561 matches
-
p. 88). CITAT RETRAS!!! În continuare, savantul afirma: Știința nu urmărește decât adevărul și cea mai bună Însușire a stilului e expunerea adevărului În modul cel mai clar și cel mai simplu, fără podoabe retorice, fără picanterii epigramatice. 3.7. Concizia Înseamnă capacitatea de a spune cât mai multe lucruri În cât mai puține cuvinte. Scriitorul și filosoful Baltasar Gracián y Morales (1601-1658) obișnuia să spună: „Ceea ce este bun este de două ori mai bun dacă e scurt!”. 4. Pluralul modestiei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a codului aferent transformării acestora în mesaj (de exemplu, un locutor care vrea să vorbească avizat despre mecanică, dar nu are foarte multe informații/cunoștințe în domeniu și nu stăpânește limbajul de specialitate); formularea deficitară a mesajului (lipsit de claritate, concizie etc.); discordanțe între comportamentul verbal și cel nonverbal (își exprimă, verbal, disponibilitatea de a discuta mai detaliat despre..., dar se joacă nerăbdător cu pixul, dă din picior etc.); dificultăți de exprimare; dificultăți în comunicarea scrisă (ilizibilitate, greșeli de ortografie, punctuație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în principiu, de anumite convenții/limite sociale care presupun comunicarea, de către locutor, a mai puțin decât ar necesita contextul, însă cu intenția ca decodarea să acopere/completeze/reconstituie ceea ce nu a fost exprimat/ formulat explicit; * legea modalității impunând claritate și concizie în construirea și transmiterea mesajului către interlocutor. Ultima dintre legi, cea a modalității, se regăsește ca maximă în sistemul propus de Grice (apud Rovența-Frumușani, 2000, p. 11), care face, de altfel, trimitere și către celelalte legi prezentate supra; astfel: * maxima
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mai personale, în acele exprimări care i au plăcut mai mult. El a lucrat la alcătuirea versiunii finale potrivit unei reprezentări proprii despre excelența unui text filozofic. Acesta trebuia să reunească virtuți greu de armonizat. Prima dintre ele a fost concizia extremă. Tractatus-ul se întinde doar pe câteva zeci de pagini. A spune mult în cuvinte puține a fost întotdeauna ambiția celui care admira texte literare și filozofice care au această calitate. Ca motto, Wittgenstein a ales cuvintele unui scriitor și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceea ce afirmă. Acest mod de a scrie venea, evident, în întâmpinarea înclinațiilor artistice ale lui Wittgenstein. Și deprinderea cititorului de filozofie de a căuta într-un text esențialul poate fi un important obstacol în calea înțelegerii acestei opere de o concizie unică. Este cu totul iluzoriu că cel care se va concentra doar asupra propozițiilor numerotate cu cifre întregi, de la 1 la 7, va căpăta o înțelegere cât de cât adecvată a conținutului cărții. Există, pe de altă parte, și repetări
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu sunt despre propoziții contribuie la clarificarea a ceea ce este o propoziție.13 Wittgenstein însuși s-a exprimat în această privință într-un mod lipsit de echivoc. În „Cuvântul înainte“, un text care poartă de asemenea pecetea preocupării pentru o concizie extremă, el scrie: „Întregul înțeles al cărții ar putea fi exprimat aproximativ în cuvintele: ceea ce se poate în genere spune se poate spune clar; iar despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă.“ Și tocmai granița care este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pentru a avea feedback-ul necesar dar, totuși, are toate șansele să eșueze din cauza neajunsurilor din sfera comunicării. Realitatea arată că managerii de la toate nivelurile, liderii organizațiilor mai mici sau mai mari au dificultăți în a transmite cu claritate și concizie ideile; ei provoacă neînțelegeri costisitoare din cauza abilităților modeste pe care le dețin în comunicarea verbală, scrisă și chiar nonverbală. Cercetările în domeniul comunicării în organizații au demonstrat importanța decisivă a abilităților de comunicare pentru conducători. Astfel, în studiile britanice se
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cunoaștere imperfectă, dibuitoare a realității noastre pretindea zadarnic de la mine rînduire și exprimare. Concluziile oscilau nelămurite, ca aburul. Cînd iată că, tot ceea ce bănuiam îl aflu trecut și gîndit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte". Admirabilă este concizia prin care, în cîteva fraze e cuprinsă întreaga vrajă a Crailor: În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sînt zone de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile celor trei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai necesar în împrejurările actuale. De fapt, stilul este fixat încă în volumul Șocuri și crize 4, care reunește articole din perioada 1990-1993: rapid, ritm și propoziții