41,330 matches
-
Dublu înlănțuită, în celula temniței ca și-n trupul său cu o rezistență fatalmente limitată, Lena Constante își mărturisește gîndul ce-a salvat-o, gîndul eliberării întru spirit: "în carcera aceea, de-a lungul unor ore fără sfîrșit, am avut conștiința dualității mele. Eram făcută din două ființe. Pentru că eram acolo și mă vedeam acolo. Eram făcută din două ființe, pentru că nu puteam trece prin acea ușă zăvorîtă și totuși puteam fi în altă parte (...) Corpul meu nu putea să fie
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
puteam fi în altă parte (...) Corpul meu nu putea să fie decît aici. Eu puteam să fiu oriunde". Arestată la vîrsta de numai 16 ani, Oana Orlea e confruntată cu ideea punctului pînă la care un om își poate conserva conștiința: "Tortura poate transforma pe oricine, într-o fiară sau într-o zdreanță. Mai tîrziu sau mai devreme, în funcție de rezistența fizică și cea morală. Și amîndouă nu sînt întotdeauna la același nivel. Cineva poate avea o bună rezistență morală și o
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
dar împotriva comunismului". Un capitol relevant cu osebire e cel consacrat Monicăi Lovinescu, care, în surghiunul său parizian de aproape cinci decenii, "asumat pînă la absurd", a supraviețuit în temeiul misiunii justițiare ce și-a asumat-o. Remarcabilă apare evoluția conștiinței d-sale, de la un apolitism juvenil (exclama în 1946: Ce pot avea eu comun cu politica?") pînă la "o întreagă existență" închinată exemplar analizei și sancționării unei epoci "desfigurate de această religie degradată și degradantă care a fost marxismul". Exilul
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
aceste etape, veritabile procedee de analiză a unei probleme filozofice, sînt parcurse de Dragomir într-o înlănțuire strictă. Să le luăm pe rînd: Cînd se apleacă asupra unei probleme legate de timp - de pildă, momentele timpului (prezent, trecut, viitor), relația conștiinței cu "acum-ul" vieții noastre, repetiția, succesiunea, periodicitatea, liniaritatea sau circularitatea timpului, creșterea sau trecerea ca fenomene temporale, istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția lui Aristotel, Augustin, Hegel sau Heidegger despre timp etc.-, cînd așadar își
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
toată masa apei. La fel în cazul lui Dragomir: constelația tematică a timpului se cristalizează prin convergența acelor nuanțe ce au iradiat din focarele inițiale de analiză - de pildă, problema prezentului trimite la raportul dintre "acum"-ul vieții omului și conștiința lui, iar acest raport trimite la rîndul lui la problema raportului dintre existența în genere și spritul uman, moment în care se ajunge la o cu totul altă problemă: există timp în afara existenței umane? Fiecare din aceste probleme este învăluită
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
fracțiune, mult zgomotoasă și beneficiind de un copios spațiu la niște posturi de televiziune prin sticlă duhnitoare, a fi fost securist înseamnă a fi vegheat în cele mai înaintate puncte de apărare a patriei, a fi fost informator adeverește înalta conștiință civică a unor devotați voluntari. Ei și nu alții ne-au apărat de spionii și diversioniștii, agenții acelor puteri cărora nu știm ce să le mai facem astăzi, spre a le intra în grații. Există și aici un răspuns: așa
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
Ioan Pintea însuși, cînd află că o profesoară "nici mai mult, nici mai puțin, de limba și literatura română", neavînd pesemne "altceva mai bun de făcut", îl califică pe țăranul român nici mai mult nici mai puțin decît "un împuțit". Conștiința mixtă, religios-literară, a preotului de țară se cabrează în fața unei atari ignominii: "întreb: De unde sînteți? A cui sînteți? Ce v-au fost străbunicii, bunicii, părinții, Madame? Constat că nefericita Profesoară stă foarte prost cu nasul și mirosul. Cum să miroasă
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
anxioase. Marin Mincu aparține, vădit, celei de-a doua categorii. Inadaptarea, postura d-sale belicoasă nu sînt doar produsul unei concepții, al unui credo, ci și efectul unui temperament. Mai mult, s-ar zice că acesta îi presează, îi informează conștiința, dirijînd-o în direcția unei funcționalități fățiș personale, reglînd-o pe scara dispoziției egolatre. Prezumăm că stăruința criticului pe "metodă", pedanteria mai curînd ambițios principială decît pusă în lucrare pe care o afișează, e o manevră de autodisciplinare, o reflexă tentativă de
