1,079 matches
-
îngrijire; instituțiile sunt segregative, creează un mediu artificial, mult diferit de cel existent în comunitate, întreținând dependența persoanelor cu dizabilități față de personalul din instituții. Acest mediu determină în comportamentul persoanelor cu dizabilități instaurarea incompetenței sociale, din cauza absenței spontaneității, a accentuării conformismului și a lipsei de inițiativă în acțiunile proprii. Construirea unei structuri de personalitate, în cadrul unei instituții, are o influență negativă, vizibilă mai ales în momentul integrării persoanei în viața socială, deci într-un mediu mai puțin organizat și predictibil. De-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
e de dorit din punct de vedere social, de a apărea într-o lumină favorabilă, în concordanță cu un set de norme și valori socialmente acceptate. Fenomenul este identic sau în strânsă legătură cu ceea ce alți autori numesc„răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu” etc., expresia cel mai frecvent întâlnită fiind totuși cea adoptată de noi. Vom stărui asupra ei și pentru că ne oferă ocazia de a invoca un exemplu de cercetare prin așa-numita „metoda evaluatorilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Franței și unirea ei cu Germania, spre a rezolva astfel un conflict secular, și veți vedea că se vor găsi aderenți. Noile stări de lucruri au apărut din această orientare a maselor către tot ce este insolit și incomod, în pofida conformismelor burgheze (pe care personal le detest, fiind într-asta în mod surprinzător în consonanță cu tata). Dar să reiau șirul ideii. Am spus că nu sunt bine încredințat a fi cu desăvârșire fixat asupra modului geografic de a mă realiza
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prieteni; munca devine un mod de a trăi, de a fi împreună, • indivizii se identifică cu scopurile și cu valorile organizației. O identificare excesivă poate (con)duce la fenomenul de gândire în grup, căruia îi sunt caracteristice intoleranța la critică, conformismul etc. La rândul său, Charles Handy (1999) a identificat și el patru tipuri de cultură organizațională: Cultura de club/cultura puterii (gen pânză de păianjen) Ea este patronată de către Zeus. Este reprezentată sub forma unei rețele concentrice construită în jurul unui
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cooperare sau competiție. Ei trag în jurul lor un fel de cerc magic în care nimeni nu poate pătrunde", notează K. Horney (1998, pp. 64-65). Tot ceea ce doresc ei este a nu se lăsa implicați; ei prețuiesc autonomia, independența. Nu suportă conformismul la normele de comportament acceptate. Evită competiția, prestigiul, succesul. Această categorie de oameni își cultivă trebuința de singurătate. De regulă, preferă să muncească, să doarmă și să mănânce singur. Individul izolat "caută independența ca pe un scop în sine, ignorând
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
indivizilor, sociabilitatea, independența sau responsabilitatea lor, performanța lor școlară, abaterile disciplinare etc. Cele 13 scale construite prin metode empirice sunt: Dominanță (Do), Capacitatea de statut (Cs), Sociabilitate (Sy), Independență (In), Empatie (Em), Responsabilitate (Re), Socializare (So), Toleranță (To), Realizare prin conformism (Ai), Eficiență intelectuală (Ie), Introspecție psihologică / Intuiție (Py), și Feminitate / Masculinitate (F / M). Patru dintre cele 20 de scale standard au fost construite prin metoda consistenței interne: Prezență socială (Sp), Acceptare de sine (Sa), Autocontrol (Sc), și Flexibilitate (Fx). Celelalte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nouă figură emblematică a artistului în societate, ca "profeți" ai unei arte noi, eliberându-se de constrângerile și controlul cenzorilor. Zola însuși va insista pe formarea acestui nou "mit" al creatorului. Artiștii au acuzat societatea "burgheză", cu filistinismul ei și conformismul plăcerii imediate, că este sursa "răului" pentru creator. • Reprezentarea artistului în diviziunea socială a muncii Acest statut "aparte" al artistului și al creatorului se traduce printr-o teoretizare a acestui loc prin prisma căruia este privit în raport cu celelalte forme ale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în general, dar prezintă și o creștere a sentimentului de securitate și o scădere a victimizărilor. Ar putea exista o distorsionare, ținând de vârsta prea mică a elevilor chestionați. Utilizarea chestionarului pentru elevii din ciclul 3 ar fi inadaptată din cauza conformismului copilăresc. Putem să respingem această obiecție. În realitate, după cum sunt în școala elementară sau în gimnaziu, copii de aceeași vârstă au opinii extrem de divergente, iar în spatele efectului legat de variabila vârstă stă un efect structural mult mai important. De altfel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din școlile elementare la întrebarea: "Cum sunt relațiile tale cu învățătorul sau învățătoarea ta?" este pozitiv, de vreme ce 80% dintre copii declară că această relație este bună sau foarte bună. Dar cum să interpretăm un asemenea plebiscit? Ca un efect al conformismului copilăresc sau ca un semn al bunei calități a învățătorilor? Dacă ar fi doar efectul vârstei am putea crede că aceste răspunsuri nu variază în funcție de faptul că acești copii de aceeași vârstă sunt în școala elementară sau în gimnaziu sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de obicei, cu sângele care curge, cu armele care trag, o invazie brutală și irepresibilă. Poate să nu aibă importanța care i se dă câteodată. 