6,024 matches
-
sprijinul studenților este prevăzută de OUG nr. 73/2004 privind instituirea subvențiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenții care locuiesc în alte spații decât căminele instituțiilor de învățământ superior de stat. Instanța nu a motivat în niciun fel de ce concluzionează că măsurile dispuse de către senatul universității prin hotărârea contestată nu reprezintă o transpunere a normelor legale, ci se substituie acestora, or actul administrativ de aplicare a legii nu poate deroga, nu se poate substitui și nici adăuga la lege
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
doar să repete ceea ce deja instituise legiuitorul, această interpretare lipsind de sens posibilitatea oferită de legiuitor de a lua măsuri de protecție. Instanța nu a argumentat, așa cum a arătat, de ce aceste măsuri nu ar fi legale, a concluzionat, dar nu a motivat opinia sa că senatul adaugă la lege, se substituie legiuitorului, derogă de la legislație. Având în vedere argumentele aduse anterior prin care a indicat că instanța de fond a interpretat eronat prevederile art. 2 din Hotărârea
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
de circulație pe sens sunt considerate a fi cele mai periculoase conform studiilor recente efectuate de EuroRAP (Programul European de Evaluare a Drumurilor, organizație non-profit, înregistrată în Belgia, care este dedicată îmbunătățirii siguranței rutiere și reducerii deceselor rutiere). Studiile au concluzionat că în Europa probabilitatea de apariție a accidentelor pe un drum cu o singură bandă este de patru ori mai mare decât probabilitatea de apariție a acestor evenimente pe autostrăzi. Sistemele de transport inteligente pot avea un rol important, chiar
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258853]
-
1^5) Autoritățile competente asigură cadrul necesar realizării de noi economii anuale, pe perioade de câte 10 ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisia Europeană până în 2027 și la fiecare 10 ani după acest an concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru anul 2050. (1^6) Modalitatea de eșalonare a cantității de noi economii de energie prevăzută la alin. (1^1) astfel încât economiile obligatorii cumulate totale de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 130 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259797]
-
și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale la care România este parte. Pe baza acestei definiții de ordin general și prin raportare la cea dată de instanța supremă noțiunii de interes public se poate concluziona că noțiunea de instituții sau alte persoane juridice de interes public cuprinde orice alte servicii utile colectivității, în afara celor specifice, asigurate de către instituțiile publice. Dispozițiile art. 1 teza a II-a din Legea partidelor politice nr. 14/2003 stipulează
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
o desfășoară, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. Din interpretarea acestor dispoziții legale se poate concluziona, fără dubiu, că partidele politice sunt persoane juridice de interes public. Art. 145 din Codul penal din 1968, deși nu era foarte riguros redactat, făcea referire la persoanele juridice de interes public, fără a limita vreo categorie în funcție de
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
motiv pentru care este necesară învestirea de către o autoritate publică a acelei persoane cu îndeplinirea respectivului serviciu ori exercitarea lui sub controlul sau supravegherea unei autorități publice. Verificând întrunirea acestor criterii în persoana conducătorului unui partid politic se poate concluziona că, deși partidul este o persoană juridică de interes public, conducătorul acestuia nu este învestit cu îndeplinirea unui serviciu public de către o autoritate publică și nici nu își desfășoară activitatea sub controlul ori supravegherea unei autorități publice, ci exclusiv
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
române, prin expresia „de interes general (sau public)“ se înțelege ceea ce este de importanță socială, util colectivității. Pe baza acestei definiții de ordin general și prin raportare la cea dată de instanța supremă noțiunii de interes public s-a concluzionat că noțiunea de instituții sau alte persoane juridice de interes public cuprinde orice alte servicii utile colectivității, în afara celor specifice, asigurate de către instituțiile publice. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
o desfășoară, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. Din interpretarea acestor dispoziții legale se poate concluziona, fără dubiu, că partidele politice sunt persoane juridice de interes public, însă nu fac parte din categoria autorităților publice, întrucât nu sunt cuprinse în categoriile enunțate mai sus, și nici în cea a instituțiilor publice, deoarece nu se înființează de