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
sunt proză, ci poezie”? (citat din Quique Dacosta, nume care se traduce prin ”De-pe-coastă”, alt artist predestinat Costei Blanca). Germain, prin Ithaca, a redat Alteei o parte din strălucirea secolului trecut, creând festivalul Costa Poetica, care încet-încet a intrat în conștiința localnicilor. Agenda de activități a Fundației Ithaca se citește ca un program disciplinat, bine gândit și pus la punct de neobositul ei promotor. Diversitatea și abundența vorbesc de la sine, culminând cu manifestările în aer liber organizate în fiecare dumincă a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
slobozenie, toate drepturile ce li se cuvin, potrivit situației lor de mădulare vii ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
una dintre multele credințe pe care inșii le posedă la un moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Ținutul Herței” (Lazăr Lădariu). Istoricii: prof. dr. Cornel Sigmirean și prof. dr. Vasile Dobrescu apreciau, la rândul lor, că avem de-a face cu una dintre cele mai bune cărți dedicate celui de Al Doilea Război Mondial, o carte de conștiință istorică, ajutându-ne să ne clarificăm cu propria noastră istorie, și care va provoca, fără îndoială, cercetarea istorică din țara noastră. Pe parcursul întregii manifestări, în sala „Tonitza” s-a simțit... Siria: o Sirie frumoasă și calmă, trimițând la străvechi și
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
timpului. La ieșirea lui din peșteră, pe 14 septembrie, s-a descoperit că ultima dată din jurnalul său, în care scrisese cu doar câteva ore înainte, era 20 august. Chiar dacă organismul său respecta ritmul circadian de aproximativ 24 de ore, conștiința sa înregistra timpul într-un mod eronat. Experiențele externe nu sunt singurele elemente ce pot modifica percepția timpului. În anii 1930, fiziologul american Hudson Hoagland a descoperit că soția sa avea senzația că timpul trece mult mai repede atunci când avea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
va cădea ca o sămânță neroditoare în mințile și inimile copiilor și elevilor, care vor rămâne nefolosiți. Religia - educație pentru veșnicie Educația religioasă propune valori constante, revelate, care, odată interiorizate, au și rolul de a unifica toate valorile cuprinse de conștiința omului. Ea este importantă pentru copii și elevi atât ca sentiment, cât și ca logică de explicare a lumii. Disciplina religie le oferă copiilor perspectiva comuniunii veșnice cu Dumnezeu și cu semenii, mai ales că aceștia nu pot înțelege complet
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
vă spun: Cel ce nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea” (Marcu 10, 15). Educația religioasă afirmă sufletul copilului și, în același timp, îl înalță prin iubire. Sunt voci care, în numele libertății de conștiință, susțin cu vehemență eliminarea disciplinei religie din școală, propunând soluții „ingenioase”: scoaterea din trunchiul comun sau înlocuirea orei de religie cu alte cursuri opționale. Un astfel de demers ignoră deopotrivă tradiția școlii românești, practica europeană, dar și impactul actual al
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
a purta legături cu cei care mă vizitau, am trecut din mână în mână, de la Siguranță, apoi de la Securitate, care îmi cereau note scrise și informații, până la Revoluția din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situații mi-a măcinat tot timpul conștiința și de aceea imediat după Revoluție am făcut declarații publice începând cu ianuarie 1990. Așadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse și acceptate“, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS. Un an mai
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
clasa muncitoare de atunci ce se afla în plină dezvoltare!... A fost prigonit așa cum au fost atâția alții, contemporani ai săi - mari și autentice personalități ai vieții politice, religioase și culturale și care așa au rămas și vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