foarte scurte, de cea mai mare eficacitate. Scriitorul are în mod evident simțul conciziei și al ideii centrale aruncată pe loc în luptă. Toate descrierile și diagnosticele sunt exacte, centrate toate pe Imaginea revoluției. Le reîntâlnim, într-o formă sau alta, și la alții. Cu câteva insistențe și obsesii personale în plus. îl preocupă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este binele suprem, spunea și Goethe, care la timpul său era viu preocupat, și în mod foarte convins, de aceleași probleme europene. Epigonii și imitatorii, les suiveurs, n au existență constructivă și viață lungă în nici o cultură. Deci, cu maximă concizie și claritate, în ce constă decolonizarea Europei literare? Nu este vorba, mai întâi, de nici un fel de deznaționalizare, de altfel imposibilă și reprobabilă. Continentul nostru este însă doar o provincie a literaturii mondiale: Europa provincia mundi, cum spune și titlul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
asigurată de „înțelesul omenesc” pe care îl conține („nici artă fără înțeles, nici înțelesul fără artă”), dar, în planul expresivității, și de talentul și truda creatorului. Dintre toate felurile de a scrie, se oprește la stilul „potrivit”, ce presupune măsură, concizie, claritate (care nu trebuie sacrificată de dragul unei originalități cu orice preț). Făcând distincție între stil și manieră, dezaprobă paradele retorice ale lui Schiller ori Hugo, smerindu-se dinaintea lui Shakespeare, cu piesele lui doldora de adevărul vieții. Dacă nu împărtășește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
completează galeria. Nu e nimic „enorm” sau „monstruos” în toată această forfoteală, decât, poate, faptul că intensitatea grotescului îi proiectează, uneori, într-un elucubrant piramidal. Așa cum comediile își concentrează virtuțile mai ales în limbaj, schițele și momentele, lucrate cu maximă concizie, într-o cadență stilistică impecabilă, subzistă cu deosebire în dialog, fiind, de fapt, niște mici scenete. Aceste „monumente”, cum le-a numit, cu un calambur, G. Ranetti, au înrâurit, între alții, pe I.A. Bassarabescu, Gh. Brăescu, Al. O. Teodoreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
diavolului. Volumul Iacob și îngerul (1996) adună laolaltă, organizate în cinci secțiuni, eseurile pe care autorul le-a publicat în revistele „Dilema”, „Transilvania”, „Secolul 20” și „Sfera politicii” în perioada 1994-1996. Impresionând în primul rând prin calitatea stilului, în care concizia și acuratețea terminologică se combină în mod fericit cu paradoxul și formularea fulgurantă, memorabilă, eseurile abordează principalele antinomii ale gândirii și culturii europene: intelect activ/intelect contemplativ, tradiție/modernitate, sacru/profan, Imperium/Sacerdotium și, mai ales, binomul Orient/Occident, așa cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
eu om de naltă fire, Decât ea mai cu simțire, Cum poate să-mi fie bine?... Oh! amar și vai de mine! Iubirea e "laț" ori "magnit", iar femeia e un canar hrăpitor de inimi. Nota Văcărescului e o anume concizie sentențioasă care subjugă memoria: La o-ntristare Nu-i mângâiere, Amară floare, Nici e putință Ncît cel ce-o are Acel ce pere Să-și roage moarte, Să-ți dea credință, N-ai ce să faci! Trebui să taci! Mult
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum. Poetul s-a ridicat totuși la un ermetism veritabil bizuit pe simboluri, într-o lirică de mare tensiune. Oul dogmatic ne inițiază în străvechiul mit al oului, în versuri de o excelentă concizie incantatorie: Cum lumea veche, în cleștar, Înoată, în subțire var, Nevinovatul, noul ou, Palat de nuntă și cavou.î Atât de galeș, de închis, Ca trupul drag, surpat în vis. Dar plodul? De foarte sus Din trei atlazuri e culcușul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
uneori eliptice, cu o accentuată stereotipie sintactică. Pentru a-i spori valoarea, se folosesc comparații, metafore, alegorii și uneori elemente de versificație, ritm sau rimă. Chiar în cazul p. metaforice, plasticitatea se realizează printr-o anume simetrie a frazei, prin concizia și selecția termenilor („Cine se scoală de dimineață departe ajunge”). Intonația și accentul sunt folosite pentru relevarea sensului. Un procedeu care subliniază atitudinea selectivă pe care specia o implică este exagerarea („Femeia îl scoate dator și pe dracu”). Caracteristice sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
punct de vedere stilistic de limbajul științific, limbajul juridic își dobândește specificitatea prin formalizare, atât la nivelul sintaxei, cât și la nivel semantic. Astfel, cultivarea cu predilecție a unor structuri sintactice particulare, specializarea semantică a termenilor, caracterul denotativ, claritatea și concizia stilului, proprietatea termenilor, obiectivitatea sunt câteva dintre constantele acestui tip de limbaj. Limbajul juridic este un limbaj instituționalizat, caracterizat prin formulări și structuri sintactice relativ rigide și care se schimbă într-un ritm mult mai lent decât limbajul politic, nevoit
