609 matches
-
-și debutul un an mai târziu. Primii ani au fost mai curând o fază de experimentare a noului gen muzical (în plină dezvoltare și în Vest), practicile formațiilor din invazia britanică (The Beatles, The Rolling Stones) fiind inițial imitate. Aportul componistic al muzicienilor Phoenix este redus, repertoriul fiind majoritar alcătuit din versiuni cover ale unor piese scrise de formațiile vestice amintite. Prima compoziție proprie a fost piesa " Știu că mă iubești și tu", înregistrată la radio în 1964. Din anul următor
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
deschiși. În aceste condiții, peisajul devine numai un fundal pentru prezentarea motivului principal. Tânăra fată cu băț (1881) este poate cea mai caracteristică pictură pentru această perioadă de creație a lui Pissarro. Vederea din perspectivă și planul apropiat demonstrează stilul componistic observat la Degas, fața fetiței, pe care se citesc pacea și îngândurarea, sau aplecarea capului amintesc de unele personaje din picturile lui Millet sau Renoir. Între anii 1870-1880, Pissarro lucrează de mai multe ori împreună cu Cézanne - de care l-a
Camille Pissarro () [Corola-website/Science/299304_a_300633]
-
forme muzicale (asistent din 1991, lector din 1995, apoi conferențiar din 1999, profesor, șeful catedrei de compoziție din 2000 și Rector din 2008). - "Episoade și viziuni - Ludovic Feldman" Publicat: București: Editură Muzicală, 1991 Dan Dediu, Valentina Sandu-Dediu - "Dan Constantinescu - esențe componistice" Publicat: București: Editură Inpress, 1998 Dan Dediu - "Radicalizare și guerrilla. "Teorii, ipoteze și proiecții muzicale", Editura Muzicală, București, 2004 Dan Dediu - "Cei 9 "i" sau cum compunem. Posibil ghid de compoziție după metodă ficționalista", Editura Didactica și Pedagogica, București, 2012
Dan Dediu () [Corola-website/Science/307316_a_308645]
-
lângă Barcelona), Spania - d. 24 martie 1916) a fost un compozitor spaniol. Talentatul compozitor spaniol a fost continuatorul operei spaniole a lui Isaac Albéniz. Granados este cel care a inființat Academia de Muzică din Barcelona. A dus o intensă viață componistică și interpretativă. A compus mult pentru pian, folosind tehnica descriptivă și elemente iberice pregnante. Fascinat de picturile lui Francisco de Goya, Granados a compus în 1911 suita pentru pian „Goyescas” (o serie de 6 tablouri muzicale, grupate câte trei) (mai
Enrique Granados () [Corola-website/Science/307367_a_308696]
-
București, d. 9 ianuarie 2011) a fost o compozitoare și pianista română, doctor în muzicologie și profesoara universitară la Universitatea Națională de Muzică din București. "“Liana Alexandra este considerată drept cel mai important compozitor român al generației ei. Limbajul ei componistic este bogat, de la tehnică aleatorica și cea a clusterelor la melodica de amplu lirism inspirată de elemente folclorice din cultura ei natală.”" (Gregory Youtz. The Pacific Lutheran University, Tacoma, Washington, U.S.A.) S-a afirmat drept ilustra compozitoare pe plan
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
de elemente folclorice din cultura ei natală.”" (Gregory Youtz. The Pacific Lutheran University, Tacoma, Washington, U.S.A.) S-a afirmat drept ilustra compozitoare pe plan național și la nivel internațional încă din anii 1970, obținând numeroase premii. Întreaga ei creație componistica a fost publicată de editură franceză on-line www.free-scores.com. A obținut numeroase premii internaționale de compoziție. A susținut și o bogată activitate diplomatică, în calitate de Prim-Vicepreședintă a Asociației Culturale de Prietenie România-Israel. A inițiat în România și promovat sistematic
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
Leadership Program” oferită de United States Information Agency (USIA), UȘ State Department și de Institute for Internațional Education (IIE) la Universitățile Stanford, Urbana-Illinois și Michigan (1983). În 1994 a obținut doctoratul în muzicologie ("SUMMA CUM LAUDE") la UNMB, cu teza "Componistica muzicală - un inefabil demers între fantezie și rigoare aritmetică și geometrica". Începând din 1971 a predat la Universitatea Națională de Muzică din București la clasa de compoziție, orchestrație și forme muzicale. A început cariera didactica pe post de asistență universitară
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
Muzică din București la clasa de compoziție, orchestrație și forme muzicale. A început cariera didactica pe post de asistență universitară, în perioada 1971-1990, parcurgând ulterior toate treptele didactice: lector (1990-1993), conferențiar (1993-1997) și profesor universitar (din 1997). Întreaga ei creație componistica a fost publicată de editură franceză on-line www.free-scores.com.
