655 matches
-
și, mai tîrziu, M.H. Maxy se vor afirma cu adevărat în străinătate. După moartea prematură, de ftizie - în 1911 -, a lui Cornel, principalul comentator al artei moderne autohtone rămîne prietenul și colegul său Tudor Arghezi, care va susține, în articole combative și expresive, creațiile lui Brâncuși, Pascin, Iser, Pallady, Rodica Maniu, Vermont, Dărăscu, Ressu, Luchian ș.a. împotriva rezistențelor oficiale, cronicînd cu aplomb exigent edițiile succesive ale saloanelor „Tinerimii Artistice”; articolele de susținere din Seara (1913-1914) ale sculptorului Brâncuși și ale pictorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sernet, ibid.) Supoziția trebuie însă luată sub beneficiu de inventar... „Avertisment“-ul e de fapt un articol programatic de atitudine civică, unde noțiunea de „avangardă” își regăsește originara accepție militară. Pentru prima dată, Vinea își transferă în gazetăria politică spiritul combativ din articolele de critică literară, imprimîndu-i o agresivă notă militant-„războinică” în slujba unei poziții antirăzboinice: „Să ieșim deci cu platoșe tari sub veste. Să înlocuim hărțile din redacții cu panoplii la îndemînă; să avem bombe asfixiante prin coșuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Democrat condus de dr. Nicolae Lupu. Ultima fuziune va fi însă o victorie à la Pyrrhus, căci redactorul-șef Stephan Roll - alias Gh. Dinu - va fonda imediat, alături de Ilarie Voronca și de disidentul „contimporan” Maxy, o nouă revistă (Integral), mai combativă, în care eclectismul lax al Contimporanului (centrat pe abstracționism și nonfigurativism) lasă loc unei „sinteze” avangardiste mai coerente și mai agresive. Potrivit lui Marin Mincu (1983), avem de-a face, în acest caz, cu cea mai importantă contribuție conceptuală în plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru lezmajestate, iar Vinea ține să îi ia apărarea și în paginile Contimporanului („Cocea și pisma dinastică“, nr. 43), făcîndu-i ulterior un portret complex: reorganizator al Partidului Socialist, pamfletar temut („articolele lui Cocea - ritmice, rapide - retorică, lirism, pornografie...”), conducător înnăscut, combativ și independent, omul e „un spectacol de modern dramatism” („N.D. Cocea“, nr. 44). În iulie 1923, revista își încetează apariția. Vinea se refugiază la Facla aceluiași N.D. Cocea, iar Contimporanul reapare abia în aprilie 1924, schimbat la față: pe copertă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cuiva... Ciudat era că această expoziție era îndreptată chiar împotriva artei (Jos arta!), mai curînd însă împotriva camarazilor care n-aveau talent, nici unul, pare-se, deloc. Mai venea lume și din pricină că la vernisaj avea să vorbească un ziarist foarte cunoscut, combativ și revoluționar permanent”. Perspectiva lui Fred - evident necunoscător... - este, după cum se vede, una ironic-rezervată. Cît despre „cunoscutul gazetar” invocat, acesta nu putea fi decît Eugen Filotti. Iată și o descriere a decorului, tot din perspectiva lui Fred: „Prin cuprinsul sălii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nobilă frondă de la Contimporanul și-a găsit drum propriu și zilnic numele scriitorilor și artiștilor tineri se înscria în paginile sale. Crezul nu era strîmt, nici fanatic. În orbita acelorași idei s-au născut, apoi, alte reviste, mai efemere, mai combative, dar cu o rază mult mai redusă de acțiune” („Contimporanul“, în Reporter, II, 47, noiembrie 1934). Lipsită de suportul revistei, gruparea Contimporanul va supraviețui, diseminată, în alte cîteva grupări plastice: o grupare omonimă continuă să expună încă în 1935 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Reviste“ din nr. 84, un Dr. C. semnează un text foarte critic la adresa lui Mussolini („Mussolini și tratatele“) - și exemplele pot continua oricît. De fapt, notele de simpatie față de fascism recuperează doar elementele care țin de estetica futurismului: revoluționarism artistic, spirit combativ antiburghez, aristocratism intelectual ironic, spirit „atletic”, „constructiv” etc. O atitudine ferm ostilă față de futurismul italian și de politica fascistă a lui Marinetti au avut în schimb - după 1928 - cei de la revista suprarealistă unu. Într-un fragment diaristic din 1931 încorporat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
