1,413 matches
-
cel care o practică, departe de a fi un om fericit, trăiește într-o goană continuă, într-o stare de neliniște perpetuă: confort procustian. Literatura română contemporană (I, 1995; Premiul Uniunii Scriitorilor), văzută de autor ca „însumare de profiluri, biografie comentată și sinteză ideologică”, se dorește a fi, asemenea cărții de debut, un volum atotcuprinzător: U. își propune să scrie o istorie exhaustivă a literaturii române, convins că „orbirea” unor critici de mare autoritate înaintea unor opere a căror valoare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
doua este reelaborată și mai corectă din punct de vedere gramatical și literar. BIBLIOGRAFIE. Rânduiala Sfântului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. Îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice care se găsesc în marile ediții comentate și doar amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A. de Vogüé în colaborare cu J. Neufville, în SChr 181-186, 1971-1972, și cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano 1995, însoțită de un amplu comentariu
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
punct de vedere gramatical și literar. BIBLIOGRAFIE. Rânduiala Sfântului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. Îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice care se găsesc în marile ediții comentate și doar amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A. de Vogüé în colaborare cu J. Neufville, în SChr 181-186, 1971-1972, și cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano 1995, însoțită de un amplu comentariu; apoi articolul lui V. Recchia, Benedetto (Benedict
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
xenofobe și antidemocratice profită de noul habitat european. Cu toate acestea, dezvoltarea pe termen lung a schimburilor europene largi între cetățeni ale căror opinii sociale și politice sînt predominant pluraliste și democrate este cea mai remarcabilă și cea mai puțin comentată caracteristică a Europei contemporane. În cadrul acestor schimbări există puține urme ale politicii luptei de clasă marxiste și ale visurilor din secolul al XIX-lea de abolire a instituțiilor de stat, iar naționalismul este considerat o anatemă. În schimb, există o
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
impatient) Mensuel français d'information sur les médecines alternatives depuis 1977. 3. Azoicăi Doina: Etica cercetării clinice. O prioritate în medicina bazată pe dovezi Revista Română de Bioetică, vol 2 nr.2 2003, 40-44. 4. Badea Gh, Badea R: Atlas comentat de ecografie abdominală, Editura Medicală, București, 1990. 5. Bhatikar SR, Mahajan RL, De Groff, CA: Novel paradigm for telemedicine using the personal bio-monitor. Biomedical Sciences Instrumentation, 2002, 38: 59-70. 6. Bijker WE, Hughes TP, Pinch TJ: The social construction of
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
propriu-zise și ale politologiei, se înscrie și cartea de față, operă a unor universitari belgieni, aparținînd însă spațiului francofon 10. De altfel, Marc Lazar îi citează cu respectul cuvenit în toate cărțile sale dedicate istoriei comunismului occidental. Cum și autorii comentați aici citează, cu la fel de mult respect, cartea din 1992 a autorului francez, cea dedicată comunismului francez și italian. O istorie solidă a comunismului occidental Îmi displace profund atunci cînd o prefață povestește ori rezumă, mai mult ori mai puțin silnic
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
stăpânite, garnisit cu metafore, parabole, anecdote și numeroase îndrăzneli de limbaj. Nici textele de dimensiuni mai mari nu pot fi considerate eseu politic, gen care implică un element analitic mai pronunțat și o subtilă relaționare a cauzelor și efectelor fenomenului comentat. În fine, fără a pretinde că epuizăm caracteristicile genului, eseul politic presupune o analiză retrospectivă și o contextualizare absolut necesare înțelegerii unor fenomene, care, privite separat și la dimensiuni locale, ne pot duce pe piste de interpretare false sau restrânse
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
inducere în eroare a opiniei publice, amintindu-mi de un procedeu frecvent folosit în campaniile de compromitere orchestrate de propaganda comunistă. Nu este prima oară în acești ani când Literatura și Arta preferă discursul paralel, fără nici o legătură cu evenimentul comentat, „făcând dreptate” unor scriitori și demolând pe alții, indezirabili. Accept scuzele dlui Gheorghe Vodă, care, într-o discuție particulară la Uniunea Scriitorilor, a admis că poate a greșit cu afirmații nedrepte la adresa mea, dar cum să comunicăm acest lucru și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Nichita (Schiță de portret), în Viciul nepedepsit, Editura Eminescu, București, 1992. Mincu, Marin, Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. Mincu, Marin, Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetică, Editura Cartea Românească, București, 1981. Mincu, Marin, Prefață la Lucian Blaga, texte comentate, Editura Albastros, București, 1983. Mincu, Marin, Eseu despre textul poetic, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1986. Mincu, Marin, Textualism și autenticitate, Editura Pontica, Constanța, 1993. Mincu, Marin, Nichita Stănescu (1933-1983), în Poeticitatea românească postbelică, Editura Pontica, Constanța, 2001. Mincu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
