537 matches
-
să devină hidroizolat sau impermeabil (cum ar fi o cameră video sau un ceas). "Impermeabil" se referă adesea la penetrarea apei. Permeabilitatea la vaporii de apă se raportează la rata de transmitere a vaporilor de apă. De asemenea, termenul de condens este, de obicei, diferit de termenul "impermeabil". Carenele bărcilor și navelor se hidroizolau cândva prin aplicarea unui strat de catran sau smoală. Obiectele moderne pot fi hidroizolate prin aplicarea de învelișuri ce resping apa sau prin etanșarea îmbinărilor sau străpungerilor
Hidroizolație () [Corola-website/Science/320447_a_321776]
-
asigurarea conformității cu prevederile Capitolului III din Anexa V și ale Capitolului II lit. A din Anexa VII la Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare. Asigurarea dispozitivelor, măsurilor și procedurilor de limitare a condensului în interiorul silozurilor, transportoarelor sau al ascensoarelor ............................................................................... 44. Echipamentul de manipulare al produselor procesate este menținut în stare curată și uscată și există puncte de inspecție la nivelul acestor echipamente pentru examinarea curățeniei ...................................... 45. Produsele procesate din transportoare, ascensoare și silozuri
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
bază de lemn se află la adăpost și nu este expus la intemperii (în special ploaie și ploaie puternică) dar în care acesta poate fi supus unei umeziri ocazionale care nu durează. În această clasă de utilizare se poate forma condens pe suprafața lemnului și a produselor pe bază de lemn. Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare și cu ciuperci lignicole. Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvența și importanța riscului în cazul apariției
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
cu clasa de utilizare 1. ... b) clasa de exploatare 2 este echivalentă cu clasa de utilizare 1 sau cu clasa de utilizare 2 dacă elementul de construcții din lemn este în situația în care umezirea este cauzată, de exemplu, de condens. ... c) clasa de exploatare 3 este echivalentă cu clasa de utilizare 2 sau cu clasa de utilizare 3 sau superioară acesteia dacă elementul de construcții din lemn este utilizat în exterior. ... 2.5. Risc de atac biologic asupra lemnului 2
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
elementele de construcții din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul durabilității sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinări și fixări/prinderi. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel: a) contactul metal-lemn conduce la producerea condensului pe metal, scăderea temperaturii și creșterea umidității în zona metalului; ... b) în spațiul dintre metal și lemn, care nu este etanș, umiditatea sporită se menține, cu valori variabile, perioade mai îndelungate; ... c) în condițiile de la pct. a) și b) sunt
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
se prevede utilizarea lemnului din specii rezistente la atacul ciupercilor xilofage, conform SR EN 350-2 (duramen de stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă; ... d) se prevede termoizolație pentru evitarea condensului; ... e) se stabilește panta optimă a acoperișului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitațiilor) precum și mărimea streașinei; ... f) se stabilește un material de umplutură corespunzător și uscat, sub pardoseli, cu evitarea zgurei care din cauza porozității întreține umiditatea. ... 6.3.2
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
relative pentru diferite clase de temperatură despre care se consideră că nu vor fi depășite pe o durată mai lungă de 30 de zile pe an. Pe suprafețele răcite se poate produce o umiditate relativă de 100 %, care poate produce condens pe anumite elemente ale echipamentelor; acest lucru nu trebuie să cauzeze avarii sau pană. Variațiile bruște de temperatură a aerului în vecinătatea vehiculului pot produce condensarea apei pe anumite elemente ale echipamentelor la o variație de 3 K/s și
32004D0446-ro () [Corola-website/Law/292410_a_293739]
-
săpun . Asigurați- vă că preparați soluția pe o suprafață curată și uscată . 2 . Încălziți în mâini flaconul cu pulbere nedeschis și seringa cu solvent , până ajung la aproximativ temperatura corpului ( să nu depășească 37șC ) . Ștergeți flaconul de orice urmă de condens . 3 . Scoateți capacul flaconului cu pulbere răsucindu- l ușor dintr- o parte în alta de câteva ori și trăgând în același timp în sus . Scoateți dopul atașat la capacul alb al seringii ( A ) . 4 . Înșurubați ușor seringa pe flaconul cu
