9,508 matches
-
la post, salvatori și neînduplecați, pînă la izbăvirea din decembrie 1989. Am uitat să amintesc de tulburătoarele pagini despre exilul temporar al Mariei Botta care nu dorea să i se asigure, în capitala Franței, decît o prezență anuală pe scena Comediei Franceze, un mic apartament în centrul Parisului, o mașină cu șofer și mijloace modeste de trai din profesiunea ei. Și nu putea înțelege că aceste "condiții" nu pot fi îndeplinite, că exilul însemna înainte de toate suferință și renunțare. Memorabile sînt
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
trebuie să fie absolut pentru ca acel lucru să fie într-adevăr relativ..." Numai că David își perorează convingerea într-un ospiciu de nebuni, unde a ajuns prin refuzul său de a accepta să-și joace în continuare rolul în marea comedie socială. Imposibilitatea de a (se) comunica, nevoia de a înțelege și de a fi înțeles care nu naște decît iluzie și singurătate, absurdul care face ca nebunia și luciditatea să devină interșanjabile revin obsesiv și în celelalte două piese de
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
Insula în care fugim în vacanță aflăm că Guadelupa ar fi un mare anagramat! Umor căznit și mitocănesc, de calitatea inscripțiilor de pe garduri. Bomba numărului 4, anunțată corespunzător și pe copertă: așa-numitul "pictorial" dedicat unei actrițe de la Teatrul de Comedie - o suită de 12 fotografii sordide. (Sordid, să ne înțelegem, nu este nudul, ci modul "bordelez" al etalării lui.) Tînăra femeie are un surîs stingherit, glezna robustă și mîini de spălătoreasă. Ne revine în minte observația lui G. Călinescu, într-
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
Berberova, pe care o recitesc. La bibliotecă, când sunt în criză, mă întorc la autori care m-au încântat odată. Or, cu Berberova, mișcarea e totdeauna garantată. Ultimul film care mi-a plăcut este Black and White în Color, o comedie despre colonialismul francez pe Coasta de Fildeș în timpul Primului Război Mondial. Una dintre cele mai amuzante și crude priviri despre aberațiile colonialismului. Nu mai gătesc mâncare chinezească de când eram studentă la chineză. Singura mâncare pe care încă o fac cu plăcere și
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
să construiești fraze complete, să nu te repeți, să nu te contrazici, să-i menționezi pe autorii care te-au precedat în tratarea unei teme, să păstrezi de la prima până la ultima pagină același ton (să fii, deci, monoton!), să joci comedia modestiei (fiindcă un moment de fanfaronadă devine dizgrațios prin eternizarea - fie și falsă - realizată de tipar). Practic, scrisul s-a transformat de multă vreme - cel puțin în Europa - într-o birocrație. Dacă ai o idee, în loc să o comunici direct contemporanilor
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
actorii joacă, impecabil, banalitatea expresiva. În ochii de cîine bătut ai lui Kevin Spacey se citește toată amărăciunea eșecului. Iar Annette Bening, cu feminitatea ei dezarticulata, exprimă perfect ceea ce se cheamă "dezorganizarea sufletului"...Toți actorii sînt dirijați pe muchia dintre comedia pură și dramă intimista (poate în preajma zonei de "rîs-plîns" cehovian?). Despre fiecare personaj secundar s-ar putea scrie pagini întregi; fiecare e unic și reprezentativ, în felul lui; iar toate, împreună, evocă o întreagă "soțietate". Violență, ura, cinismul, cruzimea se
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
pentru tine" pe un trotuar pustiu, printre frunze ruginii, pe fundalul unui perete roșu ("E ca si cum Dumnezeu s-ar uita, o clipă, la tine")... American Beauty e un film provocator și melancolic, care poate fi citit și că o modernă "comedie" cehoviana: traseul "omului care moare stupid, după o existență stupida", plictisul răzbunat în vorbe, nostalgia evadării; o comedie a "urîtului vieții", care nu vrea să demonstreze altceva decît că "Viața e frumoasă! (unchiule Șam!)"... Și iată cum i-a fost
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
ar uita, o clipă, la tine")... American Beauty e un film provocator și melancolic, care poate fi citit și că o modernă "comedie" cehoviana: traseul "omului care moare stupid, după o existență stupida", plictisul răzbunat în vorbe, nostalgia evadării; o comedie a "urîtului vieții", care nu vrea să demonstreze altceva decît că "Viața e frumoasă! (unchiule Șam!)"... Și iată cum i-a fost dat unui regizor britanic să facă cel mai cehovian film american produs vreodată! Șam Mendes - care, acum, montează
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
