1,143 matches
-
ca semne distinctive informația culturală bogată și aplicarea consecventă a normelor limbii literare: - nivelul fonetic e definit prin eufonie; în poezie sunt utilizate ritmuri și rime complexe; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin diversitate și bogăție sinonimică, prin gradul ridicat de conceptualizare a termenilor, prin ambiguizare deliberată; - nivelul morfosintactic se remarcă prin fraze complexe, elaborate; - la nivel stilistic: predilecția pentru tropi și figuri de gândire; variație stilistică, ori ginalitate. Registrul stilistic oral vizează două straturi stilistice: un strat primar, specific lite raturii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nivel textual (perspectivă intratextuală), tema este un principiu de organizare ce conferă un sens global textului, este un centru ideatic de control spre care converg mo tivele literare și simbolurile imaginarului artistic. Indici textuali tematici: - termeni cu grad mare de conceptualizare, enunțați în titlu/în incipit (Iubire de L. Blaga; tema timpului în incipitul din Moromeții de M. Preda, de pildă) - câmpuri semantice principale pe care se construiește discursul artistic (cele două câm puri semantice din poezia eminesciană Numai poetul..., de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Poesy Despre poezia dramatică apărut în 1668, înaintea Artei poetice a lui Boileau (1674), Dryden este primul în spațiul britanic care coagulează într-o manieră atractivă și plină de forță aspecte ale ideologiei clasice. Deși, după cum o arată raportarea temporală, conceptualizările lui Dryden se concretizează simultan cu formarea clasicismului francez, neinteresând astfel lucrarea de față care urmărește cu precădere moștenirea spirituală lăsată de epoca lui Ludovic al XIV-lea, totuși o scurtă prezentare se impune în măsura în care se dorește o înțelegere mai
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în această ordine de idei, cazul lui I. H. Rădulescu figură dominantă a perioadei care își va schimba radical opiniile dinspre orientarea de tip clasic spre cea de factură romantică spre sfârșitul vieții, deși această disociere se produsese deja între conceptualizările teoretice inițiale filoclasice după cum am mai arătat, și opera propriu-zisă din acei ani, care se subscria prin multiple elemente curentului nou romantic. Eclectismul lui Heliade reflectă, astfel, eclectismul epocii dovadă de nesiguranță poate, până la urmă justificată de evoluția precară a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
extinsă între-buințare sinonimică a lui noțiune și a lui concept, dar și o utilizare a primului termen ce vizează o cunoștință imediată (și intuitivă), limba avînd obligația de a exprima toate tipurile de entități mintale, indiferent de gradul lor de conceptualizare. Din acest motiv, ceea ce numește Saussure concept și devine semnificat în componența semnului lingvistic poate fi apropiat de noțiune. Semnificație și noțiune În acest context, se pune problema dacă semnificat este numai un nume diferit pentru "concept (noțiune)" sau întru-nește
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofie, fiindcă în poezie trebuie să prevaleze atitudinea poetică, iar în filozofie atitudinea filozofică 353. Chiar dacă filozofia poate fi "trăită", în principiu, filozoful, la fel ca omul de știință, generalizează, rolul principal în activitatea sa avîndu-l efortul rațional, care presupune conceptualizarea conținuturilor cognitive și redarea lor prin limbă. Această generalizare are însă o bază individuală, întrucît nu se produce pe baza unei experiențe comune sau generale a unui grup de specialiști (ca în știință), ci izvorăște din personalitatea filozofului. Poetul creează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a managementului calității (ani’80-’90) marchează intensificarea preocupărilor de fundamentare a unor strategii integratoare, transfuncționale de calitate. În acest context este legitim interesul deosebit manifestat În ultima perioadă atât În plan teoretic, cât mai ales În plan pragmatic pentru conceptualizarea și implementarea strategiei KAIZEN. Strategia Îmbunătățirii continue cunoscută sub denumirea japoneză “KAIZEN”** reprezintă o strategie integratoare, transfuncțională prin care se desemnează Îmbunătățirea treptată, continuă a managementului și a activităților firmei, precum și a parametrilor de calitate, productivitate și competitivitate, cu implicarea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
o poate arunca spre haosul nonsensului". De mult, modernismul a devenit "un conformism deja intolerant"; etichetele nu mai corespund conținutului: "suprarealismul continuă să fie un "modernism", deși nimic nou nu s-a produs în acest timp în sânul său". Procedeul "conceptualizării supraintelectualiste" (Excelsior) face ravagii. Deși clasicizat, Corbul lui Poe "nu se învechește și nu poate fi înlocuit cu nimic" (Poezie și consum). Mișcările de avangardă s-au perimat. "Nici Dada nici arta abstractă, deși pornesc de la considerarea necesității acute de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Sen, Amartya, 1990, „Gender and Cooperative Conflicts”, în Irene Tinker (ed.), Persistent Inequalities, Oxford University Press, New York, pp. 123-149. Sen, Amartya, 1999, Development as Freedom, Alfred A. Knopf, New York. Sengo-Hosho-Hoan Jitsugen, 1996, Kojin Hosho no Jitsugen ni Mukete Jitsugen (O conceptualizare a legii privind despăgubirile de război: către obținerea despăgubirilor individuale), Toshin-do, Tokyo. Sethi, R.C., 1998, „Smells like Racism”, în P.S. Rothenberg (ed.), Race, Class, and Gender in the United States: An Integrated Study, St. Martin’s Press, New York, pp. 154-164