parcarea, cred. Bobby e mereu pe fugă și uită că nu sîntem În Spania anilor șaizeci. După ce-o să mă mut În casa aia o să pot să-l supraveghez. — Serios? Ai căzut cu totul sub vraja lui. Se reîntorsese sarcasmul combativ.) Charles, tu ești ultima persoană care să aibă vreun control asupra lui. — Nu-i adevărat. Și-n afară de asta, nici nu vreau să-l controlez - se descurcă de minune. El a readus Residencia Costasol la viață. — E un ins periculos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-l inviți. I-ar plăcea la petrecere. — O să-i placă oricum. O să vezi, Charles... Nu chiar ușurat, am plecat de la clubul sportiv și am traversat piața, sperînd să dau de Crawford și să-l conving să adopte o poziție mai combativă În relația cu Elizabeth Shand. Festivalul luase sfîrșit și ultimii turiști părăsiseră barurile și cafenelele, Întorcîndu-se la mașinile lor parcate lîngă plajă. Călcam pe confetti și petale obosite, Însoțit de cîteva baloane cu heliu care pluteau la Întîmplare peste gunoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Tovarășii lor argumentau că nu era chiar așa, că șeful o fi avut motivele lui, dar acești pacifiști, ca întotdeauna ingenui, nu știau că reacția stupidă a intransigenților era o manevră tactică ce avea drept obiectiv să mențină treaz filonul combativ al acțiunii militante. Pentru orice eventualitate, fusese cuvântul de ordine. Cei din p.d.c., ca opoziție ce erau și fiind totuși de acord în ceea ce privește fundamentalul, adică, necesitatea urgentă de a stabili responsabilități și de a-i pedepsi pe cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ea, Atunci, apărători, heralzi sau legionari, Legionari e mai bine, și sună tare, marțial, apărători ar fi un termen lipsit de bravură, ar da o idee negativă, de pasivitate, heralzi miroase a evul mediu, în timp ce cuvântul legionari sugerează imediat acțiune combativă, spirit atacant și, pe deasupra, așa cum știm, e un termen cu tradiții solide, Sper ca oamenii care se află pe șosea să poată auzi mesajul, Dragul meu, se pare că trezitul prea devreme vă obnubilează capacitățile perceptive, eu aș paria pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
reconstituind și reînnoind ce are mai bun vechiul spirit legionar, onorând, în serviciul binelui civic, tradițiile sale, prin actul de a întoarce cu hotărâre spatele capitalei, sodoma și gomora reunite în vremea noastră, în felul acesta au demonstrat un spirit combativ demn de toată lauda și pe care guvernul îl recunoaște, totuși, având în vedere interesul național în globalitatea sa, guvernul crede, și în acest sens apelează la gândirea acelora cărora mă adresez în special, mii de bărbați și femei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
oraș, revenise la Chicago acrit și furios, spumegând de dispreț față de lumea artei și de toate curvele însetate de sânge și lacome de bani care o populau. Harry l-a botezat „geniul posac“, dar, în ciuda firii sale necioplite și uneori combative, pictorul cel arțăgos era, în adâncul sufletului, un cal de rasă pură. Știa ce înseamnă loialitatea și, odată ademenit în grajdul de la Dunkel Frères, nu a manifestat nici o intenție de a se elibera. Harry era omul care îl salvase din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
deci edificatoare, și nu locul în sine al „familismului”. S-ar părea deci că spațiul domestic (re)devine unul de rezistență socială, un soi de mecanism de apărare, de „refugiu în codru” din calea năvă litorilor. O strategie nu foarte combativă, și cu atît mai puțin „civică”, dar îndelung validată în vremuri de restriște. Sondajul CCSB ne oferă și alte teme de reflecție. O întrebare simplă și ingenioasă le solicită astfel românilor să spună ce dorințe i-ar cere peștișorului de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
produsele și mărcile sale, prin alegerea atentă a fiecăreia dintre recomandările sale, Întreaga acțiune a Monoprix-ului, de la crearea sa, arăta exact convingerea contrară. „Echilibrul e posibil pentru toți, și pe dată”, nu ezita să afirme redactorul. După această primă pagină combativă, chiar angajată, restul publicației devenea mai vesel: sfaturi practice, jocuri educative, rubrici „e bine să știm”. Astfel, Michel se amuză să-și calculeze consumul zilnic de calorii. În ultimele săptămâni nu măturase, nu călcase, nu Înotase, nu jucase tenis, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
lui Hubczejak să facă acceptat un proiect primit mai Întâi, de o parte crescândă a opiniei publice mondiale, cu un refuz și un dezgust unanime, până ce, În final, a obținut finanțarea lui de către UNESCO, ne redă portretul unui om strălucit, combativ, cu o gândire În același timp pragmatică și mobilă - În fond, portretul unui excepțional agitator de idei. Desigur, nu avea el Însuși stofă de mare cercetător; dar a știut să fructifice respectul unanim pe care le inspirau numele și lucrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să-mi șterg nasul cu o frunză de pătlagină. Inutil. Mi-au mâncat și nasul. C IV Citind printre rânduri visele lui Leo, ar putea reieși că bietul om își proiecta frustrările tehnice și militare în tot felul de escapade combative, el fiind, în realitate, o ființă cu două mâini stângi și cam ezitantă. În același timp, s-ar putea face interpretări în sensul unei vieți interioare în flagrant contrast cu cea exterioară. Această posibilă dimensiune ezoterică a personalității leonești, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la o emisiune de radio interactivă și-i impresionase pe toți cu convingerile ei ferme și cu cunoașterea tuturor detaliilor. Îmi amintesc că era o femeie înaltă, cu părul negru ca abanosul tuns scurt și cu ochi căprui șocanți și combativi sub o pereche de ochelari mici cu rame aurii: și totuși a fost clar de la început că nu-i va ține piept lui Winshaw. Trecuse de mult vremea când îi luasem un interviu pentru spațiul de emisiune acordat „celor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
