1,143 matches
-
și care va fi folosită și ca pușcă de asalt de commando-urile britanice în cel de-al Doilea Război Mondial. Armata germană era dotată și cu puști Mannlicher. O pușcă folosită în mai multe țări în cea de-a doua conflagrație mondială a fost pușca Zb model 26 fabricată de uzina de armament din Brno. Mitraliera. Prima mitralieră Gatling avea o manivelă care, prin învîrtire manuală, introducea cartușul pe rînd pe fiecare din cele 6-10 țevi rotative din jurul unui ax central
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Războiului Civil american. Mitraliera Hotchkiss avea un butoi rotativ. Mitraliera Maxim, fără manivelă, dar cu scut metalic de protecție tipic pentru tunuri, a fost mitraliera standard folosită de toți combatanții pînă pe la începutul anilor '40 ai secolului XX. În prima conflagrație, mitraliera este montată pe avion, în fața pilotului, și constituie unica armă în luptele aeriene. Un inventator român, inginerul Gogu Constantinescu, creatorul teoriei sonicității, concepe un tip de mitralieră al cărei ritm de tragere era sincron cu viteza de rotire a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
al Doilea Război Mondial românii au avut și ei piloți de vînătoare excepționali, ca prințul Constantin ("Bâzu") Cantacuzino și Horia Agarici***************. Distincția dintre avionul de vînătoare și avionul de bombardament ține de cel de-al Doilea Război Mondial. În prima conflagrație, toate avioanele erau de tip biplan și erau înarmate cu mitraliere. Ele nu purtau tunuri la bord, dar aveau o încărcătură de bombe. Bombele erau de dimensiuni și greutate mică, aveau aripioare de ghidaj și se aruncau cu mîna deasupra
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu aviația proprie (ca în campania germană din Europa în 1939). Cum rețelele de sîrmă ghimpată și tranșeele nu mai erau nici un obstacol în calea tancului, războiul defensiv, războiul pozițional, nu mai era de actualitate. În cea de-a doua conflagrație mondială, s-au confruntat tancul Char B francez (de 31 de tone, cel mai greu la data aceea), tancul Hotchkiss H-30 folosit de francezi, dar de concepție americană, tancurile germane Mark I și Mark II, PzKw II și PzKw IV
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
italiană, portugheză, sovietică și americană. Diferențe dintre cele două războaie și concluzii de ordin militar O compararație între Primul și cel de-al Doilea Război Mondial evidențiază atît asemănări, cît și deosebiri. Principala asemănare este aceea că ambele au fost conflagrații globale (deși au durat mai puțin decît alte războaie din istorie) și s-au soldat cu un număr impresionant de victime: c. 2.225.000 de militari în primul caz și c. 25.000.000 de combatanți în cel de-
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu un număr impresionant de victime: c. 2.225.000 de militari în primul caz și c. 25.000.000 de combatanți în cel de-al doilea caz (v. și Dinamica demografică). La capitolul deosebiri, două sînt importante: a) Prima conflagrație mondială a fost un război de poziție (ceea ce germanii numesc Sitzkrieg, adică un război de tranșee) și un război de uzură (war of attrition), pe cînd cea de-a doua conflagrație mondială a fost un război de mișcare, uneori foarte
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
demografică). La capitolul deosebiri, două sînt importante: a) Prima conflagrație mondială a fost un război de poziție (ceea ce germanii numesc Sitzkrieg, adică un război de tranșee) și un război de uzură (war of attrition), pe cînd cea de-a doua conflagrație mondială a fost un război de mișcare, uneori foarte rapidă (Blitzkrieg, "război fulger"). b) În Primul Război Mondial încă se mai făcea distincție între "front" și "spatele frontului" (unde trăia populația civilă și militarii ținuți în rezervă). În cel de-
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
General (BCG) contra tuberculozei. încă din 1902 Franța promulgase Legea obligativității vaccinării antivariolice. Tot în Franța, în 1922 Ministerul Igienei, Asistenței și Prevederii devine Ministerul Sănătății, pe care îl va lua ca model organizatoric și alte state. Secolul celor două conflagrații mondiale, care a pus în pericol existența lumii și echilibrul planetei, rămâne secolul amenințărilor a numeroși agenți nocivi (fizici, chimici, biologici etc.) dar și al marilor speranțe, întrucât, în acest, secol toate disciplinele medicale progresează remarcabil. Apar și altele noi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sub focurile de armă neputincioase ale acoliților acestuia.620 Posturile de televiziune transmit imagini cu soldați americani în tranșee care citesc comics, narațiuni în care își găsesc exprimate propriile angoase și dorințe. Înainte ca SUA să se angajeze oficial în conflagrație, creatorii de comics își plasează explicit discursul în registru conflictual. Nu sunt singuri însă: cele mai îndrăgite personaje de desene animate intră și ele în acest discurs propagandistic, colosul Warner Bros fiind cel care își pune cele mai cunoscute personaje
