541 matches
-
liniște; îi plăceau toate zburdălniciile. Învățase cu ușurință, de mititel, meșteșugurile vânatului la starostele Căliman; iar acuma era nedespărțit de fratele său cel mare Simion, între caii de la herghelia domnească. Îndrăznea să încalece hărmăsarii cei mai nărăvași [...] - Acesta e mezinul comisului nostru Manole? a zâmbit Vodă. - Da. Alexăndrel-Vodă îl cunoaște de anul trecut, de la isprăvile lui de vânătoare. - Am aflat. Te chiamă Ionuț, te-am mai văzut. - Ionuț Păr Negru, măria ta- a zis și Jder cel mititel. (Mihail Sadoveanu, Frații
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri, descendenți din mari dregători domnești, aveau conace cu slugi scutite de bir: căminarul I. Carp, banul Grigore Hrisoverghi, spătarul V. Miclescu, căminarul N. Constandachi, spătarul G. Cuza, comisul T. Buhuși și Sfata Burgheloaia. Evreii, veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare, mici prăvălii și ateliere: croitorie (Ițic), tâmplărie (Simon), argintărie 14 (Zalman și Marcu), sticlărie (Leiba), pitărie (Bercu). Tot în centrul orașului se găsea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un alt lucru important: cum este să fii violat, el înțelege astfel gravitatea actului comis și reacționează ca o femeie, 425 Ibidem, p. 20. 426 Ibidem, p. 27. 427 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 112. 428 Brian S. Lee, art. cit., p. 32. 122 spunându-i reginei și totodată și decrepitei femei, „Ia-mi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cunoști. * „Valoarea Întregii activități omenești nu atîrnă de la ceea ce face omul, ci de la cum o face.” (M. Eminescu) Din păcate, acest criteriu esențial al „calității” poate fi aplicat, la fel de bine, și pentru „rău”: sînt oameni care excelează prin calitatea răului comis (să ne reamintim, de exemplu, actele desăvîrșite de cruzime comise de Medeea, comparativ cu noblețea altruismului din comportamentul Ifigeniei, al Electrei sau al Antigoniei). * „Ar trebui să putem răspunde de norocul nostru, pentru a putea răspunde de ceea ce vom face
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și mici.” Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei între Ivașco comisul, ginerele boierului Ion vistiernicul, pe de o parte, cu Toma Dumitrescul și Coste Turbure, pe de altă parte, care se certau pentru legitima stăpânire a două sate: S ăseștii, pe Bârlad (sat azi dispărut și înglobat în municipiul Tec uci
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înglobat în municipiul Tec uci) și Româneștii, pe Jeravăț, actualul sat Bălăbănești, din fostul județ Tutova, astăzi situat în nordul județului Galați. Satul Românești era pe atunci ... „hotar în hotar cu târgul Bârladului...Litigiul a fost soluționat în favoarea lui Ivașco comisul, rămas singur stăpânitor pe ambele sate”... ...” Pentru importanța pe care uricul lui Ștefan cel Mare din 5 decembrie 1460 o prezintă pentru satul Bălăbănești, nu poate mira pe nimeni, că două fotocopii în mări me naturală ale acestui document se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prenumeranților bârlădeni în Istoria românilor, tradusă de I.Fătu și tipărită la Galați la 1853, în două volume: Vornicii A. Sturza, Iancu Greceanu; postelnicul G. Iamandi, aga Em.Costin, doctor; Spătariul Iordache Gane; banii Toma Giușcă, Ioan Buhmilă, D. Carpis; comișii Ioan Nicolcescu, Alecu Tudori, Costachi Codrescu, G. Docan, P. Veisa; Praporciul G. Costăchescu; căminarul Cernat; paharnicul Iordache Popa; serdarii Costache Nanu, Pavel Apostol, Iacob Fătu; medelnicerii Mihăiță Ștefănescu, C. Goroiu; slugerul Șt. Nicolau; jitarii Iancu Țogascu (I. Romașcu), Iancu Epure
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
durerii. Un program de activități echilibrat, satisfăcător (muncă, educație, sport etc.) are o importanță deosebită pentru bunăstarea - sănătatea fiziologică, psihică și psihologică a deținuților(telor). Repartizarea deținutelor în camere trebuie să se realizeze nu doar în funcție de gravitatea penală a actului comis și gen, ci mai ales în funcție de vârstă, personalitate, înclinații, gradul de degradare morală și fizică, de deficitul sentimentelor social-morale (pervertire), de tehnicile de reabilitare psihosociale stabilite în cazul fiecăreia, de șansele inegale de remodelare - îndreptare pe care acestea le au
