17,971 matches
-
raza de activitate. Erau conduse de un șef de oficiu, numit de directorul regiunii. La data înființării Oficiului raional bilanțier Fălticeni, numărul unităților de deservire a populației era foarte redus. Avea în subordine numai un oficiu orășenesc și patru oficii comunale rurale. Ideal ar fi fost ca, până atunci, în fiecare localitate reședință de comună să existe o unitate de poștă și telecomunicații, dar motivat de eficiența economică nu a fost posibil. În raionul Fălticeni, rețeaua unităților a înregistrat o mare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
încasările lunare. De regulă agențiile se înființau în localități cu trafic redus în care un oficiu nu era rentabil, dar au fost și excepții. În perioada 1951-1967, în raionul Fălticeni sau înființat 39 de unități PTTR, din care 9 oficii comunale: Cornu Luncii și Drăgușeni( 1951), Bogdănești și Dolhești(1953), Ciumulești(1954), Găinești(1956), Tudora și Baia(1964), Fântânele(1967), la care s-a mai adăugat din anul 1961, Oficiul Udești, venit de la Suceava, și 29 de agenții: Baia și Găinești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de o unitate PTTR, în anul 1965, era de 4.179, din care 3.607 în mediul rural. La 15 februarie 1968, în raionul Fălticeni funcționau 35 de unități PTTR: 1 oficiu raional bilanțier, 1 oficiu sucursal orășenesc, 14 oficii comunale rurale și 19 agenții autorizate(Anexa 3). În toate comunele, în afară de Manolea și Valea Gloduluui, existau unități de poștă și telecomunicații. La aceeași dată, Oficiul orășenesc Fălticeni deservea în total 52.623 de locuitori, din care 34.784 în mediul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unități PTTR din mediul rural deserveau 95.205 locuitori, din care 12.584 de către agențiile autorizate: Budeni și Probotaăaparținând de Of. Dolhasca), Plăvălari și Știrbăț(Of. Udești), Râșca(Of. Bogdănești), Sasca Mică(Of. Cornu Luncii), și Vorona(Of. Tudora). Oficiile comunale rurale, fără agențiile din subordine, deserveau 82.621 de locuitori. Unele oficii deserveau și localități din comunele vecine: Of. Cornu Luncii deservea 1.018 locuitori din comuna Sasca, Of. Bogdănești 3.044 din com. Râșca, Of. Dolhești 2.683 din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
com. Forăști, Of. Liteni 2.160 din com. Valea Glodului, Of. Mălini 1.030 din com. Poiana Mărului, Of. Tudora 2.077 din com. Vorona și Of. Udești 906 din com. Chilișeni și 1.095 din com. Reuseni. Un oficiu comunal rural deservea în medie 5.900 de locuitori, iar o agenție autorizată aproape 1900. Pe raion, în mediul rural, numărul mediu de locuitori deserviți de o unitate PTTR era de 3.939. Un număr de 26 unități PTTR rurale(13
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
bilanțier a crescut de la 158 în 1958, la 224 în 1968(15 februarie), din care 6,7% reprezenta personalul administrativ, 4,5% cel operativ-administrativ, 40,6% personalul operativ de exploatare la Of. Fălticeni și 48,2% cel operativ la oficiile comunale rurale(Anexa 4). La 15 februarie 1958, personalul administrativ era format din șef oficiuădiriginte), contabil șef, contabil principal, planificator principal, funcționar principal, șef raion presă și trei paznici(Anexa 5). Ca număr era același personal existent în anul 1948, la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
administrativ(de la 464 lei în ianuarie 1955, la 1.120 lei în aceeași lună din 1968) și de 2,1 ori. atât la personalul operativ al Of. Fălticeniăde la 435 lei la 910 lei), cât și la cel al oficiilor comunale(de la 382 lei la 808 lei)(Anexa 9). Fondul de salarii cuprinzând însă și alte mijloace băneștiăspor vechime, premii etc), destinate retribuirii personalului se reflectă și în salariul mediu. Pe raion a crescut în decembrie 1960, de la 92.321 lei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de agenții la sate au fost stabilite alte plafoane la venituri și încasări și alte cote procentuale mai avantajoase. La același volum de venituri și încasări, o agenție sătească realiza o remiză mai mare cu peste 25%, decât o agenție comunală(Anexa 10). În octombrie 1961, o agenție comunală a realizat o remiză medie de 438,82 lei, iar o agenție sătească 562,23 lei. Au fost agenții comunale și sătești care au realizat remize peste 550 lei: Baia, Plăvălari și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plafoane la venituri și încasări și alte cote procentuale mai avantajoase. La același volum de venituri și încasări, o agenție sătească realiza o remiză mai mare cu peste 