1,551 matches
-
între două sau mai multe persoane.14 El poate fi definit ca o relație asimetrică de comunicare, în cadrul căreia asistentul social formulează întrebările, iar clientul oferă informațiile solicitate, necesare construcției proiectului de intervenție. Interviul în asistența socială este o interacțiune comunicațională ce are un scop deliberat și mutual acceptat de participanții la comunicare intervievator (asistentul social) și intervievatul (sistem client și/sau sistem țintă și/sau sisteme relevante). participanții la interacțiunea este interacțiune relaționează structurată într-un mod într-un mod
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
o face (situație prea puțin prezentă), oferă informații trunchiate, bine cenzurate, derutante, false, de complezență; • conținutul mesajelor schimbate este preponderent cognitiv, informațional; • interesul participanților se centrează pe informații disponibile; ei nu doresc să se dezvăluie altora; • se prefigurează veritabile strategii comunicaționale; ele au un caracter oarecum unitar, omogen. Participanții își aleg cu grijă cantitatea și conținutul mesajelor, ca și momentul emiterii lor. Restrângerea comunicării intenționate, voluntare între partenerii aflați în competiție "provine scrie M. Milcu (2005) din presupoziția fiecăruia că el
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la lumière de l'espace public, L'Harmattan, Paris, 1999). Ea încearcă în principal să favorizeze "accesul" la obiectele și discursurile prezentate, ameliorând tehnicile de mediere sau dispozitivele scenografice. Există astăzi o tensiune în cadrul instituțiilor între abordarea comercială și cea comunicațională a publicului. Ea se traduce printr-o controversă care se manifestă și în muzeologie, în privința finalității și naturii sale (cf. Sophie Deshayes și Joëlle Le Marrec, "Évaluations, marketing et muséologie", în Publics et musées, nr. 11-12, ianuarie 1997, pp. 165-189
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la personalitate. Oamenii sunt formați de societate să realizeze funcții importante pentru aceasta. Interes scăzut referitor la personalitate. Oamenii sunt formați de instituțiile sociale și de poziția grupurilor lor în societate. Oamenii sunt manipulatori de simboluri; personalitatea apare din interacțiunea comunicațională și socială. Concepția despre schimbarea socială Sistemul social tinde să reziste schimbării disfuncționale. Schimbarea este inevitabilă și continuă. Schimbarea se produce când nu există consensul referitor la comportamentul așteptat; schimbarea implică dezvoltarea a noi fundamente de consens. Concepte cheie Integrare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Sistemele complexe apar adeseori sub forma unei ierarhii (compuse din subsisteme care, la rândul lor, conțin alte subsisteme ș.a.m.d.) în care intensitatea interacțiunilor dintre părți poate fi corelată fie cu extinderea lor spațială, fie cu gradul de conectare comunicațională. Astfel de sisteme ierarhice pot evolua mai rapid decât o fac sistemele non-ierarhice de mărime comparabilă. (Simon utilizează un exemplu cu doi ceasornicari, dintre care unul asamblează ceasuri utilizând piesele disparate, în timp ce al doilea asamblează subansamble). Deci, existența unor forme
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
drumurilor urmate de furnici prin mediu. Totuși, mediul este mai mult decât un canal de comunicare. Agenții depind atât de suportul fizic, tangibil, cât și de ceilalți agenți. Două aspecte sunt deci critice pentru mediile agenților: cel fizic și cel comunicațional. Mediul fizic definește acele principii și procese care guvernează și susțin o populație de entități (agenți). De exemplu, pentru agenții biologici (animale și plante), ne referim la mediul lor fizic ca la o nișă ecologică. În ce privește agenții artificiali, aceștia pot
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sunt priviți ca entități independente, în medii cu mai mulți agenți, aceștia devin entități interdependente. Dacă în primul caz, agentul poate să acționeze singur, în al doilea caz el trebuie să comunice cu ceilalți agenți. Apare, astfel, conceptul de mediu comunicațional. Acesta conține, în primul rând, principiile și procesele care guvernează și susțin schimbul de idei, cunoștințe, informații și date. De asemenea, el conține acele funcții și structuri care sunt utilizate pentru a asigura comunicarea cu ceilalți agenți, cum ar fi
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