vieții", care nu vrea să demonstreze altceva decît că "Viața e frumoasă! (unchiule Șam!)"... Și iată cum i-a fost dat unui regizor britanic să facă cel mai cehovian film american produs vreodată! Șam Mendes - care, acum, montează și o comedie muzicală la New York, Wise Guys - nu se sfiește să declare: Cînd toate astea o să se termine, mi-ar plăcea să mă întorc acasă"... Toate astea însemnînd, probabil, si Oscarurile de la sfîrșitul lui martie. După douăzeci de ani de la cîștigătorul Ordinary
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
al ediției a 35-a a "Zilelor Cinematografice de la Soleure". Regizorul Daniel Schmid (născut în 1941, școlit la Berlin, colaborator al lui Fassbinder la Negustorul de zarzavaturi și autor, până acum, al unor filme mai degrabă poetice) reușește cu această comedie neagră, cu accente grotești, despre o Heidi din Est - prostituată, Irina sosită din Rusia - o lovitură de maestru, adjudecându-și, deopotrivă, aprecierea publicului și a criticii de specialitate. Filmul are umor, ritm, fantezie: întâmplările, pline de semnificații, prin care trece
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
se livrează total și pînă la capăt personajului așa cum obișnuiește să o facă (și nu dau decît două din mai recentele roluri în care a fost formidabil: Titus Andronicus și generalul din Fuga montată de Cătălina Buzoianu la Teatrul de Comedie). Mi se pare că are soluțiile în mînecă și pentru a spori dramatismul sau tragismul, a marca tensiunea, pentru a jongla cu nuanțele alungînd monotonia tonului. Și totuși nu o face. Mai păstrează ceva în mînecă. Explicația mea este superstiția
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
cu acelea ale lui David Lodge și împărtășesc același tip de orgoliu brevetist, i-am putea spune. Deosebirea cea mare este că lumea exterioară universității din romanul autorului nostru, un totalitarism decrepit și cu atît mai hidos, face imposibilă orice comedie. În cadrul facultății se desfășoară procese adevărate, personajul cel mai valoros intelectual, Alexandru Meca, e redus la statutul omului de serviciu pentru o tentativă eșuată de trecere a graniței. Ceilalți, Emily, Zeno Patoescu, cunosc metamorfoze monstruoase la nivel psihic, de la studenți
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
la bază și la vîrf. Ca într-un pseudo-sondaj, s-au ales două cupluri bîntuite de un conflict ce se chinuie să le intersecteze destinele și nu reușește. Pentru că nu trebuie neglijat faptul că este vorba de o așa-zisă "comedie de bulevard" căreia i s-au accentuat valențele caricaturale prin tratarea în cheie parodică. De unde și înrudirea cu spectacolul lui Vlad Mugur Crima din Strada Lourcine, care a transformat un vodevil de Eugène Labiche într-o farsă postmodernă. Uzînd de
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
Marina Constantinescu Lumea teatrului a primit, în preajma Sărbătorilor, a Crăciunului, un dar cu totul special: o carte semnată de criticul de teatru Florica Ichim și intitulată George Constantin și comedia sa umană - volum apărut la Editura Gramar, o casetă video, cu scene din mari spectacole și filme, și un CD cu vocea lui George Constantin cu unele din rolurile lui importante. De apariția acestora două din urmă s-a ocupat
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
prea tare). Merită să-l citam pe Martin Scorsese, care a văzut în moartea lui Kubrick "o pierdere incalculabila pentru cinema. Fiecare film al lui strălucea că un far. Cu Dr. Folamour, aproape că a inventat un gen, cel al comediei negre. Cu 2001 - Odiseea spațială a pus bazele filmului S.F. modern. Cu Portocala mecanică a devansat estetică punk. Cu Barry Lindon a reușit să creeze ceva atît de extraordinar și de misterios și de profund sensibil, încît mă întreb adeseori
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
-a ediție a "întîlnirilor" și prima dedicată cinematografului asiatic. Un eveniment, dacă ținem cont de faptul că s-au putut vedea inedite din anii ^30 (filmele lui Maxu Weibang, maestrul "horrorului"chinez), primele opt pelicule ale lui John Woo (majoritatea, comedii) alături de o secțiune riguroasă din tot ce au făcut cinematografiile Extremului Orient în ultimii doi-trei ani, toate genurile reunite (inclusiv cel erotic)! Directorul artistic al "Udineincontri" a fost Derek Elley, critic la celebra revista americană "Variety" și, chiar dacă John Woo
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