personaje și acțiunile lor. Dar această expunere de idei poate fi tratată ironic prin alte aspecte ale povestirii, ceea ce îl poate ține pe cititor într-o stare de alertă comparativă. Bal consacră un spațiu deosebit și descrierii (cele șase tipuri comentate fiind preluate în general din The Modes of Modern Writing de David Lodge, în special motivației sale în discursul romanesc realist, dar o ilustrare textuală mai amplă ar fi fost binevenită. Restul capitolului prezintă nivelurile narative realizate prin tehnica înglobării
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care apar la nivelul povestirii în comparație cu cel al fabulei. Dar spre deosebire de termenii grecești analepsis și prolepsis propuși de Genette pentru menționarea unor evenimente trecute, respectiv viitoare, față de prezentul povestirii, Bal utilizează termenii mai puțin pretențioși de retroversie și anticipație. Exemplele comentate ilustrează funcția explicativă sau cauzală a evenimentelor povestite în anacronie, iar posibilitățile taxonomice sînt multiplicate prin discutarea anacroniilor obiective și subiective, punctuale și durative, complete și incomplete, și detalierea analizei distanței în timp a anacroniilor și a duratei lor. Autoarea
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu versuri colaborează N. Popescu-Meriș, B.B. Cedan, Stel. Sterescu, Eugen Brumaru, Luchian Neri ș.a. Proza este prezentă doar prin câteva schițe și povestiri de factură sentimentală sau istorică. Destul de cuprinzătoare este rubrica de critică literară a revistei, în care sunt comentate noile apariții editoriale. Astfel, N. Cristinoiu scrie, între altele, despre Europolis de Jean Bart și despre Camere mobilate de Damian Stănoiu, M. Ilovici prezintă romanul Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Emil Gicana recenzează Femei de Mihail Sebastian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
răspundă de fiecare dată cu promptitudine criticul-foiletonist preocupat de a lărgi în permanență dimensiunile și orizontul lecturii. Dacă lucrările anterioare monografiei dedicate lui Slavici se subordonează acestei catalogări lucru discutabil de altfel putem afirma însă, cu certitudine că Slavici-monografie, antologie comentată, receptare critică aduce operele analizate în "imediata noastră apropiere"49. Cititorul e impresionat. Ceea ce el sesizase intuitiv, criticul va formula cu ușurință într-o scriitură densă cu valențe poetice. De obicei, studiile critice pertinente "îl conving" pe lectorul împătimit care
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
XVII (1925), nr. 9.(septembrie). Țeposu Radu G., "Putere și trufie", în Viața și opiniile personajelor, Editura Cartea Românească, București, 1983. Ungureanu Cornel, "Posfață", la Ioan Slavici. Primele și ultimele, Editura "Curtea Veche", București, 2000. Ungureanu Cornel, Slavici monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2002. Vatamaniuc Dimitrie, Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, Editura Academiei, București, 1968. Vatamaniuc Dimitrie, Ioan Slavici. Opera literară, Editura Academiei, București, 1970. Vianu Tudor, "Ioan Slavici", în Arta prozatorilor români, Editura Contimporană
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1997, p. 78. 47 Idem., p. 90. 48 Idem., p. 77. 49 Acesta e titlul unei incitante monografii a specificului bănățean, o carte-document pe care Cornel Ungureanu, din postura criticului-reporter, a publicat-o în 1980. 50 Cornel Ungureanu, Slavici-monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2002, p. 38. 51 Radu G.Țeposu, "Putere și trufie", în Viața și opiniile personajelor, Editura Cartea românească, București, 1983. 52 Idem., p. 275. 53 Cornel Ungureanu, op. cit., p. 8. 54 Iulian Negrilă, Mădălina Lupău
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Adrian Marino, Dicționar de idei literare, vol. I, Editura Eminescu, București, 1973, p. 673. 148 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, Editura Univers, București, 1973, p. 59. 149 Adrian Marino, op. cit., p. 681. 150 Cornel Ungureanu, Ioan Slavici. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2002, p. 39. 