1,054 matches
-
Tabloul clinic evidențiază o tiroidă mărită, uneori cu roșeață tegumentară, dureri locale spontane și la palpare, uneori fluctuație localizată la nivelul abcesului. Bolnavul prezintă febră, disfagie, dispnee, disfonie, tuse. Uneori se complică cu mediastinită, fistulizare externă sau în organele vecine, compresiuni, tromboză vasculară, paralizia corzilor vocale. Tabloul paraclinic este evocator. Ecografia evidențiază o zonă hipoecogenă. Scintigrafia (nu este necesară!) pune în evidență o zonă hipo- sau afixatoare. Tabloul hematologic este caracteristic infecțiilor microbiene cu VSH crescut, leucocitoză cu polinucleoză neotrofilă. Puncția
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
fibroza parotidelor. Anatomopatologic, structura tiroidei este complet dezorganizată, procesul de fibroză interesând atât glanda, cât și elementele extratiroidiene. Caracteristice sunt leziunile vasculare al căror stadiu final este o obstrucție printr-o scleroză hialină densă. Tabloul clinic este necaracteristic. Semnele de compresiune sunt dominante: disfagie, disfonie, dispnee, tuse seacă. Tiroida este mărită difuz sau cu noduli, extrem de dură la palpare. Procesul de scleroză poate interesa și mușchii anteriori ai gâtului. De obicei bolnavii sunt eutiroidieni, rar hipotiroidieni. Explorările paraclinice nu sunt caracteristice
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
mai rari la această vârstă. Caracterul familial al unui cancer (medular) impune o anamneză riguroasă. O iradiere cervicală în antecedente, mai ales în timpul copilăriei, este considerată un factor de risc. Rapiditatea dezvoltării nodulului, caracterul solitar, apariția recentă a semnelor de compresiune, adenopatia jugulo-carotidiană sunt factori de suspiciune. Regresia nodului sub terapia cu T4 indică natura benignă. Explorările paraclinice sunt cele ce vor permite diagnosticul de siguranță. Titrurile mari ale anticorpilor antitiroidieni pledează pentru natura autoimună tiroidită focală nodulară. Valorile mari ale
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
voluminoase sau mase mai mult sau mai puțin difuze, fără limite nete, fără capsulă, cu consistență moale. Apar deseori la vârstnici, cu guși preexistente, la care, relativ brusc (săptămâni sau luni), acestea încep să crescă și să determine tulburări de compresiune (disfagie, dispnee, disfonie). Raportul femei/bărbați este mai redus decât în formele descrise anterior. Ecografic, tumora este hipoecogenă, rău delimitată. Scintigrafic, tumora este acaptoare. Examenul citologic permite orientarea diagnostică. Cancerul medular Se dezvoltă pe seama celulelor parafoliculare C ale tiroidei. În afară de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Wenzel Mach (1838-1916), fizician și filosof austriac, devine, la 29 de ani, șeful catedrei de Fizică experimentală la Universitatea Carolină din Praga. Descrie și fotografiază umbra undelor de șoc balistice, explicând că o mișcare mai rapidă ca sunetul creează o compresiune a aerului înaintea ei. Ca o consecință practică, inventează interferometrul, care face fotografiile mai clare. Este adeptul fenomenului "gestalt" și descrie iluzia vizuală. Una din ideile sale este cunoscută ca principiul "Mach" sau "originea inerției": relația dintre stelele fixe și
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sunt între T3 și T12. Apare mai ales după 50 ani, la diabetici cu boala datând de mai multă vreme. În jumătate din cazuri se însoțește de pierderi în greutate. Este uneori interpretată că zona zoster, infarct de miocard sau compresiuni discale prin leziuni degenerative (7). 7. Anatomopatologie Studiile histologice efectuate pe material bioptic sau necroptic, obținut de la diabetici cu o durată variabilă de evoluție a bolii (cel mai ades peste 20 ani), indică o extraordinară paletă de leziuni nervoase, înregistrate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în efort. Variații fiziologice apar în efort fizic, stări emoționale, modificări posturale. In ortostatism la nivelul membrelor inferioare presiunea venoasă este 90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci înregistrarea presiunii venoase sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă presupunem că presiunea înafara căilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sediul tumorii, volumul și de viteza de creștere a acesteia. Cu toate că, creierul poate tolera prezența tumorilor cu creștere lentă, în timp acestea îl pot comprima odată cu evoluția lor, putând afecta si vascularizația sa și căile de scurgere ale LCR. Această compresiune poate fi agravată de edemul peritumoral (edemul cerebral vasogenic). Alterarea progresivă a stării de conștiență, mergând de la obnubilare până la comă, reprezintă un semn de o gravitate deosebită și care impune instituirea de urgență a măsurilor terapeutice preliminare, precum și investigarea și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este fixat în head-holder înainte de întoarcere. Trebuie acordată o atenție deosebită la: − Protecția ochilor (lubrifierea și închiderea pleoapelor); − Bărbia pacientului să nu fie în contact cu masa de operație; − Sânii vor trebui deplasați medial cu evitarea comprimării mameloanelor; − Trebuie evitată compresiunea abdomenului atât cât este posibil; − Se vor verifica pulsul la pedioasă și femurală ca indicator al permeabilității arterelor renale și perfuziei renale adecvate; − Organele genitale vor fi eliberate de orice compresiune; − Membrele superioare vor fi dispuse paralel cu pacientul, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
trebui deplasați medial cu evitarea comprimării mameloanelor; − Trebuie evitată compresiunea abdomenului atât cât este posibil; − Se vor verifica pulsul la pedioasă și femurală ca indicator al permeabilității arterelor renale și perfuziei renale adecvate; − Organele genitale vor fi eliberate de orice compresiune; − Membrele superioare vor fi dispuse paralel cu pacientul, cu fața palmară spre acesta; − Umerii pot fi ușor tracționați caudal astfel încât sa permită o degajare a regiunii cervicale pentru o expunere cât mai largă a acesteia; − Extremitatea cefalică plasata deasupra nivelului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Drenarea sângelui și a l.c.r. spre porțiunea cea mai declivă a plăgii presupune o utilizare excesivă a aspiratorului pentru menținerea unui câmp operator curat cu risc de lezare a unor structuri vitale (planșeul ventriculului IV, bulb); − La persoanele obeze compresiunea asupra toracelui face ventilația mecanică mai dificilă; − Monitorizarea electrostimulării nervilor cranieni este cel puțin dificilă; Complicații ale decubitului ventral − Mioglobinuria ca urmare a lezării musculaturii membrelor; − Necroza de decubit; − Orbirea (proceduri de lungă durată, pierderi masive de sânge, hipotensiune); 130
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
regiunii pineale. − Capul este fixat în head-holder înainte de întoarcerea bolnavului; ca variantă poate fi aleasă și fixarea capului pe perne de gel. − Ochiul supus presiunii va fi protejat. − În axila brațului situat dedesubt se va amplasa un rulou pentru evitarea compresiunii plexului brahial; brațul poate fi plasat în spatele trunchiului sau în fața lui (ca în decubitul lateral). − Brațul situat deasupra va fi fixat pe suport moale cu flexia antebrațului. − Umărul superior va fi tracționat caudal pentru a elibera vederea asupra regiunii suboccipitale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau costum antigravitațional (anti-G) și elevate deasupra nivelului bazinului. − Membrele superioare sunt așezate alături de trunchi cu flexia antebrațului la 90 grade. − Capul este flectat astfel încât distanța dintre mandibulă și stern să fie de două degete (minim un deget) pentru evitarea compresiunii jugularelor. − Pentru abordul în unghiul pontocerebelos și abordul combinat supra și infratentorial unilateral capul va fi întors până la 45 grade spre partea cu leziunea. − Punctele de presiune pe frunte și regiunea malară sunt protejate cu burete sau pernițe cu gel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
discomfortul chirurgului fiind motivele pentru care această poziționare a pierdut din interes; − pneumocefalia este cea mai frecventă complicație în experiența noastră clinică; − trombembolia pulmonară complicație intraoperatorie rară. Trebuie reținut că poziționarea corectă a capului evită hiperflexia gâtului și scade riscul compresiunii jugularelor (cu edem al feței, limbii și encefalului) și lezarea măduvei cervicale. În concluzie, putem afirma că poziționarea pacientului trebuie să țină cont în primul rând de localizarea leziunii, trebuie să asigure un acces facil asupra leziunii, să permită o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