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
prezența a numeroase personalități, în special a domnului Juho Kusti Paasikivi, președintele Finlandei. Toți cei prezenți au fost impresionați de cum au decurs festivitățile, sperând în reînvierea spiritului olimpic, odată ce lumea întreagă și-a mai revenit după ravagiile produse de uriașa conflagrație ce a îndoliat state și popoare... În ce iad a putut transforma războiul lumea asta, spune Amalia gânditoare, în timp ce reduce sonorul. Oare când se vor șterge cu adevărat toate urmările lui? Știu eu? Peste zece ani? Cincizeci? Poate niciodată. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
rapide. În cadrul noii conjuncturi internaționale, născută din prăbușirea ideologiei partidului unic și falimentul economiei planificate, U.E. va fi fără ezitare un actor cheie. Disoluția bipolarismului a dus la spulberarea echilibrului mondial de putere care a dominat lumea după a doua conflagrație mondială. Noua realitate conturată la nivel de echilibru mondial a permis apariția unei lumi multipolare și respectiv noi tipuri de relații între națiuni și regiuni. Un șir întreg de chestiuni se pun într-o nouă perspectivă, de exemplu problemele ce
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1. Ordinea internațională postbelică În ultima jumătate de secol, economia mondială a parcurs un traseu ce poate fi caracterizat prin evoluții constante de la dezorganizarea și distrugerile provocate de război la „marea creștere” și la predominanța americană. Cea de-a doua conflagrație mondială - cea mai mare tragedie din istoria civilizației - avea să se materializeze în dezastre - evaluate în cifrece au marcat profund existența omenirii. Războiul, a cărui durată a fost de cinci ani și jumătate, a atras în vârtejul său devastator cea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
frontierelor ruse în zonele occidentală și centrală, în timp ce țările din părțile de nord și nord-est au fost mai ales destabilizate de ostilitățile dintre cele două grupări de state beligerante. America de Nord și America de Sud au fost ocolite de traumele directe ale ultimei conflagrații militare. Dezorganizarea, pagubele și problemele cu care se confruntau țările Europei se diferențiau după cum acestea aveau statutul de învins sau pe acela de învingător, ori în funcție de măsura în care teritoriul național fusese teatru de operațiuni militare. Refacerea și reconstrucția economiei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
diferențiau după cum acestea aveau statutul de învins sau pe acela de învingător, ori în funcție de măsura în care teritoriul național fusese teatru de operațiuni militare. Refacerea și reconstrucția economiei Europei indicau grave și complexe probleme la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. Rapiditatea redresării depindea de posibilitățile de început ale țărilor europene, îndeosebi din S.U.A. Importurile din Statele Unite apăreau, imediat după 1945, ca singura modalitate de a pune capăt penuriei de produse alimentare, de îngrășăminte, de a repune în funcțiune uzinele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
poziții economice și financiare se aflau în recul evident față de 1939, Statele Unite, deși au angajat efective substanțiale în război și au fost obligate să facă față aproape singure operațiunilor militare japoneze din Pacific, au devenit în 1945 marile beneficiare ale conflagrației. Sfârșitul deceniului al cincilea va marca și pentru Europa de Est debutul unei perioade de creștere rapidă, ce a durat până în anii 19721974, iar acest lung ciclu de dezvoltare s-a aflat la originea unei noi viziuni despre mișcarea economică, viziune ce
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
europene, provocată de război, a determinat confruntarea a două mari state cu vocație imperială, Anglia și Franța, cu grave probleme economice, sociale, de apărare, după încetarea ostilităților. După 1945, Statele Unite își consolidează pozițiile de mare putere dobândite la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Uniunea Sovietică își depășește statutul de stat asediat și izolat, imediat după 1917 și 1944, și de rang mediu, în ultima parte a anilor ’30, la acela de supraputere. La încheierea ostilităților, S.U.A. reprezenta prima putere economică și industrială
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de localizat în cazul în care s-ar recurge la asemenea arme sau metode de luptă. Complexitatea tot mai mare a relațiilor internaționale, caracterul global al acestora, a făcut posibil ca un conflict armat local să se transforme într-o conflagrație mondială, de la care unei țări îi este foarte greu a se sustrage, indiferent de regimul internațional al ei"". Viabilitatea conceptului de neutralitate a fost practic anihilată. Ca un contraargument am putea aduce exemplul neutralității permanente a Elveției și Austriei, care
