1,309 matches
-
jocul de lumini etc.). 3.3.1. Opera dramatică. Discursul dramatic Opera dramatică însumează textul literar propriuzis (discursul dramatic), paratextul reprezentat de didascalii (cuprinzând lista de personaje și precizările care însoțesc numele acestora, indicațiile scenice propriuzise și notațiile privind unitățile compoziționale - acte, scene, tablouri) și metatextul alcătuit din elementele spectacolului dramatic (ansamblul mărcilor particulare ale artei dramatice: regie, scenografie - decor, cos tume, recuzită, coloană sonoră, lumini etc. - și jocul scenic al actorilor). Discursul dramatic este format din dialogul și monologul dramatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dă naștere unei expresii [...] care este funcția textului, ceea ce face din el un poem concret, singular și nerepetabil, manifestare a adevărului particular al poetului“ (Nicolae Manolescu, Despre poezie). Ca unitate formală, textul liric presupune un tipar de versificație și unitățile compoziționale specifice: versurile, organizate, de obicei, în strofe. În poezia tradițională, versul este marcat grafic prin scrierea cu majusculă a primului cuvânt. Poezia modernă renunță frecvent la acest tip de grafem, reliefând tehnica ingambamentului prin scrierea cu majusculă numai la începutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
luceafărului sunt reprezentate prin simbolul sferei, ca imagine a unui univers total, armonios, integrator. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume Dispus în patru unități compoziționale, textul poetic se organizează ca o structură polifonică, pe mai multe „voci“. Partea întâi (strofele 1- 43) surprinde întrun decor romantic povestea iubirii peste fire între ființe care aparțin unor lumi diferite. Incipitul plasează imaginarul poetic în tiparul narativ al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
târziu, izbucnea cel deAl Doilea Război Mondial. Timpul nu mai avea răbdare. Volumul al doilea se deschide cu un enunț intero gativ ce impune tema schimbării (În bine sau în rău se schimbase Moromete?). Finalul este deschis, marcând un model compozițional „în spirală“. Astfel, romanul începe întro realitate imediată și sfârșește în mit: împăcarea din vis dintre Niculae și Moromete. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului postbelic studiat se reflectă în evoluția relației
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
precizează elemente ale spectacolului teatral. Deși în număr redus, indicațiile scenice apar și în fragmentul citat: tulburat de această dăruire exaltată a ei, o privește totuși cu un zâmbet neînduplecat. O altă particularitate a genului este structurarea textului în unități compoziționale specifice - acte, tablouri, scene. De exemplu, fragmentul dat a fost selectat din Actul III, Tabloul XII, Scena II. Caracteristică creației teatrale este și predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere. Fragmentul citat, de pildă, alcătuit dintro succesiune de replici
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese șimpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, basmul se structurează din două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană), fiind „alcătuit din con topirea a două povești“ (Al. Piru). Confruntarea lui HarapAlb cu cei doi antagoniști - omul roș și cel spân - este semnalată prin motivul podului, marcând trecerea în altă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
muzicalitatea versurilor. La nivelul sintaxei poetice, repetarea unor sintagme (La Polul Nord, la Polul Sud // Când dintre munții solitari) și a unor enunțuri ( Și dorm adânc, și dorm mereu) are drept consecință simetria sintactică și reliefarea unor motive poetice. La nivel compozițional, prin reluarea aceleiași structuri la începutul și la sfârșitul strofei, procedeul recurenței conferă circularitate fiecărui catren și, implicit, întregii poezii. 7. Metafora somnului din enunțurile ce deschid și închid strofa finală - și dorm adânc, și dorm mereu - se construiește pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale discursului (zâmbind obosit, îi vor bește ușor, fără ură)/detalierea limbajelor scenice și a comportamentului scenic al actorilor. 8. Genul dramatic are multiple trăsături definitorii: prezența didascaliilor, predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere, structurarea textului în unități compoziționale specifice (acte, scene), precum și prezența limbajelor scenice, specifice artei dramatice (decor, sunet și lumini, jocul scenic al actorilor etc.). Toate aceste caracteristici sunt ilustrate și în textul citat. Astfel, fragmentul selectat din Actul I, Scena II a piesei Act venețian