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
discuri Victor World Group - Japonia, Recordings Tel-Aviv, Melodia - URSS, Muză - Polonia, VDE - Elveția. Aici se poate vedea cea mai mare parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, incepand cu 1960 până în prezent: Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
teolog) și pe domnișoara Luminița Guțanu, (doctor în muzicologie), persoane cu reale calități pedadogice și dirijorale, sârguitori în păstrarea și continuarea unui stil inconfundabil al acestei formații corale. Repertoriul Coralei Patriarhiei este vast, preponderent religios și liturgic, din paleta largă componistică - de la piese clasice la cele contemporane - fiind riguros selectate partiturile care se încadrează cu demnitate în spațiul liturgic al Catedralei Patriarhale. Efortul unei asemenea corale este substanțial; două repetiții săptămânal și concertul (răspunsurile litrugice) din fiecare duminică și sărbătoare solicită
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
amatori, printre care și cea a Clubului Sindicatelor din Învățământ din Capitală (1950-1955). Ca șef de orchestră și violonist a cântat luni de zile în Anglia (1974), la Paris (1975), pe motonavele românești etc. Artistul desfășoară, totodată, o bogată activitate componistică: coruri, cântece pentru pionieri și tineret (multe din ele publicate în revistele "Luminița", "Cutezătorii" și "Șoimii Patriei"), piese concertante pentru vioară și pian, romanțe pentru voce și pian, pe versuri de poeți români ș.a. Bogata activitate desfășurată de Emil Gavriș
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
Papă” (1879), „La Roussotte” (1881), „Lili” (1882), „Mam’zelle Nitouche” (1883) și „La Cosaque” (1884), care reprezintă “a treia manieră” a lui Hervé, când el, ca și Offenbach, caută să perfecționeze genul operetei. Melodist de mare inspirație, cunoscător al meșteșugului componistic, Hervé a lăsat posterității pagini de mare valoare artistică. Solidele cunoștințe tehnice muzicale, căpătate în anii de studiu, l-au ajutat să realizeze pagini durabile, pagini de opereta veritabilă “care să facă publicul să râdă”. La 3 noiembrie 1892, jovialul
Florimond Ronger (Hervé) () [Corola-website/Science/307650_a_308979]
-
al Centrului de cercetare asupra filosofiei grecești). Mai conduce destinele colecției "Corpus Philosophorum Graecorum Recentiorum" și ale revistei internaționale de filosofie „Diotima”. Este interesat de muzică și de categoriile esteticii. S-a impus în Grecia ca un nume în domeniul componisticii și al muzicologiei. Lucrările sale au contribuit în special la dezvoltarea filosofiei sistematice și a istoriei filosofiei, precum și a filosofiei muzicii. A contribuit semnificativ la fundamentarea a cinci noi ramuri filosofice: kairologhia, filosofia artei, filosofia culturii grecești, istoria filosofiei neoelenice
Evanghelos Moutsopoulos () [Corola-website/Science/307409_a_308738]
-
de această dată, scopul compozitorului nu a mai fost acela de a cuceri publicul, ci de a-și stabili o reputație incontestabilă. Aceste două experiențe ( cele două călătorii) au schimbat viziunea compozitorului despre lumea din jur, dar și modul său componistic. Haydn însuși a realizat schimbarea structurală realizată atât în interiorul său cât și în creația sa, astfel a numit ultimele sale șase simfonii „simfonii de tranziție” . Seria simfoniilor nr. 99-104 se diferențează de precedentele șase simfonii londoneze prin elemente inovatoare ce
Joseph Haydn () [Corola-website/Science/303162_a_304491]
-
principalii rivali ai formației Jeff Beck Group. Pe acest prim album, considerat de specialiști „sofisticat dar plin de energie”, se regăseau două piese importante: "Communication Breakdown" și "Dazed and Confused". Al doilea LP a constituit, bineînțeles, o augmentare în plan componistic și interpretativ a debutului, incluzând și bine-cunoscuta "Whole Lotta Love". Chiar dacă al treilea album ("Led Zeppelin III") a avut la bază stilul hard rock, el a inclus piese de folk, cum ar fi "Friends", "Gallows Pole", "Bron-Y-Aur Stomp", dar și
Led Zeppelin () [Corola-website/Science/302456_a_303785]
-
În muzică, printr-o fugă (plural, fugi) se înțelege un anumit tip de compoziție sau de tehnica componistica contrapunctuală de origine baroca care se aplică unui număr fix de părți melodice (numite "voci") ale ansamblului unei piese muzicale în care numitele voci se interferează și/sau se repetă după un anumit algoritm. Termenul de fugă, în latină, italiană
Fugă (muzică) () [Corola-website/Science/304696_a_306025]
-
să lucreze ca menajeră pe la diferite familii gălățene. Se trăgea dintr-o familie cu origini în comuna Pechea, Galați. După școala primară, urmează, între 1896 - 1903, cele șapte clase ale liceului “Vasile Alecsandri”, din perioada căruia datează primele sale încercări componistice și literare (drama “Ad majorem feminae gloriam”). Una dintre aceste compoziții, un menuet pentru cvartet de coarde, trimisă lui Dumitru Kiriac-Georgescu prin soacra acestuia, îl determină pe compozitor să încurajeze venirea lui Cuclin la București, cu scopul de a studia
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
Teatro alla Scala" din Milano cu opera "Oberto, conte di San Bonifacio", obținând un oarecare succes, umbrit însă în 1840 de moartea Margheritei, apoi și a celor doi copii. Îndurerat de aceste pierderi, Verdi se reculege și își continuă activitatea componistică cu opera "Un giorno di regno", care înregistrează însă un total fiasco. Descurajat, se gândea deja să abandoneze muzica, dar numai doi ani mai târziu, în 1842, obține la Scala un succes triumfal cu opera "Nabucco", datorat în parte și
Giuseppe Verdi () [Corola-website/Science/298031_a_299360]
-
1887, este reprezentată capodopera sa "Otello" iar în 1893, la vârsta de 80 de ani, se inspiră din nou din Shakespeare pentru a compune opera buffă "Falstaff", după care se retrage la "Sant'Agata" și își ia adio de la activitatea componistică. După ce în 1897 moare Giuseppina, Verdi se stinge și el din viață la Milano, la 27 ianuarie 1901.
