4,850 matches
-
a indica în vreun fel instituția sau persoana care îl are. Căutându-l și noi, am aflat că s-ar găsi în Condica Sloboziei-Zorleni, un coligat ce se afla prin anul 1951 la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București, condică rătăcită nu se știe pe unde ori înstrăinată. Recapitulând informațiile documentare, pe care le-am avut la îndemnă, menționate mai înainte, ar rezulta că primii stăpânitori de notorietate la timpul lor și în posteritate ai Bozieștilor au fost hatmanul Isac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
naște fiul lor mai mare, Ioan, iar în călugărie Ioanichie. De acum încolo, informațiile despre evoluția stăpânirii de aici și din împrejurimi devin tot mai numeroase și mai amănunțite, ca urmare a faptului că Gavril a preluat de la tatăl său condici vechi și obișnuința de a consemna în ele diferite realizări, prin așa-numitele sămi de venituri, de cheltuieli etc., din păcate nu și însemnări din viața familiei. Condicile, 14 la număr, se află acum în păstrarea Bibliotecii de la Academia Română, București
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amănunțite, ca urmare a faptului că Gavril a preluat de la tatăl său condici vechi și obișnuința de a consemna în ele diferite realizări, prin așa-numitele sămi de venituri, de cheltuieli etc., din păcate nu și însemnări din viața familiei. Condicile, 14 la număr, se află acum în păstrarea Bibliotecii de la Academia Română, București, ele singure putând forma obiectul unei cercetări și valorificări științifice. Importante pentru satele Umbrărești, Boziești și Tămășeni, exclusiv pentru părțile ce au aparținut boierilor, nu și pentru cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în care, pe lângă giuvaieruri și argintărie, sunt trecute ca zestre „moșia Torceștii și Țigăneii, la Tecuci pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad”. Catinca, cunoscută și cu prenumele Ecaterina, aflăm că „s-au însoțit cu Alexandru Grecianul, marele spătar”. În Condica Liuzilor din 1803, acest Alexandru Grecianu este arătat drept stăpân al Torceștilor. Iar în Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816, pe lângă el, întâlnim și pe „dumisali postelnicul Mihalachi Mavrogheni”, acum soț de-al doilea al Elencăi Manu, precum și „răzășască”. Nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuci pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad”. Catinca, cunoscută și cu prenumele Ecaterina, aflăm că „s-au însoțit cu Alexandru Grecianul, marele spătar”. În Condica Liuzilor din 1803, acest Alexandru Grecianu este arătat drept stăpân al Torceștilor. Iar în Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816, pe lângă el, întâlnim și pe „dumisali postelnicul Mihalachi Mavrogheni”, acum soț de-al doilea al Elencăi Manu, precum și „răzășască”. Nu știm în ce împrejurări a ajuns postelnicul Mihalache Mavrogheni să fie considerat stăpân în moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se fi făcut în mod deliberat, de către autoritățile sau dregătorii locali interesați în neprezentarea situației reale, mistificările de acest fel fiind un mijloc de apărare pentru localnici, o practică justificată de timpurile grele pe care oamenii locului le traversau. Și Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816 bănuim că se circumscrie acelorași imperative. În ea s-a înregistrat un număr de familii mult micșorat și aceasta socotind nu numai după faptul că nu au fost cuprinse toate categoriile sociale ce beneficiau, potrivit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alte documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru o îndelungată perioadă de timp, în sensul că nu întâlnim documente cu astfel de date. Abia mai târziu, aproape de epoca modernă, când unii boieri simt nevoia să aibă scrisă situația privind preocupările și producția de pe moșiile lor, introduc anumite condici, în care sunt consemnate numeric unele venituri și cheltuieli, recoltele pe moșii și vechilii lor etc. Așa vor proceda la Umbrărești boierul Gavril Conachi și oamenii săi. În anul 1778, el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dumitrașco