avansat? am spus eu. Adică nu e prea târziu ca să se mai facă ceva? Doctor Gilliam era o femeie înaltă cu părul negru-tăciune tuns scurt, ai cărui ochelari mici, cu rame aurii încadrau o pereche de ochi căprui șocanți și combativi. Se gândi mult înainte de a răspunde. Dacă am fi putut ajunge ceva mai devreme, am fi avut probabil șanse mai mari. În acel moment, dădea impresia că ascunde ceva. Ca și Fiona, simțeam o furie bine stăpânită. Dar asta fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
unei minuțioase analize psihologice, dar și a unei profunde cunoașteri a complexelor probleme sociale. Romanele sunt fundamentate pe filozofia căutării absolutului, fiind construite modern: fac parte din opera literară "un dosar de existențe". Camil Petrescu își susține opera printr-o combativă teoretizare, iar talentul său scriitoricesc îi dă strălucire și trăinicie. Deși pare variată, opera prezintă unitate sub trei aspecte: al problematicii, al spiritului polemic și al facturii artistice. Novator în arta romanului, Camil Petrescu reușește, în primul rând, o literatură
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Această cantitate enormă de zile-muncă (în care se includ și nopțile) (și pe cei care știu ce înseamnă munca cu cartea - îi sperie) a determinat pe semnatarii materialelor din această lucrare să-l numească și să-l considere: „Condei prolific, combativ, competitiv...” - dr.și poetul Ion Hurjui ; „Om dotat cu perseverență și migală, dublate de pasiune, vigoare și respect pentru cuvântul tipărit - prof. Vasile Fetescu; „Ion N.Oprea reprezintă un adevărat mentor, un sfetnic înțelept și îndrăznesc al considera un apropiat
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
Pe toată durata perioadei cît s-a aflat la putere, Tito s-a folosit într-adevăr foarte des de marea lui autoritate ca să impună compromisuri și să constituie un element de mediere între forțele competitive din cadrul populației sale multinaționale și combative. Nu exista nici un succesor evident. Către sfîrșitul anilor '70 Tito supraviețuise majorității contemporanilor săi. Unul dintre ultimii vechi tovarăși apropiați lui din vremea partizanilor, Kardelj, a murit în februarie 1979. Ranković, deși încă în viață, era în dizgrație și părăsise
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
raportat trista noutate că acolo totul este în ruină și maximă mizerie. Am greutăți în cadrul guvernului. Comuniștii, care nu însemnau nimic pînă la venirea rușilor, de cînd sînt sub protecția lor și de cînd au primit fonduri, au devenit foarte combativi, și, conduși de ruși, au uitat că sînt români și așază interesul partidului deasupra interesului țării. Le-a fost foarte ușor să-i organizeze pe muncitorii din uzine și să-i împingă la manifestații, amenințîndu-i, ceea ce a creat greutăți guvernului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
erau atitudinile, prin natura lor, cele care au cauzat ruptura cu Biserica Romei. Montanismul, cu excepția unor aspecte doctrinare, nu a ieșit din sfera creștinismului au-tentic pentru conotația sa rigoristă, ci pentru că le-a absolutizat în detrimentul libertății omului. Foarte probabil, caracterul combativ și polemic l-au condus pe Tertulian spre detașarea de Biserică: intransigența și nemulțumirea personală l-au făcut să râvnească spre desăvârșirea silită a membrilor comunității creș-tine, când aceasta abia făcea primii pași, căutând să-și clarifice încă propria identitate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ar fi avut ca fundament juridic numele de creștin, legiunile romane formate din tineri din Mediul Orient, ar fi suferit flebotomii continue și profunde, fapt ce ar fi compromis eficiența acestora. Prin influența negativă exercitată asupra moralului și a voinței combative a soldaților creștini, persecuțiile (sociale, economice, sângeroase etc.), măreau instabilitatea și tensiunea armatei romane, care, în timpul războiului neinspirat cu Persia, nu și-au urmat împăratul cu entuziasmul așteptat de către acesta, abandonându-l în mâinile dușmanilor. Atitudinea arogantă și lipsită de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]