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
motiv pentru care este necesară învestirea de către o autoritate publică a acelei persoane cu îndeplinirea respectivului serviciu ori exercitarea lui sub controlul sau supravegherea unei autorități publice. Verificând întrunirea acestor criterii în persoana conducătorului unui partid politic se poate concluziona că, deși partidul politic este o persoană juridică de interes public, conducătorul acestuia nu este învestit cu îndeplinirea unui serviciu public de către o autoritate publică și nici nu își desfășoară activitatea sub controlul ori supravegherea unei autorități publice, ci
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Permanente, până la îndeplinirea cerințelor legale. Din moment ce, din punctul de vedere al provenienței și modului în care înregistrează și gestionează resursele materiale și bănești, partidele politice sunt supuse controlului și supravegherii din partea unei autorități publice, se poate concluziona că persoanele cu funcții de conducere din cadrul partidelor politice au calitatea de funcționari publici în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal. Această calitate există și prin prisma dispozițiilor art. 147 din Codul penal de la
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
a finanțării campaniei electorale - se verifică de către Autoritatea Electorală Permanentă și, respectiv, de către Curtea de Conturi, care sunt autorități publice (a se vedea art. 42 și următoarele din Legea nr. 334/2006). În raport cu aceste considerente s-a concluzionat că din structurile de conducere ale partidului politic au calitatea de funcționar public în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal doar acele persoane care au ca atribuții gestionarea acestor fonduri, repartizarea, cheltuirea lor precum și persoanele pe care
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
de activitate, prestând, spre exemplu, un serviciu de interes public/general, administrând bunuri proprietate publică etc.“ (Decizia nr. 249 din 19 aprilie 2018, paragraful 55; Decizia nr. 531 din 18 iulie 2018, paragraful 62). În raport cu aceste aspecte se poate concluziona că art. 191 alin. (1) din Codul civil se referă la autorități publice și instituții publice (la care se adaugă unitățile administrativ-teritoriale, care nu sunt nici autorități și nici instituții), iar alin. (2), la alte persoane juridice de drept public
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
de statuare a instanței de judecată, nu se poate spune că partea beneficia de un bun care să intre sub protecția art. 1 din Protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale“. ... 146. Prin urmare, s-a concluzionat că, în cauzele pendinte, ca urmare a declarării neconstituționalității art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, dreptul la despăgubire se acordă salariatului pe toată durata suspendării contractului de muncă (paragraful 53). Astfel, de la data încetării
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
din acest act normativ. Or, suprapunând reglementarea veniturilor proprii ale instituțiilor publice din art. 65 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 500/2002), cu sursele concrete de finanțare ale spitalelor publice, se poate concluziona că, de fapt, spitalele publice sunt instituții a căror finanțare se asigură potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 500/2002, respectiv „din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
finanțare bugetară din art. 193 din Legea nr. 95/2006 pare să excludă ipoteza instituită prin art. 190 din aceeași lege, cea a finanțării integrale din venituri proprii. În raport cu conținutul prevederilor art. 193 din acest act normativ, se poate concluziona că sintagma „finanțare integrală din venituri proprii“ utilizată la art. 190 alin. (1) teza întâi din aceeași lege are un înțeles specific și distinct de înțelesul dat în mod obișnuit prin legislația finanțelor publice. ... 49. Față de aceste reglementări aparent
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
ale art. 147 alin. (4) potrivit cărora deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, atrag neconstituționalitatea intrinsecă a dispozițiilor art. I pct. 1 din OUG nr. 192/2020, susține reclamantul, și solicită Curții de Apel Brașov să analizeze motivele invocate și să concluzioneze că OUG nr. 192/2020 este vădit neconstituțională. Având în vedere împrejurarea că adoptarea Ordinului comun nr. 23/15/2021 s-a făcut în baza acestei ordonanțe, prezumția de legalitate a actului normativ subsecvent este răsturnată, conchide reclamantul în acest capitol al acțiunii