putin, din ce-am văzut la Udine) în favoarea "feliei de viață" realiste a că în Tutor, Going to School with Dad on My Back, Spicy Love Soup, Be There or Be Square, sau A Beautiful New World, film care combină comedia socială à l^italienne cu "inserturile pe muzica" tipice unei tradiții a povestirii orale. Taiwanul, pe de altă parte, - prezent printr-un singur titlu (boicot chinez?) a trage cu ochiul spre fostul Hong-Kong, cel de dinaintea retrocedării, si, evident, spre SUA
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
Yau, prezent în program cu primul (The Odd One Dies, 1997) și ultimul său film (Expect the Unexpected, 1998). Ar fi însă total greșit să reduci cinematograful made în Hong-Kong doar la filmul de acțiune: la Udine am văzut și comedii (Your Place or Mine!), love story-uri (Anna Magdalena), "soții" erotice (Sex & Zen III, prezentat de însuși sex-maestrul Ținto Brass) sau horror (The Demons^s Baby), "western chinez" (A Hero Never Dies al lui Johnny To a Premiul publicului), "policier ecologic
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
toată gamă posibilă, de la "college horror" la amor și trecînd printr-o neașteptată satiră la adresa lumii cinema-ului (în foarte apreciatul Killer Story). În ce mă privește, am jubilat la farsă macabră The Quiet Family (de Kim Jee-woon, 1998): o comedie neagră "cum scrie la carte", cu un scenariu dement stîrnind urlete de rîs la fiece răsucire (burlesca) de situație și cu o "familie" de actori (din toate generațiile) făcînd mai mult decît convingătoare această poveste trăsnita despre proprietarii unei cabane
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
o șocantă concretețe, el creează în jurul oamenilor și obiectelor acea aureola a imortalizării care apare numai în literatura de bună calitate. Aparatul de radio primit în dar de Alexandru Drăghici de la Hrusciov, ca și Hrusciov însuși fac parte din eternă comedie umană: "Aparatul are istoria lui. Este un cadou de la Hrusciov. Coborâse personal cu el în brațe pe scara avionului tras în fața aerogării Băneasa. Trecuse pe langă Dej fără să-i dea atenție și i-l pusese lui Drăghici direct în
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
singurele repere rămîn contextul în care cuvîntul a fost găsit - si analogia. Cu timpul, trecînd o anumita modă sau dispărînd obiectul, în situația străinului ajung chiar vorbitorii nativi: ne putem imagina (n-ar fi, desigur, o dramă - ci aproape o comedie) autorul de ediții critice care, pentru a pune o notă la un text românesc din secolul al XX-lea, răscolește disperat dicționare și enciclopedii pentru a afla ce era, în acele timpuri, o drujba. Cuvîntul drujba (cu sensul de "ferăstrău
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
a treia secțiune, scrisă în 1995, în care schițează tendințele dominante în receptarea operei lui Caragiale. Un posibil răspuns este că "proza scurtă caragialiana se oferă intuiției, cu o forță constrîngătoare, ca imagine a unui întreg" (p. 166), pe cînd "comediile(...), desi provenind dintr-un interval de timp mai redus și mai compact - 1879-1885 - oferă mai puține șanse de configurare a unei umanități globale" (p. 168). Ca încununare a "realismului" tradițional sau ca model întemeietor al modernității în literatura română, proza
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
Alex. Ștefănescu Comedia limbajului Mihail Gălătanu s-a înfățișat de la debut că un "poliglot în limba română" (pentru a folosi o inspirată sintagma prin care Nichita Stănescu s-a definit pe șine). Prima sa carte, Știri despre mine, apărută în 1987 la Editură
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
o greșeală de gramatică (cuvântul latin care înseamnă "poet" este "poeta", nu "poetus"). Virtuozitatea stilistica de altădată, care avea ceva vrăjitoresc și îl transporta pe cititor, prin însăși stranietatea ei, spre o mare altitudine lirica s-a transformat într-o comedie a limbajului, doar pitoreasca, doar amuzantă. Iar uneori nici atât - din cauza numeroaselor obscenități: Fericit aș linge/ panamaua atârnândă franjuri a clitorisului tău/ asudând ascetic sub umilință condiției lui de lindic." (Viața aventuroasa a picioarelor ei); Mintea mea va fi un răsucit
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
a costumelor aparținînd scenografilor Irina Solomon și Dragoș Buhagiar. Sigur că aceste costume erau menținute în spațiul teatral, nefiind aduse la rampă, pur și simplu, de manechine fără zîmbet profesionist. Preluînd ideea de atunci, Puric a realizat un spectacol, o comedie muzicală susținută de corp, în care se întîlnesc improviatia, pantomima, elemente ale commediei dell^arte, dansul, stepul. Este un spectacol în care protagonist este costumul ca element esențial și definitoriu al scenei, al actorului. Timp de o oră și cincisprezece
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]