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cu ce drept ne-am plânge că poporul nostru se împarte ca o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în momente în care în elanul demersului argumentativ jurnalistul eludează sintagme sau determinanți enunțați anterior. Între mecanismele de coeziune transfrastică, conectorii textuali (și, deci, dar, prin urmare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
virală", în ideea în care instituie o confuzie radicală în ceea ce privește sensul, "infectându-l" cu un grad de indeterminare, descentrându-l definitiv din matca prestabilită și din mitul oglindirii lumii prin intermediul limbajului. Dacă scriitura modernă era "devotată" principiilor de claritate și concizie, de prezentare sistematică a lucrurilor, cât mai analitic, cu scopul de a accentua în primul rând sensurile obiectului analizat, se observă că scriitura postmodernă inversează aceste scopuri, introducând ca fiind mai importante decât descifrarea sensurilor și sistematizarea lor golirea de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
realizează, prin urmare, un demers sistematic, întins pe mai bine de 350 de pagini de text efectiv, dens, cu un sistem de referințe funcțional și corect întocmit. Deschiderea metodologică, fondurile arhivistice și presa parcurse cu acribie, precum și calitatea descrierii sau concizia aparatului critic ne îndreptățesc să apreciem lucrarea drept una care respectă toate rigorile științifice impuse unui cercetător în domeniul istoriei. 1 martie 2010 Prof. univ. dr. GHEORGHE IACOB Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași INTRODUCERE Prezenta lucrare își
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în care acesta a tratat delegația fraților săi călugări, veniți la Roma pentru a-și susține și a-și face aprobată formula lor hristologică în legătură cu frământările doctrinare ale vremii. În aceste lucrări găsim scurte mărturisiri de credință de o rară concizie și precizie, dar întâlnim și raționamente și dezvoltări de o rară frumusețe logică și o dialectică neobișnuită asupra raportului dintre divin și uman. Vom semnala câteva elemente de hristologie și antropologie-soteriologie. De pildă, după ce reproduce cu cuvintele lui definiția hristologică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se înțelege: 2.2.1. mai puțin de 15 litere/caractere; 2.2.2. înălțimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm și 1000 mm; 2.2.3. o suprafață reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2; 2.2.4. concizia mențiunilor, cum ar fi adresele și numerele de telefon Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi Exemple de marcaje periferice reflectorizante (cuprinzând marcaje și grafici distincte) Anexa 16 la reglementări Abrogată. ---------- Anexa 16 la reglementări a fost abrogată de pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
îi prietene? ți cu studen? îi. A fost pl? cerea �ndoielnic? a lui Maiorescu s?? l prezinte pe Iorga �nainte de primul s? u curs, lucru pe care l? a f? cut �ntr? un stil pe care europenii �l numesc �corect�. Concizia prezent? rîi v? dea o ostilitate rece: �Vi? l prezint pe d-l�Iorga, care v? va ? ine un curs de istorie�90. Cursul de deschidere al lui Iorga era intitulat Conceptul actual privind geneză istoriei. Pe parcursul a zece ani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
având ca obiectiv ascuns negocierea rapidă aconținutului -, „Ce poate folosi în activitatea mea din ceea ce am discutat astăzi?” etc.). Regulile acestei metode presupun formularea clară a întrebării, împiedicarea apariției conflictelor (în sensul că nu sunt permise reacții la răspunsurile colegilor), concizia în exprimare, atât a moderatorului cât și a interlocutorilor, stabilirea unor proceduri/reguli de respectat în ceea ce privește răspunsurile la întrebări etc. b) Evaluarea scrisă: sunt multe modalități de a realiza evaluarea în scris, cu avantajele bine-cunoscute ale confidențialității, alocării unui timp
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
având ca obiectiv ascuns negocierea rapidă aconținutului -, „Ce poate folosi în activitatea mea din ceea ce am discutat astăzi?” etc.). Regulile acestei metode presupun formularea clară a întrebării, împiedicarea apariției conflictelor (în sensul că nu sunt permise reacții la răspunsurile colegilor), concizia în exprimare, atât a moderatorului cât și a interlocutorilor, stabilirea unor proceduri/reguli de respectat în ceea ce privește răspunsurile la întrebări etc. b) Evaluarea scrisă: sunt multe modalități de a realiza evaluarea în scris, cu avantajele bine-cunoscute ale confidențialității, alocării unui timp
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]