25%, decât o agenție comunală(Anexa 10). În octombrie 1961, o agenție comunală a realizat o remiză medie de 438,82 lei, iar o agenție sătească 562,23 lei. Au fost agenții comunale și sătești care au realizat remize peste 550 lei: Baia, Plăvălari și Tudora și chiar peste 600 lei: Fântânele și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sătească realiza o remiză mai mare cu peste 25%, decât o agenție comunală(Anexa 10). În octombrie 1961, o agenție comunală a realizat o remiză medie de 438,82 lei, iar o agenție sătească 562,23 lei. Au fost agenții comunale și sătești care au realizat remize peste 550 lei: Baia, Plăvălari și Tudora și chiar peste 600 lei: Fântânele și Bălușeni Stamate, nu departe de salariul mediu tarifar realizat pe raion(Anexa 11). Începând cu data de 1 iulie 1964
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
5 casieri și numărători, 3 mânuitori de valori, 10 factori poștali, 6 factori rurali de circumscripție și 21 agenți), 9 la OPRM Suceava(1 oficiant, 3 factori poștali, 2 factori rurali de circumscripție și 3 agenți) și 52 la oficiile comunale(10 diriginți, 10 oficianți, 1 casier și 31 factori poștali)(Anexa 25). Numărul salariaților din sectorul poștal și difuzarea presei la 1.000 de locuitori a înregistrat 1,07 pe zonă, 1,00 în mediul urban și 1,09 îm
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1.605 și respectiv 1.678 mandate; Oniceni și Bogdănești cu 198 și respectiv 282 telegrame și altele. La oficiile Dolhasca și Liteni s-au efectuat cele mai multe convorbiri telefonice interurbane manuale 44.408 și respectiv 46.509, pe când celelalte oficii comunale nu au realizat, în medie, decât 16.246 conv. telefonice. Sub acest nivel situându-se oficiile Drăgușeni cu numai 10.124, Slatina cu 10.307, Bogdănești cu 12.377, Dolhești cu 12.636 convorbiri și altele. Din totalul convorbirilor telefonice
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mandate, 74,62%(6.942) la telegrame și 69,77%(108.515) la convorbirile telefonice, iar în mediul rural numai 74,62%(435.543) la corespondență, 73,87%ă38.916) la mandate și 68,35%(37.695) la mesagerii. Oficiile comunale rurale au depășit cu 9,76%9828) numărul telegramelor și cu 25,12% (92.217) cel al convorbirilor telefonice interne. Pe zonă, 25%(197.230) din ob. de corespondență prezentate în anul 1990, au fost admise cu indicația “recomandat”. La
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
păstrarea secretului corespondenței și convorbirilor telefonice”. Ca organe centrale bugetare erau: Direcția generală a poștelor, Direcția generală a telegrafelor și telefoanelor, Direcția generală radio și altele, iar ca organe locale : Direcțiile regionale, Oficiile speciale, Oficiile raionale și orășenești și Oficiile comunale. MPT tutela o serie de intreprinderi economice de stat cum au fost Intreprinderea radio, Intreprinderea Telemontaj etc, iar de la 1 august 1952, i s-a subordonat Direcția expedierii și difuzării presei. Cu toate rezultatele bune obținute privind dezvoltarea activității de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
înfieri” distrugerile ar fi stârnit mai multe proteste și se spera ca Ceaușescu, nu insensibil la opinia publică occidentală, ar fi putut chiar să-și modereze setea de dezastru. Toată această activitate era voluntară și dezinteresată. Mecanismul era același: consiliile comunale, sesizate adesea de cetățeni, hotărau principiul înfierii. Intenția era comunicată la Bruxelles - pentru a se evita adopțiile duble - unde se atribuia o comună (adesea cunoscută numai prin nume și poziția geografică aproximativăă; apoi se scria o scrisoare adresată în același
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în tranzit. Ca pondere aceasta nu este reprezentativă dar este în dezvoltare și de aceea necesită o atenție deosebită în modul în care este prevăzută extinderea și modalitatea de construire pentru a nu se crea disfuncționalități. 5) Zona de godpodărire comunală Aceasta cuprinde construcțiile și instalațiile necesare bunei gospodăriri a localității. Însumează o suprafață de 5, 11ha și este constituită de cimitire și rampa de gunoi. Dintre acestea unele nu au asigurată zona de protecție sanitară. Orașul Breaza nu dispune în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