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
privind introducerea unui nou instrument financiar cu ajutorul căruia să fie reglată piața necesită de aceea stabilirea scalei la care el este utilizat. Poate, totuși, știința economică actuală să ofere o alternativă la aceste ipoteze care să și conducă la o conceptualizare și operaționalizare a ideilor economice? Răspunsul este, evident, da. Dintr-o anumită perspectivă, o critică a teoriei economice neoclasice a fost dezvoltată de mai mult timp și s-a intensificat în deceniul trecut. S-au formulat concepții și modele care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Cu toate acestea, inerția deosebită a științei economice a făcut ca trecerea la o nouă concepție economică, modificată radical față de economia neoclasică să se tot amâne. Totuși, criza globală actuală a arătat clar că avem nevoie urgent de o nouă conceptualizare științifică a sistemului economic care să permită dezvoltarea unor modele detaliate la nivelul sistemelor economice având o complexitate suficientă pentru a fi operaționale. Componentele-cheie ale acestei viziuni și metodologii se referă la următoarele: 1) Economia este un sistem fizic, incluzând
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
al acestora. Perspectiva end-to-end pe care o are întreprinderea integrată permite să le ia în considerare service-ul postproducție și mentenanța produselor la clienți, având în vedere costurile totale de deținere și utilizare a acestora încă din fazele inițiale de conceptualizare și evaluare a oportunității realizării produselor respective. Întreprinderea integrată consideră că fiecare client, produs și familie de produse în parte au aceeași importanță. Se poate ca ceea ce reprezintă un avantaj în cazul unor produse să reprezinte dezavantaje pentru alte produse
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
acceadă puțin câte puțin la dimensiunea inconștientă-preconștientă a acestei narațiuni... În esență, unii autori scot în evidență particularitățile specifice adolescenței. Laufer a fost unul dintre primii care au apărat acest punct de vedere, așezând corpul sexuat al adolescentului în centrul conceptualizării sale: ura și respingerea corpului sexuat ocupă un loc central în intervențiile terapeutului. Conflictul narcisiaco-obiectual (vezi capitolul 6) constituie pentru Jeammet unul dintre obstacolele travaliului de subiectivare. Pentru Gutton „puberul” actualizează scene pubertare inconștiente și preconștiente care aduc o notă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de consecințe probabile ale intențiilor acționale. Asta nu înseamnă că Economia nu este interesată de adevăr, în sensul coincidenței dintre idee și fapte, dar este conștientă (chiar în sensul real) că are acces la forme intermediare, vagi sau aproximative de conceptualizare a adevărului. Economia inferează după normele logicii situaționale, cum sugerează Popper, pe filiera inaugurată de Kant. „Adevărurile” Economiei au valoarea pe care le-o conferă situația concretă, contextul problematic, iar contextul este și nu este recursiv dintr-un motiv special
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
căror substanțiere înseamnă că au utilitatea lucrului bine făcut. Pe scurt și fără riscul de a deforma complexitatea căreia i se adresează cogniția economică se poate spune așa: a explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe de genul problemelor descrise
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consecința intențiilor, ca și a altor procese subtile, ajutată de psihologie. Dar, și acest aspect este definitoriu, nu absolutizează relevanța structurii și structurării ca desubiectivare a proceselor intersubiectivității și nici nu rămâne la stadiul relativizării și relativismului operatorilor gândirii emoționale. Conceptualizarea Economiei are sensul de raționalizare a consecințelor neintenționate care exced Rațiunii și de antropizare a obiectivizării ca proces cognitiv centrat pe certitudini în contexte sociale și societale (instituționalizate ca proceduri). Cunoașterea în Economie este științifică pe o filieră care atestă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
decădea în materialism (în lichidul căreia s-a format gândirea economică) și nici de a evada prin propensiunea libertății în Utopie. Cunoașterea economică, deși nu este exclusiv produsul gândirii raționale, nu trebuie să se dovedească vlăstarul profeției. Economia nu este conceptualizarea unei lumi perfecte, nici mai bună, nici mai rea decât rezultă în mod spontan prin rolul bunuluisimț al naturii umane. Pentru această sarcină Economia trebuie să se asigure permanent ea însăși de bun simț pentru a conceptualiza după sugestia lucrului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