structuri care sunt utilizate pentru a asigura comunicarea cu ceilalți agenți, cum ar fi roluri, grupuri și protocoale de interacțiune dintre roluri și grupuri. Sistemul de Management al Agentului Managerul de Securitate al Platformei Canalul de Comunicații al Platformei Mediul comunicațional se poate atunci defini ca acele principii, procese și structuri care asigură o infrastructură pentru ca agenții să schimbe informații. În esență, comunicarea presupune transmiterea informației de la o entitate la alta. Acest transfer de informație poate îmbrăca forme foarte simple (comunicare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și interacțiunea pot fi utilizate împreună. Acest lucru necesită introducerea, pe lângă protocoalele de comunicare, și a protocoalelor de interacțiune. Luarea în considerare a interacțiunilor dintre agenți duce la necesitatea introducerii conceptului de mediu social. Un mediu social este un mediu comunicațional în care agenții interacționează într-o manieră coordonată. Rezultă deci că mediul social este inclus în mediul comunicațional. Nu toate comunicațiile dintre agenți sunt sociale, dar activitatea socială a agenților necesită Mediul social este caracterizat de principii și procese, ca
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
interacțiune. Luarea în considerare a interacțiunilor dintre agenți duce la necesitatea introducerii conceptului de mediu social. Un mediu social este un mediu comunicațional în care agenții interacționează într-o manieră coordonată. Rezultă deci că mediul social este inclus în mediul comunicațional. Nu toate comunicațiile dintre agenți sunt sociale, dar activitatea socială a agenților necesită Mediul social este caracterizat de principii și procese, ca și celelalte medii, dar și de conținut, care îl diferențiază de mediul fizic și mediul comunicațional. Principiile mediului
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în mediul comunicațional. Nu toate comunicațiile dintre agenți sunt sociale, dar activitatea socială a agenților necesită Mediul social este caracterizat de principii și procese, ca și celelalte medii, dar și de conținut, care îl diferențiază de mediul fizic și mediul comunicațional. Principiile mediului social sunt reprezentate de norme, obiceiuri, valori, obligații, dependențe ș.a. Acestea sunt incluse într-o serie de reglementări care caracterizează mediul social și anume: Limbajul de comunicare: agenții comunică pentru a înțelege și a se face înțeleși. Mediile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
considerați ca fiind conectați dacă ei apar în același film. O altă rețea colaborativă este cea a directorilor de companii, doi directori fiind legați între ei dacă aparțin aceluiași Consiliu de directori. Un alt tip de rețea socială este rețeaua comunicațională. În cadrul acesteia, fiecare arc (orientat) între doi oameni reprezintă un mesaj transmis prin poștă, telefon sau e-mail de la unul la celălalt. De exemplu, într-o rețea a telefoanelor date, numărul de vârfuri ale grafului care corespunde unui număr de telefon
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
derula afacerile. A reușit să schimbe numai o fărâmă, transformând câțiva clienți obișnuiți într-unii care făceau comenzi on-line. Farmacia Osborn a învățat că, pentru cele mai multe afaceri, internetul nu reprezintă un instrument de marketing nemaipomenit. Mai degrabă, creează un context comunicațional și un canal de distribuție care atrage puțini clienți noi, ajutând la satisfacerea celor prezenți. Pentru nouă afaceri din zece, internetul este un serviciu de relații cu clienții. Magazinele Target 1 par perfect adaptate pentru marketingul pe internet. Ele oferă
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
pregătire a specialiștilor cu un nou tip de gândire ce vor corespunde cerințelor economiei de piață. Obiectivele principale ale procesului de informatizare constau În: informatizarea procesului instructiv-educativ și de cercetare; perfecționarea pregătirii cadrelor În domeniul informaticii și tehnologiilor informaționale și comunicaționale moderne; crearea unui mediu informațional modern cu includerea În el a structurilor și subdiviziunilor universitare de toate nivelele. elaborarea și aplicarea diverselor principii metodologice, pedagogice, psihologice de instruire prin intermediul utilizării Cursurilor Asistate de Calculator. -Înzestrarea În continuu a procesului de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
stoparea în fața zidului de netrecut care provoacă decompensarea și oficializează tulburările. - Psihoterapia va trebui să ținăcont atât de suferința și dezorganizarea actuală, dar și de pasivul anterior ce s-a acumulat în registre la fel de variate ca și relațiile afective, achiziții comunicaționale, autoafirmarea în viața de grup. - Experiența demonstrează că achiziția bazelor necesare vieții sociale și unei anumite calități a vieții, rămân posibile dacă se reușește punerea în practică a unei relații interpersonale stabile și profunde - Este recomandabil a se oferi pacientului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că el nu-și poate justifica nici una din prejudecăți. Secretul, Închiderea, opacitatea se dovedesc forțe inerte, pasive, ușor Înfrânte de un involuntar dar atotprezent instinct al comunicării. Intimul (și intimismul) nu se epuizează niciodată În spațiul limitat al paginii. Formule comunicaționale prin excelență (ne relevăm intimitatea nu pentru a o ascunde imediat În adâncimi Încă mai mari - ar fi mai simplu să o „tăcem”! -, cât pentru a o face mai cunoscută), acestea includ sâmburele viitoarei lor existențe publice. Situarea intimului Între
