600 matches
-
la Radovanu și Chirnogi (unde se termină în DN41). Tot DN5 se intersectează la Uzunu cu șoseaua județeană DJ603, care duce spre vest la Stoenești, Schitu și Ghimpați (unde se termină în DN6), și spre est la Mihai Bravu și Comana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călugăreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,79%). Pentru 6,42% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Comana este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Budeni, Comana (reședința), Falaștoaca, Grădiștea și Vlad Țepeș. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului, acolo unde el primește apele
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Comana este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Budeni, Comana (reședința), Falaștoaca, Grădiștea și Vlad Țepeș. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului, acolo unde el primește apele Neajlovului, care la rândul său primește pe teritoriul său apele afluentului Gurbanu. Este
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
spre est în județul Călărași la Radovanu și Chirnogi (unde se termină în DN41); și spre vest la Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Singureni, Bulbucata, Iepurești (unde se intersectează cu DN6) și Clejani (unde se termină în DN61). La Comana, din DJ411 se ramifică șoseaua județeană DJ603, care duce spre vest la Mihai Bravu, Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Stoenești, Schitu (unde se intersectează cu DN5B) și Ghimpați (unde se termină în DN6). Tot în zona Falaștoaca, DN5A se
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
DN6). Tot în zona Falaștoaca, DN5A se intersectează cu șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud la Prundu și spre nord la Colibași și Vărăști. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de stațiile Grădiștea și Comana și de halta de călători Vlad Țepeș, dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
stațiile Grădiștea și Comana și de halta de călători Vlad Țepeș, dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri: "Călugăreni- Fântânele", "Oloaga - Grădinari", "Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de care cresc arțarul, jugastrul, stejarul și frasinul. Speciile protejate din această rezervație sunt lăcrămioarele, ghimpele și
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de care cresc arțarul, jugastrul, stejarul și frasinul. Speciile protejate din această rezervație sunt lăcrămioarele, ghimpele și bujorul de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,41%), cu o minoritate de romi (7,88%). Pentru 3,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
formată din satele Budeni-Comana, Falaștoaca și Vlad Țepeș, având în total 2574 de locuitori. Existau în comună o moară cu aburi, o fabrică de vinars, patru biserici și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 12 fete) la Comana, și una cu 40 de elevi (dintre care 6 fete) la Falaștoaca. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grădiștea, cu satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus, având o populație
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
de Sus, având o populație de 1064 de locuitori, o biserică zidită în 1658 de Bunea Grădișteanu și o școală mixtă cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ; comuna Comana era reședința plășii și avea 7603 locuitori în aceleași sate, iar comuna Grădiștea avea 1371 de locuitori în unicul sat Grădiștea. În 1931, satul Vlad Țepeș s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar satul Falaștoaca
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
comuna Grădiștea. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Vlad Țepeș și Grădiștea fiind desființate și satele lor trecând la comuna Comana. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea Comana (secolele al XVII-lea-al XVIII
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Vlad Țepeș și Grădiștea fiind desființate și satele lor trecând la comuna Comana. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea Comana (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu ce cuprinde biserica „Sfântul Nicolae”, casa domnească, chiliile, turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
și satele lor trecând la comuna Comana. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea Comana (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu ce cuprinde biserica „Sfântul Nicolae”, casa domnească, chiliile, turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1932). În rest, alte noua obiective din comună sunt incluse în
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Boian); așezarea neolitică de la „Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Este străbătută de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. La Stâlpu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ411, care duce spre nord-vest la Bulbucata și Clejani (unde se termină în DN61), și spre sud-vest la Singureni, Călugăreni, Comana, apoi începe o porțiune comună cu DN5A până la Hotarele, după care merge în județul Călărași la Radovanu și Chirnogi (unde se termină în DN41). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iepurești se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
la Giurgiu și DN61, care duce spre nord la Găești. La Naipu, din DN6 se ramifică șoseaua județeană DJ603, care duce spre est la Schitu (unde se intersectează cu DN5B), Stoenești, Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Mihai Bravu și Comana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghimpați se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,86%), cu o minoritate de romi (7,06%). Pentru 9
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
sud-estul județului, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. La Prundu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre nord la Comana (unde are o porțiune comună cu DN5A), Colibași și Vărăști. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prundu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
leagă Giurgiu de Ghimpați. La Schitu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ603, care o leagă spre vest de Ghimpați (unde se termină în DN6), și spre est de Stoenești, Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Mihai Bravu și Comana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Schitu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,49%), cu o minoritate de romi (2,07%). Pentru 5
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
sud-est de Valea Dragului, Herăști și Hotarele (unde se termină în DN5A) și spre nord în județul Ilfov de Vidra, Berceni și de București. Din acest drum, la Dobreni se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud-vest la Colibași, Comana (unde se intersectează cu DN5A) și Prundu (unde se termină în DN41). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vărăști-Obedeni", făcea parte din plasa Șabărul a județului Ilfov și era formată din satele Obedeni și Vărăști, având
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la diverși particulari din județele Dolj și Romanați: unealtă macedoneană de argint, 11 monede bizantine de aramă; nr. 114 un monument de piatră găsit la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cursuri/tiplic/3e.htm). „Culmea este că presa s-a dus, în urma apariției cărții, în valea Milcovului și a găsit acolo mai întâi zeci de familii care se cheamă Coman. Pe urmă, în restul țării, avem mai multe localități Coman, Comana, Comarnic. Dar nu numai astea. Sunt multe alte nume, de care noi nu mai știm. Satele din jurul Bucureștilor care se cheamă Tâncăbești sau Bărcănești vin de la un fost mare proprietar cuman, pe care-l chema Tâncabă sau Barcan. De asemenea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
diferite conferințe ale credincioșilor giurgiuveni. Între aceste centre se numără Centrul Cultural-Pastoral „Meletie Arhimandritul” din incinta mănăstirii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Centrele Cultural-Misionare „Sfântul Ioan Valahul” și „Nichifor Crainic” din incinta Centrului Eparhial, Centrul Cultural „Radu Șerban” din incinta mănăstirii Comana, Centrul Cultural „Dimitrie Bolintineanu” de la parohia Bolintin-Vale, și Centrul Pastoral-Misionar „Sfânta Muceniță Filofteia” de la parohia Joița. În anul 2012, în ziua de 20 decembrie Episcopia Giurgiului, a achiziționat conacul Drugănescu, situat în comuna Florești-Stoenești. Acest monument de arhitectură, ridicat între
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
, situată în comuna Comana din județul Giurgiu, Muntenia, România, este un edificiu religios inclus în "Lista monumentelor istorice din România" cu codul de clasificare ctitorit de Vlad Țepeș în anul 1461, cu rol de mănăstire-cetate (ruinată până la finele secolului al XVI-lea). Locul pe
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
odinioară o insulă, în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana, întâlnește în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde în fața mănăstirii. În dreptul satului Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reîntoarce apoi la vechea matcă. La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana, întâlnește în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde în fața mănăstirii. În dreptul satului Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reîntoarce apoi la vechea matcă. La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588), mănăstirea a fost reclădită de
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana, întâlnește în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde în fața mănăstirii. În dreptul satului Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reîntoarce apoi la vechea matcă. La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588), mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]