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. A arătat că Ordinul nr. 23/15/2021 modifică Ordinul nr. 874/81/2020 prin introducerea sintagmei „în spațiile publice“, față de reglementarea veche care conținea „în spații publice închise“. A concluzionat reclamantul că actul administrativ normativ emis în executarea Legii nr. 50/2022 nu respectă limitele actului care îl ordonă și nu corespunde normelor acestuia, cuprinzând sintagma „în spațiile publice“, în timp ce actul normativ cu forță juridică superioară se referă doar
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
acte administrative care să conțină restricții neprevăzute la nivelul Legii nr. 55/2020. Având în vedere că Ordinul nr. 23/15/2021 a fost emis în temeiul dispozițiilor art. 13 lit. a), așa cum au fost modificate de OUG nr. 192/2020, reclamantul a concluzionat că acesta este un act juridic subsecvent, astfel că intervine principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Prin urmare, incidența acestui motiv de nulitate face ca analiza celorlalte motive invocate prin cererea introductivă și notele ulterioare de ședință să devină
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
și alte aspecte în legătură cu măsurile asigurătorii dispuse, precum și apărările formulate de inculpați și de partea responsabilă civilmente, care însă nu prezintă interes din perspectiva chestiunii de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită prin prezenta sesizare, concluzionându-se, în final, că instituirea respectivelor măsuri a avut în vedere protejarea drepturilor persoanei vătămate prin săvârșirea infracțiunii, raportat la întinderea mare a prejudiciului, precum și necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. S-a arătat că prezumția legală instituită de textul invocat este una absolută, întrucât din redactarea acestuia nu rezultă posibilitatea de a fi înlăturată prin proba contrară. Prin urmare, s-a concluzionat că tipicitatea faptei concrete, în raport cu prevederile art. 336 din Codul penal, se stabilește în funcție de rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate ulterior consumului de alcool sau de substanțe psihoactive după producerea evenimentului. Într-o altă
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
măsurilor asigurătorii. În lipsa acestor verificări ori dacă ele se realizează cu depășirea termenelor stabilite de legiuitor, sunt încălcate standardele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind examenul proporționalității și necesității măsurii. Față de aceste aspecte, completul a concluzionat că termenele sunt procedurale și imperative, fiind necesară respectarea acestora de către organele judiciare. Legiuitorul a instituit o singură ipoteză de încetare de drept a măsurii asigurătorii, respectiv în ipoteza în care în termen de 30 de zile de la
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
statuat sub aspectul interpretării acestei condiții în legătură cu problemele de drept ce vizează măsurile procesuale în general și măsurile asiguratorii în special. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, fiind sesizat cu o întrebare asemănătoare, a concluzionat că stabilirea naturii juridice a termenelor prevăzute de art. 250^2 din Codul de procedură penală nu îndeplinește criteriul de admisibilitate analizat reprezentând o chestiune incidentală, astfel că răspunsul la această întrebare nu influențează soluția ce ar putea fi dată raportului
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
măsuri are efect doar asupra modalității de recuperare a prejudiciului, iar nu a soluției date asupra acțiunii civile, deoarece măsura asiguratorie nu constituie, prin ea însăși, o acoperire a pagubei, având doar rolul de a garanta repararea ei. S-a concluzionat că față de caracterul incidental al procedurii de verificare a măsurilor asigurătorii, în raport cu soluția ce urmează a fi pronunțată pe latura penală și latura civilă a cauzei s-a constatat că întrebările formulate de instanța de trimitere privind
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
asociații reprezentative, autorităților administrației publice centrale sau locale, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate servicii de utilități publice ori instanțelor judecătorești, după caz, în vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct ori indirect (paragraful 29). ... 18. Curtea a concluzionat că norma legală criticată este una precisă, clară și previzibilă și nu încalcă accesul liber la justiție, dreptul de apărare sau dreptul de proprietate privată ale utilizatorilor (paragraful 30). ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]