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de asemenea, de chinezi, Indochina, Laos, Berlin etc. Declarația de neutralitate trebuie făcută și reieșind din situația internațională. În perioada războiului rece, statele care erau neutre, adoptaseră acest statut pentru a se pune cumva la adăpost în fața pericolului unei posibile conflagrații. Dar chiar dacă statutul său politico-juridic era acesta, oricum ele erau mai degrabă adepte ale vestului decât ale estului. Deoarece se găseau între două blocuri dezlănțuite, în asemenea caz conta nu declarația formală de neutralitate, ci mai degrabă aproximația uneia dintre
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fi utilizată numai pe o perioadă pentru asigurarea anumitor scopuri. Soluția efectivă ar fi participarea la o alianță politico- militară, o uniune gen Uniunea Europeană etc., care ar putea oferi garanții substanțiale în adresa securității statului neutru. Deoarece, într-o posibilă conflagrație mondială să zicem, Republica Moldova, bazându-se pe exemplul Elveției în al doilea război mondial, nu ar putea și nici nu ar dispune de resursele necesare pentru a-și asigura securitatea și integritatea statului. In acest scop, Republica Moldova ar putea utiliza
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
momentul aderării la Uniunea Europeană, dar o uniune de tip federal, dotată cu o forță europeană de apărare. Atunci U.E. ar putea juca rolul celui mai bun garant. Exemplul Austriei ar fi nelalocul lui aici, deoarece Austria nu are experiența unei conflagrații mondiale. Cea mai importantă cauză este factorul militar care se dezvoltă necontenit și care în viitor nu va mai permite statului să rămână neutru. Alt factor destul de important sunt sferele de influență și politica externă a marilor puteri. Elveția și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
pe căi cinstite ori necinstite va încerca să oprească orice tendințe de neutralitate în această zonă a Europei. În Austria s-au purtat discuții vis-a-vis de renunțarea la statutul de neutralitate permanentă. Și dacă renunțăm la posibilitatea izbucnirii unei noi conflagrații mondiale, oricum neutralitatea își pierde din actualitate (deoarece dispare pericolul războiului.) „Politica neutralității se bazează pe posibilitatea izbucnirii unui război. Cu alte cuvinte, chiar îi pe timp de pace oamenii sunt obligați să se pregătească de îndeplinirea tuturor cerințelor normelor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unor corectări în esența politicii de neutralitate.” (Gherhard Hafner) Ideea finală este că statutul de neutralitate ar putea să asigure securitatea statului, dar nu ar putea să i-o garanteze. Neutralitatea își pierde din sens atât în cazul unei noi conflagrații mondiale, cât și în cazul dispariției acestui pericol. Așa cum România, în timpul primului război mondial, a trebuit să-și modifice matricea de securitate/apărare națională, renunțând la neutralitate pentru că numai astfel își putea asigura integritatea și suveranitatea, tot așa și statele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1919). Fiecare stat este liber să adopte orice poziție dorește și consideră că îi poate asigura capacitatea de autoapărare împotriva agresiunii. Pe de altă parte, actuala arhitectură internațională face dificilă situarea unei țări în afara zonei de manifestare a unei oarecare conflagrații (mondiale). Mulți specialiști în relații internaționale se pronunță în favoarea desființării atât a dreptului neutralității, cât și a dreptului războiului (mai ales că războiul a fost scos de mult în afara legii, nemaiexistând surse de pericol pentru securitatea unui stat) fie el
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
pericole apărute în anii ’90 ar putea fi considerate: 1. războiul din fosta Iugoslavie; 2. vechile tensiuni etnice, reieșite la iveală, în fostul spațiu sovietic; N.B. De-a lungul istoriei - se poate observaastfel de conflicte/tensiuni etnice puteau declanșa o conflagrație europeană majoră. 3. problemele sociale apărute în fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est și din fosta U.R.S.S., conjugate cu exodul masiv de populație din aceste state spre Occident - de altfel, o consecință a fenomenelor mai sus
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să scriu, pentru că citisem undeva că « Nimic din ce-ai văzut sau ai suferit, să nu rămână ascuns» și pentru că « Liber ești, numai când ai curajul să spui adevărul»”, își deapănă doctorul Liviu Minișan istoria vieții, omul trecut printr-o conflagrație și o experiență cum doar puțini au avut-o. O zicală de înțelepciune l-a îndemnat probabil să se confeseze: „Din bătrâni se spune/ Că sunt ceasuri bune/ Și că rele sunt. Vai ș-amar de-aceia/Ce în ceasuri
Agenda2005-49-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284465_a_285794]