1,582 matches
-
problemetica proceselor de globalizare și integrare europeană. Analizele realizate sunt un subiect de reflecție pentru cercetătorii în domeniu, cadrele didactice universitare, studenții care doresc să se specializeze în domeniul politicilor sociale, actorii politici, precum și pentru publicul interesat de o înțelegere comprehensivă a transformărilor ce caracterizează societatea românească din perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Valentina DRAGOMIR Sistemul de asigurări de pensii în România în perioada de tranziție: probleme majore și soluții Poza!!!! În cadrul unor studii de impact realizate cu sprijinul financiar al Uniunii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
astfel: un rezumat, o introducere, șapte capitole tematice, concluziile și recomandările autorilor, pentru ca, în finalul lucrării autorii să realizeze o anexă referitoare la evoluția prevederilor legislative privind asigurările de pensii în România. Toate aceste elemente interrelaționate ne oferă o imagine comprehensivă și o analiză obiectivă a sistemului de asigurări de pensii. Așa cum am precizat, studiul prezintă în primele pagini un rezumat al problematicii sistemului de asigurări de pensii din România, evidențiind problemele extrem de grave întâmpinate în perioada de tranziție (întârzierea reformei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
înțelesul tuturor, Editura MAST, București. Mănescu, S. (coord.) (1986), Tratat de igienă, vol. III, Editura Medicală, București. Mărgineanu, N. (1973), Condiția umană - aspectul ei bio-psiho-social și cultural, Editura Științifică, București. McCoy, P.A., Votroubek, W.L. (1990), Pediatric Home Care: A Comprehensive Approach, Aspen Publishers Inc., Rockville, Maryland. Meilă, P., Milea, Șt. (coord.) (1988), Tratat de pediatrie, vol. VI, Editura Medicală, București. Minaire, P., Cherpin, J., Flores, J.-L., Weber, D. (1991), „La classification des handicaps: données actuelles, avantages et limites”, Encyclopédie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ca 112 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE „nonsensuri“, însă nu într-o accepțiune formală sau nega tivă. Diferă sigur de „propozițiile cu sens“ din științele factuale, mai ales pentru cel care le înțelege limitele și rostul aparte. Este neașteptat de comprehensivă această atitudine a lui Wittgenstein, de luat în seamă ori de câte ori am fi tentați să facem un adevărat idol din propriile enunțuri. Fragmentul de mai sus precedă propoziția 7, ultima și cea mai enigmatică: „Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ce motive cele absurde sunt văzute ca străine sensului în genere, lumii acestuia? În termenii analizei existențiale, sensul capătă o accepțiune cu totul distinctă. Reiau în această privință doar câteva mențiuni. „Numim sens ceea ce poate fi articulat printr-o deschidere comprehensivă. [...] Sensul este «către ce»ul proiectului (Woraufhin des Entwurfs) de la care pornind ceva devine inteligibil ca ceva.“<ref id="109"> Martin Heidegger, Ființă și timp, traducere de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003, p. 208.</ref> Or
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este «către ce»ul proiectului (Woraufhin des Entwurfs) de la care pornind ceva devine inteligibil ca ceva.“<ref id="109"> Martin Heidegger, Ființă și timp, traducere de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003, p. 208.</ref> Or, deschiderea comprehensivă și proiectul privesc modul omenesc de a fi. Sensul, ni se spune în același loc, „este un existențial al Daseinului și nicidecum o proprie 120 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 108. 109. tate care se atașează ființării, care se află
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
atunci ca 112 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE „nonsensuri“, însă nu întro accepțiune formală sau nega tivă. Diferă sigur de „propozițiile cu sens“ din științele factuale, mai ales pentru cel care le înțelege limitele și rostul aparte. Este neașteptat de comprehensivă această atitudine a lui Wittgenstein, de luat în seamă ori de câte ori am fi tentați să facem un adevărat idol din propriile enunțuri. Fragmentul de mai sus precedă propoziția 7, ultima și cea mai enigmatică: „Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
din ce motive cele absurde sunt văzute ca străine sensului în genere, lumii acestuia? În termenii analizei existențiale, sensul capătă o accepțiune cu totul distinctă. Reiau în această privință doar câteva mențiuni. „Numim sens ceea ce poate fi articulat printro deschidere comprehensivă. Sensul este «către ce»ul proiectului (Woraufhin des Entwurfs) de la care pornind ceva devine inteligibil ca ceva.“<ref id="109"> Martin Heidegger, Ființă și timp, traducere de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003, p. 208.</ref> Or
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