2. Riscul invers este cel al negării, o altă capcană de temut. El ține de conformismul care reduce analiza violenței școlare la o perspectivă hipercritică față de o cauzalitate îndepărtată "ultraliberalismul" -, condamnând la neputință în așteptarea unei mutații globale și foarte improbabile. Pentru a scăpa de acest negaționism bine intenționat, e nevoie de o viziune a lumii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre grupuri. Ei argumentează că procesul socializării adesea servește interesele grupului dominant din societate. Acest lucru se realizează în două feluri: prin sprijinirea practicilor și ideologiilor care servesc interesele grupului dominant și prin dirijare socială. Sprijinirea intereselor grupului dominant. Supunerea, conformismul și ierarhia sunt, în grade variate, teme importante în practicile socializării din cele mai multe societăți. Părinții, profesorii și preoții învață copiii să accepte valorile și regulile sociale. Teoreticienii conflictului văd acest proces ca prezervând valorile, credințele și practicile care servesc interesele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
voluntară a modurilor prevalente de acțiune socială, conformarea nu este numai o proprietate a comportamentului individual, ci și a celui social, facilitând ordinea și stabilitatea societății în ansamblul său sau a unui grup particular. Subliniem că conformarea se deosebește de conformism, care constă în acceptarea mecanică a unor obiceiuri și comportamente împotriva propriilor convingeri ale individului. Nonconformarea sau devianța apare atunci când normele nu sunt respectate. Atunci, putem afirma că devianța se referă la comportamentele sau trăsăturile care violează norme importante ale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și modalități de exprimare a recunoștinței, acordări de distincții și premii, datorită cărora comportarea indivizilor și a subgrupurilor sunt conduse spre concordanță cu modelele acceptate de acționare, de respectare a criteriilor de valori, într-un cuvânt, cu ajutorul cărora se formează conformismul membrilor. Acest sistem îl vom denumi sistemul controlului social. Noțiunea de control social, alături de noțiunile de anomie și devianță, reprezintă unul din cele mai semnificative concepte cu care sociologia a contribuit la dezvoltarea gândirii sociale moderne. Controlul social desemnează ansamblul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cinci consultanți au fost femei), acesta crescând posibilitatea acordării unor note în funcție de percepția asupra dezirabilității răspunsului în fața operatoarei de interviu. Notele mici acordate de femei se datorează atât dezicerii de o problematică percepută ca neimportantă la nivelul organizației, cât și conformismului comportamental necesar accederii la o funcție de conducere (asumarea unui discurs masculinizat, caracterizat de neasumarea unor problematici percepute ca „apanaj” feminin, în cazul de față egalitatea de șanse). Conducerea instituțiilor publice este dominată „în mod atât de categoric de bărbați, încât
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sale acte” . Conviețuirea socială contribuie la desăvârșirea psihismului, la apariția conștiinței ca factor de adaptare la o realitate complexă, la apariția limbajului articulat, la formarea persoanei morale, prin postularea unor valori spirituale. Viețuirea În societate impune individului uman un anumit conformism față de regulile și valorile curente, o consecvență cu sine Însuși, o linie de conduită. Între fondul temperamental și funcțiunile superioare se articulează o legătură, din care felul de a fi al individului. Această articulare numită În psihologie caracter este specifică
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care se referă la autoevaluările pozitive sau negative ale persoanei, se numește stima de sine. Conduită semnifică activitatea sau acțiunea sub toate formele lor intern subiective si extern-motorii, aspect prin care se evidențiază unitatea dintre psihic și faptele de comportament. Conformismul este o schimbare În comportament sau În atitudini către poziția grupului (a majorității membrilor grupului), ca rezultat al presiunii implicite a grupului. Confuzia reprezintă incapacitatea de a gândi limpede; subiectul În general este dezorientat În spațiu și timp. Constanta perceptuală