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al pre-literaturii. Oricât ar părea de depășită (ba chiar reacționară!) teza funcției emoțional-cognitive a ficțiunii, ea rămâne, dincolo de metode și de mode, un element cert de identificare a literarității. Auto-suficiența, adică expresivitatea care se dispensează de context, instituie un câmp comunicațional În care literatura ocupă locurile din avanpost. În acest caz, intimitatea, departe de a fi o barieră a constituirii textului literar, devine Însuși elementul catalitic: ia parte În procesul metamorfozei jurnalului intim, fără a fi direct și necondiționat parte constitutivă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cotidiene. Constrâns de factori externi să coboare În adâncimile atât de greu sondabile ale eului propriu, autorul pare a-și da seama de misiunea ingrată În fața căreia se află. În astfel de cazuri, putem vorbi de veritabile auto-negări ale funcției comunicaționale a eului. Sau, În terminologia lui Jean Rousset, de o eclipsă a eului 16. Sunt acestea mecanisme de apărare ale sensibilității autorului? Sunt ele simple strategii menite să apere fragilitatea și lipsa de precizie a ceea ce autorul Își Închipuie că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un subiect de rang superior nu privește mai mult cînd ascultă, ci dimpotrivă are tendința să privească mai mult cînd vorbește, pentru a se asigura că este ascultat, că "domină" și vizual). Toți acești parametri dependenți de statutul social, rolul comunicațional etc. sînt modelați și de norme culturale (în timp ce studenții arabi consideră că a evita privirea este un semn de impolitețe, asiaticii resimt o privire insistentă ca agresivă, amenințătoare). Dintre trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
publică (din Japonia în SUA, din Franța în România sau Italia) și eșecurilor economice (recesiune, falimente ale băncilor și fondurilor mutuale, cădere liberă a monezilor naționale est-europene etc.) ar putea fi stabilizat sau chiar dezinversat de mass-media prin promovarea transparenței comunicaționale și a eticii responsabilității (în locul "eticii" utilitare). Ni se pare demn de menționat în această privință rolul justițiar al mass-media în etapa confuză a construirii instituțiilor democratice; exemplul paradigmatic ar fi înlocuirea justiției (incoerente, incompetente) prin apelul la mass-media ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reperaj (un fel de maladie a abstracțiilor, a teoriilor disjuncte de contextul real) și de numeroasele reminiscențe ale limbii de lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale (statutul și rolul jurnalistului, orizontul de așteptare al publicului). Mass-media comunistă Mass-media postcomunistă * presă controlată și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
astăzi preocupat de o cultură a coerenței, aptă să armonizeze profesia, viața comunitară și relațiile interpersonale (cf. Alain Touraine, 1992: 240). Asistăm de asemenea la înlocuirea Ego-ului de Sine (self, imaginea despre sine pe care individul o dobîndește prin intermediul schimburilor comunicaționale cu ceilalți ("Nu te constitui ca sine decît în mijlocul semenilor. Sinele nu poate fi descris fără referire la cei care îl înconjoară" Charles Taylor in Malaise de la modernite). "În societatea contemporană postindustrială, miza luptelor nu mai este utilizarea socială a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
chestionări esențiale precum: *inegala distribuție de participare în spațiul public (mi-noritate de leaderi și mediatori suprainformați și supra-echipați/vs/ "majoritatea tăcută" în mod cert subechi-pată și deseori și subinformată); * fragmentarea spațiului public în "spații" parțiale impermeabile sau miriade de "bule" comunicaționale" (P. Flichy) individuale etc., nu ne îndreptățesc să adoptăm o atitudine defetistă: spațiul public există chiar dacă într-o formă diferită de modelul Habermas al "arheologiei publicității" ca dimensiune constitutivă a societăților burgheze. "Spațiul public se perpetuează chiar dacă funcția de facilitator
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o profundă renaștere culturală și lingvistică. "Pe scurt, suedezii vor deveni mai suedezi, chinezii mai chinezi și francezii mai francezi" (J. Naisbitt, 1989:125). Așa cum a arătat Michel Maffesoli, societatea se atomizează nu doar în indivizi (izolați în "bula lor comunicațională" sau în realitatea virtuală), ci și în noi comunități tribale care se definesc prin moștenirea lor culturală și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de idolatria consumului și hedonismul narcisist, relațiile sociale, responsabilitatea, solidaritatea, în primul rînd prin deschiderea spre o cultură comunicațională, spre universul sensului și valorii. De fapt, sentimentul de apartenență națională și ocultarea minorităților au jucat un rol esențial în colapsul regimurilor comuniste prin așa-numitul Retour du refoulé sau narcotizare a conflictelor puse în frigider pentru o jumătate de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]