi și va fi de-a pururi, Columna lui Traian. De douăzeci de veacuri stăm înfipți și neclintiți în stâncile Carpaților, după cum de două mii de ani stă Traian înfipt și neclintit în stânca Romei. De atâta vreme și nu de mai puțin, privim de pe culmile Carpaților cu încredere
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
timp, Traian privește peste Roma, peste zări îndepărtate, la opera lui. Nici o furtună, nici o invazie, nici un cutremur, nici o ocupație păgână, nici o lovitură, oricât de grea, de dureroasă, oricât de nemeritată a fost ea, nu l-a clintit pe Traian de pe Columna pe care l-a așezat opera lui. Nimic și nimeni nu a putut să clintească pe Români din Dacia Traiană. Nimic și nimeni nu ne va putea smulge din ea. Mulți au trecut pe acolo de două mii de ani, noi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
așezat opera lui. Nimic și nimeni nu a putut să clintească pe Români din Dacia Traiană. Nimic și nimeni nu ne va putea smulge din ea. Mulți au trecut pe acolo de două mii de ani, noi am rămas. Ca și Columna lui Traian, suntem, am fost și rămânem unde suntem.” La 22 noiembrie 1940 Generalul Ion Antonescu a avut prima întrevedere cu Hitler, unde nu va face nici o concesiune acestuia. Tratatele economice încheiate cu Germania consfințeau dreptul României de a fi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Dunăre și Mare se afla cuprins în regatul mândrului și viteazului Decebal, care a ales moartea în locul captivității pe care i-o pregătise împăratul Traian după cucerirea Daciei, pe care o transformă în provincie romană, mărturie peste veacuri aflându-se Columna Traiană de la Roma și impunătorul Monument de la Adamclisi. Puternica și inevitabila colonizare romană a dus la asimilarea dacilor, dând naștere poporului român și a limbii române, din care făceau parte indivizibilă, și fac și astăzi, basarabenii și bucovinenii. Nașterea poporului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]