întregii operații de către operator, pe baza datelor imagistice existente, ca formă de pregătire preoperatorie [11]. Scopurile terapiei chirurgicale în tumorile cerebrale sunt: − reducerea masei tumorale și implicit a efectului compresiv al acesteia; − precizarea diagnosticului histopatologic; − restabilirea funcțiilor cerebrale afectate prin compresiunea exercitată de tumoră; − refacerea circulației lichidiene cerebrale. Toate acestea au ca obiectiv final asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru pacient. De aceea în cazurile în care, pe baza datelor clinice și imagistice se poate anticipa cu mare probabilitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
craniului, la nivelul durei mater sau subdural intracranian fără relație cu țesutul osos [3,4]. Osteoamele sunt tipic neoplazii care cresc încet și din această cauză majoritatea sunt asimptomatice. Leziunile care ajung la dimensiuni mari pot cauza simptome legate de compresiune și deplasarea parenchimului cerebral subiacent [3]. La examinare tomografică osteoamele apar ca noduli hiperdenși omogeni care nu captează substanța de contrast. Examenul RMN evidențiază o leziune tipic hipointensă în secvențele T1, în timp ce în secvențele T2 și FLAIR tumora poate avea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este insidios, prin apariția unei hipoacuzii de conducere, unilaterală, lent progresivă, însoțită de tinitus și tulburări de echilibru. Extinderea medială a tumorii la nivelul fosei cerebrale posterioare determină simptomatologie prin afectarea nervilor cranieni de la nivelul unghiului pontocerebelos, precum și simptome de compresiune pe trunchiul cerebral: pareză facială de tip periferic, neuropatie trigeminală (diminuarea reflexului cornean, tulburări de masticație), tulburări de mers și ortostatism, dismetrie, hidrocefalie, edem papilar, nistagmus [1]. Arseni și colaboratorii stadializează simptomatologia clinică în funcție de dimensiunile tumorii în faza otologică, faza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de masticație), tulburări de mers și ortostatism, dismetrie, hidrocefalie, edem papilar, nistagmus [1]. Arseni și colaboratorii stadializează simptomatologia clinică în funcție de dimensiunile tumorii în faza otologică, faza otoneurologică, faza neurologică, faza de hipertensiune intracraniană (apare hidrocefalia) și în final faza de compresiune a trunchiului cerebral, suferință gravă a axului bulbopontin, când apar tulburări respiratorii și circulatorii de tip bulbar, decesul survenind prin fenomene de angajare a amigdalelor cerebeloase [7]. Tabelul 4.2 Frecvența simptomelor clinice la internare în experiența Clinicii de Neurochirurgie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
acuzelor legate de vertij. Accentuarea tinitusului și vertijului sunt cel mai semnificativ legate de creșterea tumorii, necesitând tratament microchirurgical sau radiochirurgie [9]. Aceste elemente justifică o atitudine conservatoare la: 1. pacienți peste 70 ani cu anacuzie ipsilaterală, fără semne de compresiune a trunchiului cerebral sau hidrocefalie activă; 2. descoperirea accidentală a tumorii cu ocazia unei investigații imagistice de rutină; 3. opțiunea pacientului după ce i s-au prezentat toate variantele de tratament. Radiochirurgia (Gamma Knife, LINAC). Nu reprezintă alternative ale tratamentului chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
poate fi însoțită de parestezii și durere [4]. Spre deosebire de durerea din nevralgia trigeminală, în neurinoame crizele au o durată de ore și lipsesc „trigger zone”. Tabloul clinic descris este specific pentru localizarea în fosa mijlocie, dar extensia tumorii poate determina compresiune asupra nervilor adiacenți din sinusul cavernos determinând diplopie, uneori pierderea vederii sau exoftalmie. În localizările din fosa posterioară pot apărea hipoacuzie, tulburări de echilibru, iar tumorile în „halteră”vor determina o combinație a acestor tablouri clinice [5]. Diagnostic imagistic. RMN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]