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Atenție!, Liniște!, Sus!). Din perspectiva gramaticilor transfrastice, enunțul, ca obiect material scris sau oral, concret, observabil și analizabil, în baza recunoașterii acestor trăsături, poate fi distins de text, considerat un obiect abstract, conceput în cadrul unei teorii care vizează structura sa compozițională. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, se încearcă mai întîi delimitarea sferei conceptuale a enunțului în cadrul teoriei discursului, însă definiția dată, de exemplu, de L. Guespin nu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de exemplu: textele științifice, proverbele, definițiile de dicționar etc.). Plan (al textului). În lingvistica textuală, termenul plan denumește un nivel de organizare a textului, fiind considerat esențial în compoziția macro-textuală a sensului. În construirea oricărui text intervin considerente de ordin compozițional, care duc la o anumită ierarhizare a enunțurilor și la identificarea secvențelor textuale (nivel diferit de cel al frazei). Planul textului rezultă astfel din structura secvențială specifică lui, putînd fi sau nu explicit evidențiat la suprafața textuală, prin diverse modalități
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
romanul gen, chiar dacă transgresarea genurilor și modurilor este habituală. În orientările de tip cognitivist, care propun modele de analiză modulară, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că, într-o tipologie textuală globală, este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși, se poate aprecia că există o dominantă (discursiv-)textuală supraordonată la care tind
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
e pajură sau chipul meu bălai apus?” - noaptea mea e mai mult zi). Adesea, efectul textului poetic este susținut vizual prin desenele realizate de Florin Preda-Dochinoiu, fratele autorului, cartea în sine căpătând statutul unui proiect al interferențelor artistice. O varietate compozițională se reunește în cadrul volumului Tablou cu îngeri păzitori (2000), unde P. alătură portrete de scriitori (Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Florin Mugur, Adrian Păunescu, Ioan Alexandru, Emil Brumaru ș.a.), construite în stilul unor naiv-patetice, plurimetaforizate poeme în proză („Poezia lui Sorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
perspectiva care guvernează expunerea conținutului într-o scriere, denumită conceptual punct de vedere (cu variații terminologice: unghi narativ, optică, viziune), este un element esențial, cu o „productivitate” „insuficient explorată”. Această „mobilitate” a perspectivei determină introducerea de noi procedee și strategii compoziționale, subtil analizate de I. în desfășurarea diacronică a genului, ceea ce obligă la redefiniri succesive ale conceptului de roman. Alături de scrierile teoretice, în cadrul operei lui I. trebuie remarcate și culegerile de eseuri (Drumuri literare, Texte și întrebări, 1979), alcătuite în special
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
departe de estetica vizionară și efervescența deschizătorului de drumuri. Proza lui V., a cărei diversitate pare a îmbrățișa întregul spectru al preocupărilor pentru tehnicile moderne, de la impresionismul poemului în proză simbolist la meticulozitatea observației specifice romanului naturalist, trecând prin tipare compoziționale expresioniste și suprarealiste, își afirmă unitatea de substanță în respectarea programatică a unei orientări care, redefinind ierarhia tradițională a genurilor, s-a impus odată cu revoluția romantică drept unul din principiile modernismului literar: preeminența lirismului. Într-un interviu acordat lui I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
mecanismul defect al „obiectivității” auctoriale, Paradisul suspinelor este un bildungsroman à rebours. De altminteri, lectorul este avertizat că mărturia protagonistului „s-a lăsat condusă mai mult de acuitatea impresiilor conținute decât de ordinea cronologică și logica expunerii”, lipsa de unitate compozițională a tramei nefiind decât imaginea retorică a lipsei de coeziune a subiectului narator. În consecință, textul diseminează, într-un limbaj intens metaforic, fundamentele tematice ale psihanalizei freudiene, prilejuind derularea etapelor cardinale ale confesiunii analitice. Substanța epică - abandonul conjugal al tatălui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
apelează la mijloace diverse: cuvinte-simbol, cromatică, muzicalitate sugestivă și la două planuri ale existenței: exterior (decor funerar, parc, păsări, copaci) și interior (sufletul trist). Poezia este structurată în trei strofe și trei versuri libere, aflate după fiecare strofă. Dintre principiile compoziționale remarcăm simetria și recurența. Simetria este principiul de compoziție și în interiorul strofei (primul și ultimul vers din catrenul unu și doi sînt identice). În prima strofă, decorul este reprezentat de: copaci (elemente ale vieții), culorile alb/ negru (simboluri ale morții