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din La Bruyère și M-me de Genlis) arată interesul pentru clasici și îi atestă cultura bogată. În 1810 se afla în țară, exilat la Buzău de generalul M.I. Kutuzov, „pentru oareșicare pricină a tinereților”. Iertat în 1812, este numit vel comis, apoi ispravnic în județul Dâmbovița, cu reședința la Văcărești și Târgoviște. Cum treburile isprăvniciei erau lăsate cam la voia întâmplării, amânându-se rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
jafurile clucerului Costandin Știrbeiu, îl cheamă la sine și-l împroașcă cu o enumerație furtunoasă de dovezi infamante: "...Dar până când aceste jafuri să le faci, cluciare Costandine, că din nimica, eu te-am rădicat și te-ai făcut slugiar mare, comis mare, și cluciar mare, al șeasele scaun al divanului, și te-am miluit și te-am ținut credincios" și celelalte. Tot Radu Popescu devine mai încolo panegiristul lui N. Mavrocordat, dovedind aceeași răutate plastică observabilă în infernala relație despre viermi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Roman de la rose și de La carte du tendre a d-nei de Scudéry. E vorba de "căile amorezești", de temutul, fratele prepusului și clevetirii, prieten al necredinței, de căială și alte abstracțiuni de acestea. V. POGOR, N. DIMACHE, I. PRALE Comisul Vasile Pogor, traducător al Henriadei lui Voltaire (1838), a lăsat stihuri de modă veche, străbătute de simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian sinistritatea cimiterială: Galeriile surpate, stâlpii sfărmați și căzuți Peste aur, peste lustru îi văd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la Răz-boeni... Unde sunt părinții voștri? La Cetatea-Albă, la Cătlăbugi, la Scheia, la Cosmin, la Lențești... Unde sunt... bătrânul Manuil și Goian, și Știbor, și Cînde, și Dobrul, și Juga, și Gangur, și Gotcă, și Mihai spătarul, și Ilea Huru comisul, și Dajbog pârcălabul, și Oană, și Gherman, și fiara paloșului... Boldur?... Pămînt!... Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași!..." Viforul ne înfățișează un epigon al marelui Ștefan, pe Ștefăniță, blazat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu invectivele împotriva latinismului, pentru că de atunci primejdia stricării limbii încetează. În Iorgu de la Sadagura - întîia manifestare critică a lui Alecsandri - el a criticat aproape tot ce avea să critice în viața sa. A criticat și restul de fanarioți, în Comisul 1 P. 3, 5, 6, 34,36, 50, 55, 66 etc. ăCătre T. Maiorescu și I. Negruzziî. 2 P. 54. Agamemnon Kiulafoglu, grec de 45 de ani, care, după regulă, ca meridional libidinos, e însurat cu o româncă de 22
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de identificare ale aplicantului care solicită finanțarea 3.1. Nume: 3.2. Prenume: 3.3. Titlu didactic și/sau științific 3.4. Instituție: 3.5. Adresa: 3.6. Telefon: 3.7. Fax: Încadrarea proiectului în comisiile de specialitate: [Pentru cod: Comiși/Subcomisie - A se vedea ANEXĂ 2] 7. Durată proiectului (1-5 ani): 8. Surse de finanțare alternative: 9. Rezultatul proiectului: Termeni cheie: Structura bugetului pe durata de desfășurare a proiectului ╔═══╦══════════════════════════╦═══════╦═══════╦═══════╦═══════╦═══════╦═══════╗ ║Nr DENUMIRE PENTRU A NU PIERDE INFORMAȚIILE, VĂ RUGĂM SĂ NU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180379_a_181708]
-
NOUL PLAN DE CONTURI AL TREZORERIEI CENTRALE *Font 8* Rezultatul reportat 117.09 DIN MAJ. Fond de risc pt.gar.ext.acord. Fond de risc - alte sume │ 3620 - Ord. CV LEI IMPORT Fond din comisioane de risc │ 3636 Fond din comis.de risc const. Fond în lei din vărsăminte din │ 364500 │RES.CONST.DIN ACT.BAN. CV LEI IMPORT PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR DEBITORI LA FOND ȘI PENAL. CLASA 5 - CONTURI LA TREZORERII CHELTUIELI CU ALTE SERVICII PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209729_a_211058]
-
NOUL PLAN DE CONTURI AL TREZORERIEI CENTRALE *Font 8* Rezultatul reportat 117.09 DIN MAJ. Fond de risc pt.gar.ext.acord. Fond de risc - alte sume │ 3620 - Ord. CV LEI IMPORT Fond din comisioane de risc │ 3636 Fond din comis.de risc const. Fond din cota 1/10 din dobândă │ 3632 CV LEI IMPORT PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR DEBITORI LA FOND CHELTUIELI CU ALTE SERVICII PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERI CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI Capitolul XVI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