deșeurilor menajere și depozitarea lor în rampa de gunoi a orașului Câmpina. 6) Zona cu destinații speciale Cuprinde zona căilor de comunicație care ocupă 88,12ha și este alcătuită din porțiunea din DN1 ce traversează localitatea, drumul județean DJ101A, drumurile comunale, cât și 58 străzile interioare. Căi ferate străbate localitatea de la S la N, fiind paralelă cu râul Prahova și are pe teritoriul localității două halte: Breaza, Nistorești și gara de la Gura Beliei. Circulația pietonală este amenajată pe trotuare adiacente carosabilului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sensă. A doua arteră ca importantă din zona centrală este strada Ocinei perpendiculară în mijlocul zonei pe Bulevardul Republicii. Aceasta corespunde traseului drumului judetean 710 între orașele Breaza și Pucioasa și are două benzi de circulație. La acestea se adaugă drumurile comunale, cât și străzile interioare. Intersecțiile în general nu corespund normelor de siguranță în circulație, sunt neamenajate, lipsite, pe alocuri de vizibilitate, cu trasee sinuoase. Circulația pietonală se realizează pe trotuarele amenajate, adiacente carosabilului în zona centraqlă a orașului. Mai mult
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate. În general, cota cea mai mare din potențialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiforme aparține unităților din domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice urmând apoi, agenții economici din industriile extractivă și metalurgică. Față de numărul total de 1.348 de stații de epurare investigate în anul 2007, s-a constatat faptul că 411 stații, reprezentând 30,4%, au funcționat corespunzător, iar restul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cămine de inspectare și curățirea rețelelor de canalizare publice. 2.7.2.1. Cămine de inspecție din uPVC pentru canalizări individuale Căminele de inspecție din material plastic (polipropilenă și uPVC) pot fi folosite în:canalizările private (figura 2.108) și comunale, parcuri, parcări, grădini, locuri de joacă, curți etc; - construcții de locuințe și industriale, spații de parcare și depozitare; - sisteme de drenaj. a) cămin de inspecție (SG 315): este un cămin de inspecție modular din polipropilenă (polietilenăă și uPVC alcătuit din
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
adică restul. Ce mai, tot satul, inclusiv profesorii, învățătorii și, mai ales, domnul Nicanor, secretarul primăriei, care le-a spus odată, la căminul cultural, celor care tot ziceau că este, să nu cumva să-i mai prindă săpînd pe islazul comunal, că le rupe picioarele. Comoară vă trebuie vouă? Mormolocilor! Și de învățat cine să învețe, gîștele? Eeei, drăcie! Deci nu era lucru de șagă. Mult timp copiii n-au mai discutat de față cu lumea o problemă atît de importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu totul ieșit din comun. Dar mai bine să-l lăsăm pe Nuțu să povestească exact cum s-au petrecut lucrurile, pentru a înțelege tot dramatismul acelei situații. (Cu Nuțu m-am întîlnit chiar în seara acelei zile la dispensarul comunal, unde venise să-și panseze o rană de la piciorul stîng. Eu stăteam acolo cu gîndul să-mi scot o măsea, dar, nehotărît cum sînt de obicei, am renunțat pînă la urmă la această idee eroică). Deodată, începu Nuțu încă îngrozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
câte o diplomă de participare la “Târgul copiilor”. PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ „Rulota fermecată a copiilor” Grup țintă: copii din grupa pregătitoare, din mediul rural Propunător: Sîncu Mihaela (căs. Crivoi) Perioada derulării activității: februarie2010- iunie 2010 Loc de desfășurare: Biblioteca comunală, Comune din apropierea grădiniței Tema activității: deplasarea cu “Rulota fermecată a copiilor” Parteneri: cadrul didactic, copiii din grupa pregătitoare, personal calificat de la Biblioteca Comunală. Argument Această activitate propusă are ca și scop principal dezvoltarea abilității de întreprinzător la copiii preșcolari. Realizând
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
mediul rural Propunător: Sîncu Mihaela (căs. Crivoi) Perioada derulării activității: februarie2010- iunie 2010 Loc de desfășurare: Biblioteca comunală, Comune din apropierea grădiniței Tema activității: deplasarea cu “Rulota fermecată a copiilor” Parteneri: cadrul didactic, copiii din grupa pregătitoare, personal calificat de la Biblioteca Comunală. Argument Această activitate propusă are ca și scop principal dezvoltarea abilității de întreprinzător la copiii preșcolari. Realizând acest mic traseu, copiii vor comunica cu diferite persoane și vor relaționa cu aceștia. Această activitate încurajează copiii să-și exprime talentul propriu
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]