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poetică exprimă dimensiuni dramatice tulburătoare. Limbajul poetic se caracterizează prin următoarele trăsături: îmbinarea limbajului popular cu cel intelectual (gene ostenite, colb, ferești); expresia intelectualizată în tabloul cosmogonic: "pe când ființă nu era, nici neființă"; expresii livrești: "precum Atlas în vechime", antiteza compozițională: tabloul cosmogonic și cel satiric; antiteza la nivelul vocabularului: Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi"; epitetele morale și ornante: "mișcătoarea mărilor singurătate", "galbenele file", "timpul mort"; comparațiile dau expresivitate ideilor filosofice: "ca și spuma nezărită"; personificări: "luna varsă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să-și păstreze nealterată conștiința și demnitatea sa, într-o societate meschină. Drama lui Ladima repetă drama altor personaje camilpetresciene, fiind și o dramă a imposibilității atingerii absolutului în dragoste. În romanul Patul lui Procust se remarcă mai întâi structura compozițională deosebită. E un roman scris la persoana I, în care se confesează mai multe personaje, "dosare de existență", într-o succesiune de planuri narative. Ordinea acestor planuri narative este "dictată" de fluxul conștiinței naratorilor. Se apelează la rememorările afective, la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Tita. După căsătorie, familia mai are doi copii: Niculae și Ilinca; tensiunea crește fiind "alimentată" de Guica, sora lui Moromete. Tema fundamentală a romanului este dispariția țărănimii tradiționale, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial. Sub aspect compozițional, romanul cuprinde trei părți semnificative: masa, prispa, secerișul "precedat de o pregătire aproape mistică, sub puterea unei mari exaltări a plecării la câmp" (Eugen Simion). Prozatorul recurge la decuparea de situații și momente sugestive din micul univers rural: familia Moromeților
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-i propune o căsătorie cu fata ei, doar pentru acoperire. Ea se grăbește să-i dea sfaturi băiatului, ca femeie cu mare experiență. În realizarea personajului se întâlnesc două perspective: una realistă (acțiunea și psihologia personajului) și alta clasică (echilibrul compozițional). Caracterizarea Persidei Persida este fiica Marei, una dintre cele mai reușite figuri feminine din literatura română, înzestrată cu voință, luciditate și dragoste, stăpânire de sine. Este o fire sinceră, voluntară, delicată, pură, cu multă cutezanță și "calmă resemnare". Portretul fizic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deoarece acestea apar mai blânde, ba chiar fine, asemenea fotografiei. Cineva ar putea argumenta chiar, susținând: “dar bine, aici este o fotografie”! Gândiți-vă că aceste portrete sunt pictate manual de către un artist care la acel moment își pune problematici compoziționale și tactici amănunțit gândite, pentru a reda cât mai bine realitatea, respectând strict proporțiile de care depinde în mare măsură asemănarea unui portret. Gândiți-vă că aceste portrete sunt pictate manual de către un artist care la acel moment își pune
Apogeul by Mantu Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1808]
-
tactici amănunțit gândite, pentru a reda cât mai bine realitatea, respectând strict proporțiile de care depinde în mare măsură asemănarea unui portret. Gândiți-vă că aceste portrete sunt pictate manual de către un artist care la acel moment își pune problematici compoziționale și tactici amănunțit gândite, pentru a reda cât mai bine realitatea, respectând strict proporțiile de care depinde în mare măsură asemănarea unui portret. Pe vremea lui Gorbaciov, când barierele au fost rupte și diversele interdicții stagnau în epoca sovietică,a
Apogeul by Mantu Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1808]
-
de motive atemporale, polivalente ca semnificație. Atmosfera de magie, de erudiție ezoterică, de transparență onirică și de supranatural amintește de Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche) sau de Ștefan Agopian (Sara, Tobit), dar și de realismul magic sud-american. Stilistic și compozițional, romanul trimite la structura poeziei, prin forța simbolurilor și rigoarea simetriilor interioare. Rock & Depeche. Filmul unui roman (1993), micul roman scris la mijlocul anilor ’80, deci anterior Ambasadorului, a fost „decupat” ca scenariu de film și editat ca „filmul unui roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
un factor important de economie cognitivă. Așa cum sublinia lingvistul rus M. Bahtin: Noi învățăm să ne modelăm vorbirea în formele genului și, auzind vorbirea celuilalt, știm dintr-o dată, de la primele cuvinte, să-i presimțim genul, să-i ghicim volumul, structura compozițională dată, să-i prevedem sfîrșitul, altfel spus, chiar de la început sîntem sensibili la întregul discursiv [...]. Dacă genurile discursive nu ar exista și dacă nu le-am stăpîni și dacă ar trebui să le creăm de fiecare dată în procesul vorbirii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
E o poezie îndatorată spiritului bufon, disimulând sub aerul de neseriozitate și de jovialitate frivolă identitatea unui sentimental care își exteriorizează melancolia în tumbe și poze ludice. Pe scurt, neseriozitatea unui serios care ezită să se ia în serios. Formula compozițională constă în patinarea - versificată riguros, cu ritm și rimă utilizate cantabil - pe suprafața unui mare număr de obiecte, convenții, poze, amestecate într-o confuzie a regnurilor pentru a obține efect de burlesc: „Orele le anunță cocoșii electronici./ Îmi curăță armurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]