3,128 matches
-
alături de Șt. Balș și Gala Galaction, cu toții membri ai Comisiunii, a sprijinit repararea și restaurarea unor monumente istorice degradate: Casa Filipescu și Palatul Șuțu din București. Alte lucrări au fost inițiate la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, Lapedatu a alocat fonduri pentru cercetarea și conservarea moumentelor istorice, trimițând și specialiști pentru a-l informa despre starea acestora. Mergând pe această linie, a susținut cercetarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, pentru care a obținut un fond
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
analize critice și obiective, în circuitul istoriografic. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului 4 . În sfera politică, a militat pentru apărarea independenței, unității și integrității naționale, în condițiile agravării situației țării începând din 1939, el fiind cel care a contribuit la întocmirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
31 octombrie 1923-31 martie 1926), Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1926. Lapedatu, I. Ion, Memorii și amintiri, Institutul European, Iași, 1998. Scrisori către Nicolae Iorga (1902-1912), vol. II, Ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura ,,Minerva”, București, 1979. 87 C. PERIODICE ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (B.C.M.I.), nr. I, Institutul de Arte Grafice, “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908. ,,Cotidianul”, București, 1996. ,,Cultura națională”, București, 1996. ,,Ecoul Moldovei”, Iași, 1897. ,,Înfrățirea”, Cluj, 1921. ,,Minerva”, București, 1910. ,,Monitorul Oficial”, partea a III-a, Dezbateri parlamentare, Adunarea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională,București, 1939. Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
ce are în vedere o prezentare a scrierilor istorice ale lui Alexandru Lapedatu, abordare realizată sub raport tematic, metodologic și al manierei de redactare, mare parte din ele fiind scrise în perioada tinereții. Totodată, este reliefată și activitatea sa în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, ca secretar al instituției culturale, având în vedere faptul că acolo s-a petrecut debutul carierei sale. Se poate, totuși, atribui acestui prim capitol cel mai pronunțat caracter biografic, față de celelalte segmente constitutive ale lucrării noastre. Cel de-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
urmeze filiala umanistă de educație, care a constituit mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47 , membru corespondent (1910) 48 și titular (1918
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47 , membru corespondent (1910) 48 și titular (1918) al Academiei Române 49, vicepreședinte (1934-1935, 1938-1940) și președinte al înaltului for (1935-1938) (Fig.3) și secretar general al acesteia (1939-1948), președinte al Comisiei pentru organizarea Arhivelor Statului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cu privire la istoria istoriografiei. Se remarcă faptul că Lapedatu a scris majoritatea studiilor sale în perioada tinereții sale. Orientarea lui Alexandru Lapedatu spre istoria artei medievale a fost determinată de angajarea sa la 1 aprilie 1904, în funcția de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, instituție culturală cu largi atribuții în ceea ce privește inventarierea monumentelor, întocmirea de rapoarte anuale despre lucrările ei, în care arăta starea în care se găseau monumentele și făcea propuneri pentru conservarea lor, organizarea muzeelor regionale și 47 Pompiliu Teodor, Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice” timp de doi ani (1914-1915), unde și-a publicat studiile referitoare la monumentele istorice. Ambele publicații au fost întrerupte în 1916 din cauza intrării României în război 53. El
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice” timp de doi ani (1914-1915), unde și-a publicat studiile referitoare la monumentele istorice. Ambele publicații au fost întrerupte în 1916 din cauza intrării României în război 53. El sublinia rolul Buletinului în raportul de activitate al Comisiei din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
anul 1908: ,,Acest Buletin menit a fi între altele o arhivă în care să se strângă cu același interes toate mărturiile privitoare la toate monumentele trecutului nostru”54. Se pot evidenția două orientări în scrierile publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
interes toate mărturiile privitoare la toate monumentele trecutului nostru”54. Se pot evidenția două orientări în scrierile publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și a unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura “Sfetea”, București, 1915, p. 125-139. 57 Daniela Teodora Sechel, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
conturată în preajma primului război mondial. Avem date certe, atestate documentar, cu privire la viața și la activitatea sa între anii 1914-1918. Pentru intervalul 1909-1913, avem de asemenea informații sigure. El s-a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
documentar, cu privire la viața și la activitatea sa între anii 1914-1918. Pentru intervalul 1909-1913, avem de asemenea informații sigure. El s-a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit cu mare parte din ei, colaborări de ordin cultural
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ordin cultural și mai târziu de ordin politic. Cu Vasile Pârvan, director al Muzeului Național de Antichități și ulterior, coleg cu Alexandru Lapedatu la Universitatea Dacia Superioară de la Cluj, ca profesor de Istoria Veche a Românilor a publicat în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, inscripțiile latine, 3D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio bibliografice, în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani..., p. LXIII. 4 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 55. 5 D. Braharu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
intervenții numeroase au izvorât în decursul anilor din colaborarea celor doi istorici 7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând cu Octavian Goga, cu care a împărtășit numeroase planuri culturale 8. Cu Bogdan Petriceicu Hașdeu, membru în Comisiunea Monumentelor Istorice (1900) a stabilit o colaborare strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând cu Octavian Goga, cu care a împărtășit numeroase planuri culturale 8. Cu Bogdan Petriceicu Hașdeu, membru în Comisiunea Monumentelor Istorice (1900) a stabilit o colaborare strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai marelui savant, legătura s-a consolidat prin intermediul Comisiunii Monumentelor Istorice. Alexandru Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai marelui savant, legătura s-a consolidat prin intermediul Comisiunii Monumentelor Istorice. Alexandru Lapedatu îi trimitea savantului diverse documente și informații bibliografice, fapt evidențiat de scrisorile trimise acestuia. Un exemplu îl constituie scrisoarea trimisă de Lapedatu la 12 iunie 1909, în care îl informa pe Nicolae Iorga de trimiterea documentului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a concentra, ambala și transporta la Moscova valoroasele piese cultural-artistice, ce compuneau tezaurul (Fig.5). La 23 iulie 1917, Ministerul Instrucțiunii și Cultelor, prin semnătura lui I. G. Duca, îl desemna pe Alexandru Lapedatu, în calitatea sa de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, drept responsabil al acțiunii, având ca adjuncți pe profesorii G. Popa-Lisseanu și G. Nedioglu. De menționat este faptul că, lui Alexandru Lapedatu și colaboratorilor săi le-a revenit responsabilitatea de a supraveghea bunurile cultural-artistice ale unor eparhii și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]