și de pe pământ; așadar, ascultă degrabă rugăciunea mea. 21 Dezleagă-ne de lațul de sus, desfă-l pe cel de la mijloc și pe cele de jos, pentru ca noi să putem trăi. Păcatul capital pe care Îl pedepsește Varuna este cel comis (cf. Lüders, 1959) Împotriva a •ta(cf. Atharva-Veda IV,16): 6 Legăturile tale, o Varuna, care sunt acum de trei ori dezlegate, luminoase, toate Îl leagă pe cel care vorbește Împotriva •tași Îl eliberează pe cel care spune adevărul. 7
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
demult”, cu rod bogat În podgorii, pe vremea poveștilor și petrecerilor de la Hanu Ancuței. Căzuseră „ploi naprasnice” de Sf. Ilie, când oamenii au văzut balaur negru În nouri, deasupra puhoaielor Moldovei. În centrul atenției celor prezenți la han, se află comisul Ioniță, el Îi invită pe tovarășii săi de „pahar” să povestească ceva din viața lor, pentru mângâierea sufletelor. Fiecare „povestitor” are o istorie a devenirii lui, o faptă care pune În lumină o lume a trecutului, intrată, cum s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căldură unii de alții, să se asculte cu interes, evocând Întâmplări din trecut, la vatra focului. În mijlocul trecătoriilor se află Ancuța cea tânără, la fel de frumoasă și de vioaie ca și cealaltă Ancuță, mama sa. Printre drumeți se află și Ioniță comisul de la Drăgănești, un fel de animator al celorlalți; el Îi uimea pe toți cu calul său, numai piele si os, precum „calul din poveste, Înainte de a mânca tipsia cu jar”. Atmosfera de basm se instaurează din aceste momente. Provocat de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
celorlalți; el Îi uimea pe toți cu calul său, numai piele si os, precum „calul din poveste, Înainte de a mânca tipsia cu jar”. Atmosfera de basm se instaurează din aceste momente. Provocat de vorbele ironice ale lui moș Leonte, zodierul, comisul se laudă cu descendeța calului, urmaș al unei iepe pe care a călărit el În tinerețe, cea care de altfel dă și titlul povestirii. Comisul Ionița Își Începe istorisirea și evocă vremurile de demult și o Întâmplare petrecută la același
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
basm se instaurează din aceste momente. Provocat de vorbele ironice ale lui moș Leonte, zodierul, comisul se laudă cu descendeța calului, urmaș al unei iepe pe care a călărit el În tinerețe, cea care de altfel dă și titlul povestirii. Comisul Ionița Își Începe istorisirea și evocă vremurile de demult și o Întâmplare petrecută la același han, al celeilalte Ancuțe, mama celei din prezent, numai că el, prezent și atunci, era foarte necăjit, deoarece, călare pe iapa sa, plecase la domnie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe iapa sa, plecase la domnie pentru a i se face dreptate, În legătură cu o pricină de judecată iscată de pământul moștenit de la Înaintași, râvnit de „dușmanii mei cu colți lungi și ascuțiți”, conflict lăsat moștenire de „părintele meu, dascălul Iona”. Comisul, pregătit să plece, vede un mare boier, sosit la han, când tocmai cobora dintr-o trăsură cu patru cai. Ioniță comisul Îl cinsteste pe boier și i se plânge de toate nedreptățiile Îndurate În legătură cu moștenirea lui. Judecata Începuse din vremea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de la Înaintași, râvnit de „dușmanii mei cu colți lungi și ascuțiți”, conflict lăsat moștenire de „părintele meu, dascălul Iona”. Comisul, pregătit să plece, vede un mare boier, sosit la han, când tocmai cobora dintr-o trăsură cu patru cai. Ioniță comisul Îl cinsteste pe boier și i se plânge de toate nedreptățiile Îndurate În legătură cu moștenirea lui. Judecata Începuse din vremea lui Vodă Calimah și nu se Încheiase Încă, deși trecuseră mai multe generații. Comisul Îi spune marelui boier că merge la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dintr-o trăsură cu patru cai. Ioniță comisul Îl cinsteste pe boier și i se plânge de toate nedreptățiile Îndurate În legătură cu moștenirea lui. Judecata Începuse din vremea lui Vodă Calimah și nu se Încheiase Încă, deși trecuseră mai multe generații. Comisul Îi spune marelui boier că merge la domnie, să-i facă dreptate. Auzind povestea lui, boierul Îl Întreabă, ce va face dacă nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu se Încheiase Încă, deși trecuseră mai multe generații. Comisul Îi spune marelui boier că merge la domnie, să-i facă dreptate. Auzind povestea lui, boierul Îl Întreabă, ce va face dacă nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va face dreptate, atunci il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde și Închină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]