Giuseppe Verdi () [Corola-website/Science/298031_a_299360]
-
compozitorului - muzica simfonică -, mărturisită permanent prin legăturile indestructibile între noile forme și genuri muzicale, sfârșind totuși prin revenirea la același refren obsesiv din "Poarta soarelui" - devenit emblema inconfundabilă a unui compozitor particular. Chiar dacă Anton Șuteu afirma, în singurul său "jurnal componistic subiectiv", obsesiv intitulat " Deschideți poarta soarelui" (București, Arpeggione Publishing House, 2006), cd «în fața acestor coloane sonore mă simt pe deplin împlinit», deoarece muzica sa de scenă a devenit o componentă activă a spectacolului și doar una conjunctural - ambientală, totuși se
Anton Șuteu () [Corola-website/Science/311990_a_313319]
-
numai opt ani. Datorită începutului său timpuriu, compoziția lui Mozart de simfonii se întinde pe o perioaă de 25 de ani. Datorită contactului prietenos pe care l-a avut în Anglia cu J.C. Bach și Abel, Mozart abordează un stil componistic „italian”, având mișcări ritmice grațioase peste care fundalul său austro-german a adăugat profunzime armonică, subtilitate de frazare și virtuozitate orchestrală. Simfoniile timpurii ale lui Mozart se confruntă cu numeroase probleme de autenticitate și cronologie. Lucrările timpurii scrise în Londra și
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Mozart, în special simțul său pentru culoare și echilibru au stabilit o serie de diferențe specifice între simfoniile sale și cele ale lui Haydn. Sensibilitatea sa pentru culoare a produs mai multă însărcinare instrumentelor de suflat dar și un stil componistic bogat în expresii. Această preocupare pentru culoare apare de asemenea în secțiunile de dezvoltare. Întrebuințarea modulației de cele m ai multe ori fără alterații tematice semnificative, a făcut ca anumiți critici să considere dezvoltările mozartiene mai puțin substanțiale și „serioase
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
La începutul secolului al XX-lea se constată în toate domeniile artei o tendință de renunțare la formele tradiționale, căutându-se noi posibilități de exprimare artistică. În domeniul simfoniei se confruntă diverse curente artistice (de ex.: Expresionismul, Neoclasicismul) și procedee componistice (de ex.: tehnica dodecafonică). În timp ce mulți compozitori, ca Charles Ives, George Enescu, Carl Nielsen, Ralph Vaughan Williams, Serghei Prokofiev și Dmitri Șostakovici sunt încă strâns legați de forma tradițională, în simfoniile lui Albert Roussel sau Arthur Honegger se recunosc motive
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788) și Johann Christian Bach (1735-1782), și prin Școala din Mannheim (Johann Stamitz, 1717-1757; Christian Cannabich, 1731-1798), cei trei mari compozitori ai clasicismului vienez - Haydn, Mozart și Beethoven - stăpânesc și perfecționează diferite genuri muzicale și procedee componistice, de la linia melodică populară, la polifonia barocă. Ei reunesc stilul galant și sentimental al muzicii preclasice cu diverse trăsături ale muzicii germane, franceze sau italiene, într-o mare varietate de creații, caracterizate printr-o înaltă virtuozitate a formei combinată cu
Clasicismul vienez () [Corola-website/Science/311772_a_313101]
-
Ioana Anuța, care a ajuns anul trecut până în semifinalele concursului X-factor. Amintim că în 2009, Ioana a reprezentat România la concursul Eurovision Junior din Ucraina. - spre afarsitul lui 2011, X-plod a avut o pauză de concerte, dar a continuat activitatea componistica de studio, pregătind un nou album. 2012: - an important pentru componenți, patru dintre ei (secțiunea instrumentala), cei care cântă alături de La-la Band având examene importante: Criști, Bubu și Lisarius având de susținut BAC-ul, iar Andrei admiterea la liceu. Cu
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]