preluată în analize mai puțin aplicate (Naim, 2009) și, recent, a fost rostogolită ca laitmotivul dezbaterilor publice. Economia, se spune, are propria criză care vizează principiile, mijloacele de acțiune propuse (politicile) și, până la urmă, sistemul său conceptual și metoda de conceptualizare. S-a și spus că, în esență, actuala criză globală este o criză a economiștilor și a științei lor tutelare. Evident că aceste aserțiuni au argumente raționale puternice care merită discutate pentru a le desluși sensul, cum am făcut cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
structură în sine, pe când următoarele aspecte trimit la ceea ce face să apară structura, adică la structurare ca stare tendențială a fixării în structură printr-o convecție specială a subiectivității (în context intersubiectiv) în obiectualizare fie tangibilă, fie intangibilă. Păstrând în conceptualizare preocuparea pentru parcimonie, putem spune că sistemele economice cuprind, într-o formulă combinatorie a stărilor reproductive și convective, pe de o parte, structura tehnică (a mijloacelor) și, pe de altă parte, structurarea traseului de la intenții la consecințe. Adică, sistemele economice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
predicția ar trebui să poată mai mult decât să descrie similarități potențiale de o factură probabilă, și anume stări improbabile de determinism mecanic ale structurii tehnice specifice sistemelor economice. Care ar fi punctele de sprijin? În niciun caz cele din conceptualizarea mecanicii tradiționale ce operează cu două variabile - poziția și viteza componentelor elementare, ce sunt suficiente, pe motiv de omogenitate și recursivitate, să definească starea generală a unui sistem la un moment dat, fie înainte, fie înapoi, fără să știm sensul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
spunem ceva precis în legătură cu o stare sau alta a sistemului economic, nici ca regularitate a fazelor de creștere-descreștere (teoria ciclurilor), nici ca accelerări ale entropiei (teoria haosului). (Prigogine, Stengers, 1984) Transfer păgubos Toate viziunile obsedate de predicție pe modelul de conceptualizare a regularităților evolutive din sistemele fizice sunt sortite eșecului atunci când schemele explicative se translatează în Economie. Dacă este ceva predictibil, acesta nu ar avea sens decât dacă stările sistemelor economice sunt reprezentate de procese de convecție și în sens de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
când ar trebui să le asociem cu legea entropiei din termodinamică: dacă sensul nivelului convecției este „în sus” sfidez natura? Soluția la dileme nu se poate da nici în varianta metateoretică, care ne sugerează să ieșim din dilemă printr-o conceptualizare a unei sfidări logice de tipul înțelegerii că se întâmplă o compensare a „în susului” și a „în josului” pentru că acestea se produc într-un ansamblu care se conține pe sine. Astfel, toate dilemele sfârșesc în echilibru sublimat al unui
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
toate dilemele sfârșesc în echilibru sublimat al unui întreg închipuit ca perfect, suficient sieși, și tocmai de aceea apt de a fi predictibil. Ieșirea din context are sens cel mult ca operație de primenire a contextului, căci astfel toată percepția conceptualizării s-ar întâmpla la o singularitate indecidabilă, aceea a infinitului (Penrose, 1999), ar trebui să devină contingent prin care să testăm coincidențele dintre idei și fapte. În cazul acesta, reperul logic este chiar esența reperului, iar conceptualizarea predicției este presupoziție
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
astfel toată percepția conceptualizării s-ar întâmpla la o singularitate indecidabilă, aceea a infinitului (Penrose, 1999), ar trebui să devină contingent prin care să testăm coincidențele dintre idei și fapte. În cazul acesta, reperul logic este chiar esența reperului, iar conceptualizarea predicției este presupoziție nerațională, o presupunere venită pe calea inspirației oferite de muze. Or, sistemul economic (de care ne vom ocupa în detaliu mai târziu) nu poate fi suspectat de tenebre metafizice, atâta timp cât el nu poate să evadeze din limitările
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
starea standard. Potențialitatea stărilor este și probabilitatea lor, iar alegerea uneia nu face altceva decât să simplifice excesiv conținutul contextului. Cumva din nou ciudat, când se fac predicții în economie în esență se încearcă să se indice măsura în care conceptualizarea este confirmată de prezentul acțiunii. Referințele ante-factum și post-factum sunt prețiozități de limbaj, pentru că ante și post în economie se suprapun în tranzacția care tocmai are loc. În Economie este, propriu-zis, predictibil prezentul ca teorie, fie doar și pentru faptul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]