Ro_572 () [Corola-website/Science/291331_a_292660]
-
săpun . Asigurați- vă că preparați soluția pe o suprafață curată și uscată . 2 . Încălziți în mâini flaconul cu pulbere nedeschis și seringa cu solvent , până ajung la aproximativ temperatura corpului ( să nu depășească 37șC ) . Ștergeți flaconul de orice urmă de condens . 3 . Scoateți capacul flaconului cu pulbere răsucindu- l ușor dintr- o parte în alta de câteva ori și trăgând în același timp în sus . Scoateți dopul atașat la capacul alb al seringii ( A ) . 4 . Înșurubați ușor seringa pe flaconul cu
Ro_572 () [Corola-website/Science/291331_a_292660]
-
săpun . Asigurați- vă că preparați soluția pe o suprafață curată și uscată . 2 . Încălziți în mâini flaconul cu pulbere nedeschis și seringa cu solvent , până ajung la aproximativ temperatura corpului ( să nu depășească 37șC ) . Ștergeți flaconul de orice urmă de condens . 3 . Scoateți capacul flaconului cu pulbere răsucindu- l ușor dintr- o parte în alta de câteva ori și trăgând în același timp în sus . Scoateți dopul atașat la capacul alb al seringii ( A ) . 4 . Înșurubați ușor seringa pe flaconul cu
Ro_572 () [Corola-website/Science/291331_a_292660]
-
săpun . Asigurați- vă că preparați soluția pe o suprafață curată și uscată . 2 . Încălziți în mâini flaconul cu pulbere nedeschis și seringa cu solvent , până ajung la aproximativ temperatura corpului ( să nu depășească 37șC ) . Ștergeți flaconul de orice urmă de condens . 3 . Scoateți capacul flaconului cu pulbere răsucindu- l ușor dintr- o parte în alta de câteva ori și trăgând în același timp în sus . Scoateți dopul atașat la capacul alb al seringii ( A ) . 4 . Înșurubați ușor seringa pe flaconul cu
Ro_572 () [Corola-website/Science/291331_a_292660]
-
cum ar fi hidrogenul sau deuteriul) la cele mai mari energii posibile, generează sute de GeV sau mai mult. Fizicienii nucleari sau cosmologii pot folosi razele atomilor nucleici, fară electroni, pentru a investiga structura, interacțiunile și proprietățile nucleilor înșiși și condensul la temperaturi extreme și densități așa cum au apărut în primele momente ale Big Bang-ului. Aceste investigații implică, adeseori, ciocniri ale nucleilor grei - ale atomilor ca Fe sau Au - la energii de cativa GeV per nucleon. La energii mici, raze
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
costum spațial. Dispozitivul improvizat a fost denumit de astronauți „cutia poștală”. Designul termic al navei a fost realizat pentru un nivel normal de alimentare cu energie, iar lipsa de energie a cauzat scăderea considerabilă a temperaturii interne. S-a produs condens în modulul de comandă, ceea ce a cauzat îngrijorare că s-ar putea defecta sistemele electrice la reactivarea lui. Până la urmă, aceasta nu a fost o problemă, în parte datorită sistemelor de siguranță instalate în modulul de comandă în urma incendiului din
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
acces într-o nouă sală. Aici apar primele formațiuni, stalacmite, stalactite, coloane,montmilch.. Interesant că toți pereții sunt acoperiți cu piele de leopard. Sunt pete de un maro mai închis pe fond galben formate de cristalizări influențate de apă de condens de pe perete. Fenomenul este puțin studiat. După un alt coluar ajungem în Sala Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o salita, iar în dreapta, un puț strâmt prin care
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
varia. Norii cirrus se formează când vaporii de apă îngheață în cristale de gheață la altitudini de peste 8000 de metri. Datorită umidității rare la o altitudine mare, ei tind să fie foarte subțiri. La această altitudine, aeronavele lasă urme de condens care se pot transforma în nori cirrus. Acest lucru se întâmplă atunci când evacuarea fierbinte este formată în cea mai mare parte din apă care îngheață, lăsând o urmă vizibilă. Dungile pot apărea drepte atunci când vântul de forfecare este absent, făcând
Cirrus () [Corola-website/Science/320697_a_322026]
-