i se datorează reînființarea - la 12 Decembrie anul 1992 - (a) Mitropoliei Basarabiei, neuitând, astfel, nici o clipă, locurile sale natale încărcate de istorie, cultură și spiritualitate tot românească!... În altă ordine de idei, cartea „Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conștiinței neamului”, recent apărută la Editura „Casa Cărții de Știință” Cluj - Napoca, anul 2012, cu prilejul împlinirii a șapte ani de la nașterea sa cea cerească și veșnică, se constituie într-un dar spiritual binecuvântat făcut către noi cititorii, creștini ortodocși și
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
cu atâta migală Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală. Iar totul având ca temei realitatea trăită de fiecare dintre noi întru credință, singura în măsură să ne susțină și să ne ajute „să dobândim ceea ce dăruim, trecând de la știință la conștiință”. Structurată, în principal, pe conținutul dialogurilor dintre cei doi autori cu importante personalități ale vieții culturale și monahale actuale, precum: IPS Părinte Andrei Andreicuț - Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului, IPS Părinte Casian Crăciun - Arhiepiscop al Dunării de Jos, PS Părinte
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
adevărată se face cu ochii către cer”, iată o carte de suflet care îndemnă să citești și să nu uiți. Căci, „Credința ne ctitorește, ne susține în ceea ce suntem și ne ajută să dobândim ceea ce dăruim trecând de la știință la conștiință. Viața scrisă a unui om scapă printre degete trăiri simple date de mirosul primăvăratec al pământului reavăn, de stingerea zăpușelii zilelor de vară în apa unui râu, de înfruptarea din fructele luate din pom, de foșnetul pașilor prin covorul de
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
și echilibrul, trăsături pe care le avem înscrise în codul nostru genetic. Procesul extraordinar de trezire a Omenirii, pe care l-am trait pe parcursul primilor zece ani din secolul al XXI-lea, a fost miraculos! Se vorbește mult despre transformarea conștiinței care va avea drept rezultat unirea a milioane de oameni. Să nu uităm că Eminescu a început această lucrare în urmă cu peste o sută de ani, și acest interval de timp ar trebui să conteze mult în devenirea noastră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
grupului(Todorov 1999: 52). Violentul atac pe care totalitarismul, prin ideologie și teroare, îl declanșa asupra memoriei (atât a celei colective cât și a celei individuale) punea în acțiune un teribil appareil sanglant de la destruction, o industrie de falsificare a conștiinței și deturnare a realității, o fabrică de opinie publică și un despotism dezlănțuite asupra mentalului, o monstruoasă tehnologie de mutilare a minții, de pustiire a sufletelor, un demers deliberat de distrugere sistematică a imaginii omului despre sine și despre ceilalți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
de la stat este un umil gest reparatoriu și care nu trebuie înțeles doar în dimensiunea lui istorică, ci și în cea practică. În altă ordine de idei, finanțarea cultelor religioase nu contrazice cu nimic democrația, liberatea religioasă sau libertatea de conștiință. Cetățenii sunt liberi să creadă în ceva sau să nu creadă, să-și manifeste credința sau nu etc. Vă dau un exemplu din lumea culturală. Teatrele sunt la rându-le finanțate de la bugetul de stat. Acest lucru nu obligă nici un
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
caute consensul în favoarea tuturor cetățenilor și să nu se lase intimidat de vocile cele mai stridente. În viutiunea mea, funcția de Secretar de Stat pentru Culte este una politică, iar asta înseamnă responsabilitate în fața cetățenilor: trebuie să ai tot timpul conștiința faptului că activitatea ta este una care generează schimbări în viața tuturor cetățenilor, nu doar a cultelor religioase ca instituții. - Cu alte cuvinte, nu este un loc potrivit pentru un tehnocrat, adică un teolog în cazul de față, pentru că teologia
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
prezintă, deci, relația dintre stat și cultele religioase în România anului 2015? - Relația stat-culte are în centru libertatea religioasă. Aceasta are atât un sens pozitiv, afirmativ - cetățenii au dreptul de a se manifesta sub aspect religios așa cum le dictează propria conștiință (freedom to...), cât și un sens negativ, de refuz al restricțiilor - cetățenii au dreptul ca statul să nu le impună cum să se manifeste religios (freedom from... the state). Tradusă în fapte, libertatea religioasă reprezintă pentru stat o obligație, aceea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]