Palade. Ei, Măriuții, i-au revenit toate fostele stăpâniri Costăchești din zona Umbrăreștilor și astfel ajung în stăpânirea banului, apoi spătar și mare vornic Gavril Conachi. Cam așa se făceau moșiile în Moldova în vremea respectivă. În una din condici, folosită și de tatăl lui Gavril, vornicul Constantin Conachi, întâlnim următoarea însemnare: „Bani ce mi-au trimis Darie, vătaful de la Umbrărești, 1778 febr/uarie/ 7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedere că ele se referă numai la cerealele aflate în sama unui singur vătaf. Or, la Umbrărești, în acest timp mai erau vătafii Darie, Gheorghiță Bute, Vasile Tonul, Ioniță Trușan care aveau sămile proprii. Nu avem cum ști dacă toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele păstrate datele apar sporadice, fără o anume legătură între ele. Mai redau date dintr-o altă samă privind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
criteriul purtătorilor de grijă pentru anumite laturi economice. Astfel că cifrele de mai sus nu ne oferă decât o foarte relativă idei privitoare la producția de cereale. Totuși, comparând datele din situația noastră cu alta de pe moșia Drăgușeni, dintr-o condică a marelui logofăt Răducanu Roset din anii 1799-1802, contemporan cu Gavril Conachi întrucâtva, observăm diferențe destul de mari. La Drăgușenii lui Roset, venitul „pentru pâinea albă”, adică grâne (păioase) este apreciată „mulțămitor”, deși cantitățile sunt următoarele: mălai 5 mierțe; grâu de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru copii, deci familia întreagă. Indiscutabil că meșterii fierari de pe la curțile boierești erau mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de aici făcând parte din categoria oamenilor liberi de dijmă ori de alte obligații și practici ce țin de specificul satelor dependente. Singura unitate fiscală de pe teritoriul de azi al comunei Umbrărești, cu numele de Slobozia-Umbrărești, înregistrată ca atare în Condica liuzilor din 1803, alcătuită din sate cu vetre diferite, dar depinzând de același perimetru de moșie și de un singur stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotar la cele patru colțuri întreaga suprafață atribuită, iar ei și-au împărțit-o pe loturi și suprafețe separate, prin semne convenționale hotărâte de ei, așa numitele haturi. Unul dintre locuitori, ajutat de alți câțiva, ținea și consemna într-o condică evidența pe fiecare proprietar, cu precizarea mărimii și a punctelor stăpânirii cuvenite. În cele din urmă, suprafețele s-au fixat pe fiecare gospodar, putând fi vândute. La Torcești a fost același sistem de înfăptuire a reformei, diferența constând în suprafața
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe o lățime de 200 stânjeni. Cum întinderea cuprindea soluri diferite ca fertilitate, s-a convenit la împărțirea pe trunchiuri de teren astfel încât fiecărui împroprietărit să-i revină atât locuri bune, cât și mai puțin bune. Și Torceștii aveau o condică cu evidența acestor trunchiuri, distribuite pe fiecare în parte. Iată câteva consemnări dintr-o condică din 1900. E posibil ca alta mai veche să nu se fi păstrat, iar aceasta din 1900 să fie un fel de duplicat: Tablou de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
convenit la împărțirea pe trunchiuri de teren astfel încât fiecărui împroprietărit să-i revină atât locuri bune, cât și mai puțin bune. Și Torceștii aveau o condică cu evidența acestor trunchiuri, distribuite pe fiecare în parte. Iată câteva consemnări dintr-o condică din 1900. E posibil ca alta mai veche să nu se fi păstrat, iar aceasta din 1900 să fie un fel de duplicat: Tablou de locul vetrii satului Torcești cât ari fiecare prinsu si niprinsu (este vorba dacă e îngrădit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au rămas ca spor în Scurtături; Listă de locul dintre drumul de fier, șușa și puțuri; Listă de oamenii ce-au prins loc pe prunt (sic) și trebuie să fi fost și alte denumiri pe file care s-au pierdut, condica fiind deteriorată. În actele de vânzare-cumpărare târzii aflăm următoarele mențiuni și puncte: -Zaharia I. Badiu vinde lui Vasile