este «către ce»ul proiectului (Woraufhin des Entwurfs) de la care pornind ceva devine inteligibil ca ceva.“<ref id="109"> Martin Heidegger, Ființă și timp, traducere de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003, p. 208.</ref> Or, deschiderea comprehensivă și proiectul privesc modul omenesc de a fi. Sensul, ni se spune în același loc, „este un existențial al Daseinului și nicidecum o proprie 120 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 108. 109. tate care se atașează ființării, care se află
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
mereu pasiențe și dă în cărți. Se zice că după moartea mamei, tata a cunoscut-o foarte de aproape. Erau vecini de moșie. Versiunea asta îmi displace profund. Fiii au curioase pretenții față de părinți... (Fetele sunt mai lucide și mai comprehensive.) Aseară, nu știu pentru ce, am început să-i fac Adelei declarații că sunt bătrân. (În adevăr, părul meu brumat, cum spunea ea odată, dacă atunci era un paradox și o cochetărie involuntară, acuma începe să capete justificare cronologică.) Adela
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
reci și mai anoste. Personal is political s-a diluat masiv. E o fugă de idei. Poveștile nu mai sunt mici și controlate, nu mai sunt cazuri paradigmatice, eventual cu ceva umanitate în ele. Se apropie mai mult de abordări comprehensive ale istoriei trăită ca istorie, nu ca viață personală. Exact ce n-am vrut. Peste patru-cinci ore luăm trenul spre Heathrow. Plătesc pentru două bilete 24 de lire, aproape cât toată pensia mamei mele. Ieri i-am cumpărat o cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
El este, firește, neempatic față de trecut. Pentru el, trecutul este istorie chioară, nepersonală. Pentru noi, trecutul a intrat în structura personalității, e Matrioșca plină cu Matrioșci. Uneori mă întreb de ce mai scriem, o dată ce nici lui Andrei nu îi atragem simpatia comprehensivă. Tu îmi spui că scriem ca să fim liberi, să ne simțim liberi de acel trecut, că scriem pentru noi înșine. Cred că ai dreptate. În ultimă instanță, Mircea îi scrie prietenei lui, și Mihaela, prietenului ei. Din indiscreție, poate vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
profesorii din estul Europei. Erau 19 inși înscriși, toți foarte buni. S-a întors doar o bulgăroaică la Universitatea din Sofia. Restul sunt în Canada și SUA. No way. Nu puteți conta pe asta. Kathy e de departe mult mai comprehensivă. A trăit ani buni la Dubrovnik, inclusiv în condiții de război. Este o est-europeană prin adopție. Ea „vede” conceptele de tranziție, nu doar le citește și le spune. Luni Kristina e supărată foc. Ieri au fost alegeri la ei, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
privind crearea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa 96 (Comentarii și evaluări de coautor la patru decenii de la publicarea proiectului) DR. NICOLAE ECOBESCU* AMBASADOR (P) Summary The item is an analytical presentation of the main features of a trully comprehensive project aiming at the establishment of the Organization for Security and Cooperation in Europe, advanced as early as at the beginning of 1971 by two high-ranking officials in the Ministry of Foreign Affairs of Romania. After the Introductory remarks, the
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nivelul statelor, implicându-le direct, pe temeiul egalității în drepturi, în procesul complex al ridicării edificiului securității. Evoluând în timp și dobândind sensuri și valențe noi, conceptul de referință s-a impus drept "conceptul securității comune, cuprinzătoare și cooperative" ("common , comprehensive and cooperative concept"). Structurarea noului mecanism de securitate Trecând de la aspectele conceptuale la schițarea structurii mecanismului de securitate preconizat, autorii și-au concentrat atenția asupra celor mai importante cinci componente ale acestuia, considerate drept indispensabile: 1. natura juridică a viitoarei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ansamblul prevederilor și componentelor sale, proiectul viitoarei Organizații pentru Securitate și Cooperare în Europa reflecta esența unei noi paradigme de securitate. Așa cum arătam succint în partea introductivă a acestei evocări, el prefigura "conceptul securității comune, cuprinzătoare și cooperative" ("the common, comprehensive and cooperative security concept"). Temeiurile politice și juridice ale acestui concept aveau să-și găsească consacrarea prin Actul Final de la Helsinki și prin dezvoltări semnificative înscrise în alte documente de bază adoptate ulterior de C.S.C.E. Acest aspect este în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de Studii Internaționale I.R.S.I. 97 Larry L. Watts, Ferește-mă, doamne, de prieteni...Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, București, Editura Rao, 2011, pp. 650-651. 98 Citat după Larry L. Watts, op. cit., p. 651. 99 The OSCE Concept of Comprehensive and Co-operative Security. An Overview of Major Milestones (Doc. Sec. Gal/100/09, 17 june 2009), p. 1. Pentru aprofundarea subiectului, a se vedea următoarele 12 documente: Conference on Security and Co-operation in Europe Final Act (Helsinki Summit august 1975