debranșărilor. Art. 16, alin. 1, lit. a din anexa 3 la Ordinul ANRSC nr. 233/2004 prevede pentru robinetele termostatice limita minimă la care acestea se deschid automat de 6°C. Aceasta permite practic o „debranșare”, având ca efect apariția condensului și chiar a mucegaiului. Limita de doar 6°C, la care se deschid automat robinetele termostatice, face ca temperaturile interioare să scadă sub cele prevăzute de Standardul SR 1907/2: 1997, scăzând și temperatura din apartamentele vecine. Conform unor studii
Repartitor de căldură () [Corola-website/Science/330610_a_331939]
-
este o lege aplicabilă anvelopelor termice ale construcțiilor care afirmă că "atunci când există diferențe de temperatură, iar un perete de incintă se interpune între temperatura ridicată din interior și temperatura scăzută din exterior (ori vice-versa), pentru a evita condensul, fluxul cald trebuie să convertească (neutralizeze) fluxul rece (deficitul de căldură) într-un material sau ansamblu termoizolant fără difuziune de vapori sau orice flux de aer care transportă vapori calzi către zone reci." A fost enunțat în anul 2012 de către
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
material sau ansamblu termoizolant fără difuziune de vapori sau orice flux de aer care transportă vapori calzi către zone reci." A fost enunțat în anul 2012 de către inginerul român Marius Rădoane ca o explicație teoretică a funcționării izolațiilor termice nepermisive. Condensul și umezirea în incinta clădirilor este o controversă îndelung dezbătută, fără a exista o lege sau teorie care să specifice cum poate fi evitat pe deplin condensul, indiferent de sarcinile termice și umiditate ca factori ai climatului și variațiilor de
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
inginerul român Marius Rădoane ca o explicație teoretică a funcționării izolațiilor termice nepermisive. Condensul și umezirea în incinta clădirilor este o controversă îndelung dezbătută, fără a exista o lege sau teorie care să specifice cum poate fi evitat pe deplin condensul, indiferent de sarcinile termice și umiditate ca factori ai climatului și variațiilor de sezon. Existența condensului în peretele de incintă duce la formarea mucegaiurilor și fungilor, degradarea pereților, apariția mirosului neplăcut și scăderea eficienței termice a termo-izolațiilor. Bazat pe proprietățile
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
în incinta clădirilor este o controversă îndelung dezbătută, fără a exista o lege sau teorie care să specifice cum poate fi evitat pe deplin condensul, indiferent de sarcinile termice și umiditate ca factori ai climatului și variațiilor de sezon. Existența condensului în peretele de incintă duce la formarea mucegaiurilor și fungilor, degradarea pereților, apariția mirosului neplăcut și scăderea eficienței termice a termo-izolațiilor. Bazat pe proprietățile fizice ale materialelor (permeabilitatea, conducția, capilaritatea) și configurația incintei, tehnica actuală prevede strategii pentru evitarea condensului
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
condensului în peretele de incintă duce la formarea mucegaiurilor și fungilor, degradarea pereților, apariția mirosului neplăcut și scăderea eficienței termice a termo-izolațiilor. Bazat pe proprietățile fizice ale materialelor (permeabilitatea, conducția, capilaritatea) și configurația incintei, tehnica actuală prevede strategii pentru evitarea condensului cum ar fi: prevenirea scăderii sub punctul de rouă a unor elemente de construcție; reducerea intrării vaporilor și creșterea posibilității vaporilor de a părăsi elementul de construcție; plasarea izolației în partea rece a materialelor care reduc trecerea vaporilor; instalarea materialelor
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
material de o grosime specificată) variază de la foarte permeabil la impermeabil (bariera de vapori). Practica relevă faptul că, datorită conductivității termice și permeabilității, într-o anvelopă termică expusă diferențelor de temperatură, la orice rată a difuziei vaporilor se va produce condens, undeva în câmpul termoizolației sau ansamblului permeabil la vapori, respectiv în zona de conversie a fluxurilor de căldură. Dintre cele două fenomene fizice emergente, doar permeabilitatea la vapori poate fi stopată sau redusă, de la foarte permeabil la impermeabil, prin eliminarea
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
conferă posibilitatea fluxului cald să ”împingă” punctul de rouă față de suprafața interioară Si de contact cu vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața interioară Si devine zonă fără punct de rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]