V. Cristea 11 prăjini loc arabil „la punctul Lacu, în devălmășie cu locuitorii”; -Între Ioan A. Popa și Simion Artenie se face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în care nu sunt incluse toate materialele cumpărate și nici toate lucrările efectuate, căci altele au fost în seama vreunui antreprenor sau vătaf nemenționat în sămile din condicile existente, respectiv păstrate. Dar, și din cifrele, și materialele specificate mai sus rezultă lămurit că este vorba de construirea din nou a unei biserici din cărămidă, făcută din banii lui Gavril Conachi la Umbrărești, și nu poate fi alta decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau pe vătafii Lupu sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este adevărat că nu ei scriau în „condicile de trecut sămile vătafilor”, ci era un anume slujitor însărcinat cu această treabă, dar vătafii erau obligați să aibă o evidență pentru sumele și veniturile de care răspundeau pe timp de un an, cel puțin. Și nu erau sume mici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
contabilitatea veniturilor și cheltuielilor sale, la început fiind ținută de conducere, ca apoi să fie executată de un contabil. Despre o contabilitate regulată și normală, în trecut, la noi în comună nu putea fi vorba. Deși Constantin Brâncoveanu menționează în „Condica Vistieriei” despre modul abuziv în care se făcea administrarea financiară a țării apăsate de dușmani, abia mai târziu, în urma păcii de la Adrianopole (1829), prin Regulamentul Organic s-a reglementat și în Țările Române o contabilitate care să facă „controlul daravelilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vechi timpuri. Paralel cu aceste ocupații de bază, localnicii au cules din păduri și de pe islazuri plante pentru tămăduirea bolilor și pentru vopsit, fructe de pădure și ciuperci pentru hrană sau au vânat animale sălbatice pentru carne și blană. Din Condica Livezilor de pe anul 1803, aflăm că în satul Tarnița erau vii și vite, dar puțin loc pentru culturi agricole. Este interesant de consemnat faptul că, numai cu 13 ani mai târziu, în anul 1816, satul apare cu o parte de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cai de schimb și cai de poștă). Alături de agricultură, creșterea animalelor a constituit ocupația de bază a locuitorilor din zonă. În evul mediu, răzeșii erau obligați să producă fân pentru boieri și pentru domnitori. Aceste obligații erau consemnate și în Condica lui Constantin Mavrocordat din anul 1742, când sătenii din Lichitișeni și Oncești trebuiau să presteze această muncă. Animalele (boi, vaci, oi, porci, cai) erau o însemnată bogăție . În anii 1772-1774, erau consemnați 2 ciobani, un văcar, un porcar și un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din perimetrul lucrării noastre în funcție de toate acestea. Din recensământul pe anii 1772-1773, rezultă că satul Oncești avea 83 de case cu oameni în ele, pentru ca un an mai târziu numărul lor să scadă la 78 de case. În „Condica iluzilor pe anul 1803”, localitatea Oncești era trecută ca având 62 de iluzi 1 și 10 scutiți, pentru ca în „Condica vistieriei Moldovei din anul 1816” să apară un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de case cu oameni în ele, pentru ca un an mai târziu numărul lor să scadă la 78 de case. În „Condica iluzilor pe anul 1803”, localitatea Oncești era trecută ca având 62 de iluzi 1 și 10 scutiți, pentru ca în „Condica vistieriei Moldovei din anul 1816” să apară un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asistenți medicali 15. Secretariat 16. Camera șefului de secție 17. Camera asistentei șefe 18. Sală de așteptare. RESPONSABILITĂȚILE ASISTENTULUI/ ASISTENTEI MEDICALE ÎN UROLOGIE I. Este responsabil de ordinea și curățenia la locul de muncă. II. Este responsabil cu notarea în condica de rapoarte zilnic a activităților desfășurate în ziua de muncă. III. Nu părăsește locul de muncă decât în pauzele organizate sau la indicația șefului direct și după venirea schimbului și predarea serviciului. Atribuții : 1. Respectă și apără drepturile pacientului. 2
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]