504 matches
-
la constituirea terminologiei științifice românești”. Inițial în revista "Albina Românească" se anunțase că traducerea a fost realizată de Costachi Gane în colaborare cu Costache Negruzzi. Traducătorul evidențiază acele „puternice morale idei” prezente în carte, dedicând acest „uvraj” sporirii cunoștințelor „obștii”. Comisul Costachi Gane a tradus, de asemenea, romanul „istoric, religios și politic” "Akte sau Moartea lui Neron împărat a Romei" al lui Alexandre Dumas (Iași, 1851). Traducerea romanului "Scene din vieața privată sau aceeași istorie" al lui Honoré de Balzac (Iași
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
mențiune documentară este într-o jalbă din din 22 mai 1767 adresată domnitorului Grigore Calimachi, în care nu este menționat ca ocupând vreo dregătorie. Între 1774 și 1808 documentele vremii îl menționează ca ocupând o serie de dregătorii importante: Mare Comis - 1774, stolnic - 1776-1780, Mare Ban - 1780, Mare Vistier - 1792, Mare Logofăt - 1797-1808. A fost „ctitor și epitrop al bisericii” din mahalaua Tălpălarilor din Iași.
Iordache Cantacuzino (Canta) () [Corola-website/Science/332932_a_334261]
-
La începutul domniei lui Nicolae Mavrocordat, de teama represiunilor acestuia se refugiază împreună cu alți boieri în Transilvania. Revine în țară odată cu venirea la domnie a lui Grigore Ghica, care îl numește mare logofăt. În 1711 Dimitrie Cantemir îl numește mare comis. iar în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat, în 1712, a fost mare stolnic Nicolae Mavrocordat îl numește pe Constantin Costachi responsabil pentru executarea lucrărilor de curățire a Prutului ordonate de Imperiul Otoman în intenția acestora de
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
din cauza circumstanțelor care au dus în 1690 la moartea lui Bălăceanu, în Bătălia de la Zărnești. Biserica a fost tencuită abia în 1825, de către marele ban Constantin Bălăceanu și fii săi (marele hatman Ștefan Bălăceanu, fostul mare agă C. Bălăceanu, marele comis Iancu Bălăceanu și Grigore Bălăceanu). Cu această ocazie au fost pictate portrete votive ale Bălăcenilor, în biserica nezugrăvită până atunci. Conform unui raport din 1914 al lui Virgil Drăghiceanu către Comisia Monumentelor Istorice, stilul arhitectonic al bisericii din Balaci este
Biserica din Balaci () [Corola-website/Science/333933_a_335262]