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
The Chellenges of Changes (Helsinki Summit, Jully 1992); CSCE and the New Europe: Our Security is Indivisible (Rome Ministerial Council, December 1993); Towards a Gennuine Partenership in a New Era (Budapest Summit, December 1994); Lisbon Declaration an a Common and Comprehensive Security Model for Europe for Twenty-First Century and A Framework for Arms Control (Lisbon Summit, December 1996); Vienna Document 1999 (November 1999); Charter for European Security (Istambul Summit, November 1999); OSCE Strategy to Address Threats to Security and Stability in
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și miliarde de indivizi comuni, loiali și cât de cât în regulă? Aceasta nu se cheamă a fi discriminare afirmativă? Nu este El echidistant, nu este A-Toate-Iubitor și nepărtinitor? E, cumva, acrimonios? Arbitrar? Probabil că vorbim despre ceva mai dificil, comprehensiv, grăiește Fratele, argumentând imediat. Și iată din ce cauză: În Primul Testament, și în mozaism, în general, Dumnezeul Legii celei Vechi, al Torei, Dumnezeul evreilor este iute pedepsitor și aprig răzbunător, cu aceia care ignoră sau care nu păzesc poruncile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Îi disprețuia. Socotea sincer că Nadina se compromite tolerând pe lângă ea asemenea cavaleri. Se învinovățea pe sine că n-a știut să împiedice alunecarea aceasta, nu prin scene care să o fi înverșunat în perseverare, ci printr-o iubire mai comprehensivă. Dacă el ar fi știut s-o înțeleagă dintru început, nu ar fi pierdut patru ani de fericire și n-ar fi îngăduit să se creeze între ei un gol peste care acuma trebuie să clădească punți noi de comunicație
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întreaga „ordine interna țională” actuală concură la această repartiție. Noi ne apropiem de 50%, ocupînd din acest punct de vedere primul loc în Europa... Cum să-l povestești atunci pe moșul meu din Maramureș, cum să descrii într-un mod comprehensiv toate aceste fapte și fenomene înscrise, direct sau indirect, în contextele vaste ale mondializării dacă rămîi cu un ochi pe Coșbuc și unul pe ograda omului - care, eventual, este plecat în Spania sau Japonia ? Probabil că trebuie să învățăm să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
încă mai cred că rolul tatălui este mai degrabă să ofere un sprijin financiar decât unul emoțional. Comparația cu o altă țară europeană și postcomu nistă, Polonia, a fost de natură să plaseze caracterizările „bărbatului român” într-un context mai comprehensiv : Bărbații zilelor noastre sînt mai degrabă îngrijorați decât luptători. Schimbările economice alerte și stilul de viață promovat prin mass-media îi fac pe tineri să fie extrem de preocupați de locul de muncă și de modalitățile prin care se ajunge la o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pe antropologi, societățile „primitive” de care s-au ocupat folosesc rudenia ca lingua franca, mai totul se leagă și se explică prin relațiile complicate de rudenie. La extrema cealaltă, societățile moderne par a fi acordat economicului acest rol de idiom comprehensiv : totul este resursă, redistribuire, capital etc. În cazul societății țărănești din țara noastră însă, gospodăria a fost, s-ar zice, principala referință în care se înnoadă cele mai multe fire ale vieții sociale. Simptomatic, aproape că nu există studii despre rudenia la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de ce... Mă gîndesc mai departe, de unul singur, la un aspect al acestei povești, care îmi e mai aproape de suflet : recursul la context. Este o obsesie și un imperativ antropologic : orice fapt social trebuie plasat în contextul său adecvat și comprehensiv pentru a putea fi înțeles. Această credință militantă li se trage antropologilor din zorii meșteșugului lor, cînd populațiile pe care le studiau ar fi rămas pentru vecie exotice și primitive dacă ar fi fost privite doar cu ochii și din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fost temporar sau definitiv separat de părinți. La sfârșitul anului 2005 a fost adoptată Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale HG 1826/2005, prin care se stabilesc liniile directoare, precum și cadrul instituțional în scopul creării unui sistem unitar și comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, precum și să contribuie la creșterea calității vieții persoanei. Legea 47/2006 reprezintă reperul normativ care reglementează funcționarea, organizarea și finanțarea sistemului național de asistență socială din România. La
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]