151 Acte cezaro-crăiești 1853.1220 Fisogăbirăul cercului Șiria, Arhivele statului, Arad, apud Dimitrie Vatamaniuc, în Ioan Slavici, Opere, vol. 2, Editura pentru literatură, București, 1967, p. 581 (Note la Moara cu noroc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bibliografice: Z. Ornea, Din nou despre senzaționalul în istoria literară, RL, 1994, 27; Ioana Bot, Eminescologia de scenarii și mistere, ST, 1994, 9; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 20-25; Gh. Bulgăr, „Luceafărul” lui Eminescu. O nouă ediție comentată, L, 1999, 34; „Mă topesc în flăcări.” Dialoguri cu eminescologi din lume realizate de Mihai Cimpoi, VIII, Chișinău, 1999, 110-118; Constantin Stan, Eminescu și editorii săi, „Ziarul de duminică”, 2000, 24 noiembrie; Z. Ornea, Edițiile Eminescu, RL, 2001, 12; Interim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2001; Ritualurile agrare la români, București, 2002. Culegeri: Basmul cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1974; Folklor românesc. Studii și texte, Craiova, f.a. Ediții: Emil Gârleanu, Bucăți alese comentate, Craiova, [1941]; Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I-II, pref. edit., București, 1965; Gruia lui Novac, cu ilustrații de Done Stan, București, 1965. Repere bibliografice: Augustin Z. N. Pop, „Mesianism ardelean”, VBA, 1938, 1-2; Iorgu Gane, „Bârladul cultural”, „Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Între mine și mine, De profundis etc.). PÎnă și o simplă recenzie la cartea unui confrate, - bunăoară „Poeme În aer liber” de Stephan Roll - transformă argumentația propriu-zisă a adeziunii Într-un fel de rescriere, de continuare și amplificare a textelor comentate, utilizate mai degrabă drept catalizatori ai propriei imaginații creatoare. Textul „critic” se impune astfel ca un nou poem, paralel cu poemul-reper, Într-o redundanță semnificativă pentru gradul de implicare a cititorului; un impresionism sui generis, respingînd orice tentație realmente analitică
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nemișcării”, ori versuri elegiace ca acesta: „și-n geamul viziunii, asculți, nu bate nimeni” etc. Or, proza lirică a lui Voronca nu e, din acest punct de vedere decît o variantă a „poeziei În versuri”, - iar un text precum cel comentat sumar mai sus (Pe cine căutați?) schematizează, cum s-a putut vedea, modelul relațional deja stabilizat, dintre real și poetic propus și de teoreticianul avangardist. Situația nu e alta, În fond, nici În celelalte piese ce alcătuiesc cartea din 1932
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se făceau reparații. Acest exemplu ne aduce aminte de importanța, deja subliniată, a statutului teleologic al evenimentelor din narațiune. Pe de altă parte, trebuie subliniat că „părăsirea permanentă a căminului” pare un eveniment semnificativ în majoritatea culturilor, și gestul trebuie comentat ca atare. Cînd evaluăm statutul înalt - în ceea ce privește structurarea intrigii - al propoziției „Consimțise să plece, să-și lase casa”, trebuie să o comparăm cu propoziția precedentă „E la Melbourne acum”. Cînd privim lucrurile dintr-un punct de vedere mai holistic ori
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
patru studii apărute în volumul Clasicii noștri (Eminescu al vremii noastre, Eminescu, poet dificil, Legenda Luceafărului, O ediție Eminescuă, la care se adaugă, ca argumente întregitoare, următoarele studii critice și articole: Vocabular eminescian, „Floare albastră” și lirismul eminescian, Eminescu, lectură comentată, Eminescu despre Shakespeare, Eminescu și cititorii lui, La Ipotești, Documente de biografie intelectuală, Coincidențe și anticipări eminesciene, Eminescu, fragment, Eminescu și limba engleză, Din nou lângă Eminescu. Cea de-a doua secțiune se intitulează Despre interpreți și editori ai poetului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
sfătuit cam „de sus” să-și reexamineze opiniile și stilul. Interesul lui Streinu pentru Eminescu se vădește și în aceea că se gândea la alcătuirea unei ediții critice. Probabil că ideea s-a născut odată cu apariția primului volum Perpessicius, volum comentat amplu și competent. Criticul prețuiește cu deosebire „calendarele sincronice” pe care editorul le alcătuiește în jurul fiecărei poezii eminesciene, acribia, rigoarea și onestitatea lui Perpessicius, care arată o stimă sinceră tuturor celor care, cu mijloace diverse, au trudit anterior la editarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
eleganță și firesc înlăuntrul esteticului, în nucleul vibrant și palpitând al operelor literare, descifrândule structura intimă, reliefându-le frumusețile expresive, plasându-le cu rigurozitate în contextul istorico-literar cuvenit, în serii axiologice. Examenul critic se organizează în funcție de notele originale ale creațiilor comentate, subliniindu-li-se unicitatea și valoarea. La fel va proceda și în cazul literaturii universale, în perimetrul căreia s-a mișcat întotdeauna cu dezinvoltură, ca un cunoscător avizat ce era și ca un iubitor constant al valorilor consolidate. Incursiuni în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o altă forță, personalitatea lui Vladimir Streinu poate fi scrutată acum cu seninătate și detașare, proiectată pe ecranul vast și multiform al valorilor perene. Așa se explică și o serie de obiecții critice pe care Gheorghe Grigurcu le aduce autorului comentat. Vladimir Streinu este un maiorescian. Gh. Grigurcu nuanțează această necesară și judicioasă filiație: „Maiorescianismul său constă nu numai în atitudinea autonomiei estetice, ci și în modernitatea dominatoare pe care o afișa.” 2 Și mai departe: „Streinu era un castelan melancolic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]