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pe cale de a-l ocupa în rândul țărilor civilizate se datorează tocmai acestei remarcabile unități de vederi a clasei politice (indiferent că acest consens s-a clădit pe temelia unor convingeri profunde sau, cum se întâmplă adesea, că trădează un conformism balcanic structural, care însă a înțeles că nu are încotro!). Este posibilă însă o solidarizare similară a democraților de pe eșichierul politic din Basarabia? Sper și cred că da. Ar trebui doar să se renunțe la orgolii deșarte și la un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
aceea, identifică ușor pasajele din carte unde se încearcă o umanizare și o lustruire a imaginii Securității din acei ani. Lectura sa scrupuloasă și fără menajamente este ca un ghid prin labirintul lung și întunecos al terorii, al delațiunii și conformismului, un labirint prin care a fost obligat să treacă intelectualul român. Din păcate, așa cum se vede și din comentariile lui Dorin Tudoran, mulți n-au reușit să parcurgă cu demnitate și curaj acest interval din viața lor. Neîncheiată încă, lectura
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o pluralitate de opinii, ci doar un colaj evaziv de informații, ale cărui indecizii sunt mai vizibile la periferia textului principal. Ceea ce s-a invocat, în ultimele decenii, pe tema exercițiului critic în predarea istoriei a rămas, tot prin forța conformismului cotidian, un ornament retoric. Și de această dată, sursele istorice au continuat să fie aduse în pagina de manual doar pentru a fixa mesajul de bază al lecției, nu pentru a antrena o reflecția analitică asupra lui. Chiar și dispunerea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a recomandat ca serbările să conțină cântece patriotice, conferințe publice și, pe cât posibil, "pelerinaje la locuri istorice". Practic, circulara lui nu inova decât prin transformarea unor forme de celebrare deja cunoscute în activități obligatorii. Încrezător în dozajul de inventivitate și conformism al viitorilor "actori", ministrul le acorda un oarecare spațiu de manevră pentru identificarea mijloacelor optime, convins că dascălii își vor respecta oricum misiunea formativă de a-i face pe copii "să prețuiască evenimentele mari ale istoriei noastre mai mult decât
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ne referim aici la cunoașterea impusă de regim. Acești copii erau prea mici ca să fie implicați în viața organizațiilor special destinate educării lor politice ("Șoimii Patriei", "Pionierii", Uniunea Tineretului Comunist) și care stimulau cultul familiei Ceaușescu inițiindu-i în toate conformismele publice ale vremii. 3 În acei ani au existat și alte inițiative de chestionare a copiilor pe tema amintirilor din perioada comunistă. S-au selectat însă răspunsuri apropiate de discursul oficial, al blamării necondiționate a regimului. În urma unei astfel de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ele au însă în comun faptul că sînt semne și li se aplică aceeași activitate: LECTURA. Omul modern își petrece timpul citind imagini, gesturi, comportamente: mașina îmi indică statutul social al proprietarului său, haina îmi spune cu exactitate doza de conformism sau excentricitate a posesorului său, aperitivul (whisky sau pernod) stilul de viață al gazdei mele. Toate aceste lecturi sînt prea importante în viața noastră, implicînd prea multe valori sociale, morale, ideologice pentru ca o reflecție sistematică să nu încerce să le
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
compromis sincretist-unitar, explicat lesne printr-o majoritate militară păgână. În armată există supunere numai față de împărat. Asistăm la o fidelitate față de suveran, oricare ar fi religia lui, superioară oricărei influențe discutabile a diferitelor crezuri religioase coexistente în epocă. Indiferența și conformismul din armata iuliană (excepție făcând ofițerii din preajma sa) erau note predominante; coborând cu trupe păgâne din Gallia spre Orient împotriva lui Constantius (337-361) care deținea trupe creștine, mai mult sau mai puțin, ne arată că evanghelizarea Galliei era încă departe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
necesare climatului creativ: încurajarea independenței, limitarea constrângerilor, încurajarea comunicării, stimularea intereselor variate, acceptarea unor riscuri. • De eliminare a atitudinilor de blocaj: descurajare a ideilor, hipercriticism, sarcasm, rigiditate, lipsă de entuziasm, prețuire a memoriei, interese înguste, competență redusă, neacordare a sprijinului, conformism, autoritate, accent pe competiție, complacere în soluții mediocre, prioritate a rațiunii, desconsiderare a imaginației, critică prematură, frică de critică, neîncurajare a discuțiilor, ironie, netolerare a dezacordului, frică de originalitate, sentimentul inutilității. • Prin inițiere progresivă în găsirea tuturor aspectelor posibile, selecționare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
consecințelor, evaluarea criterială, evaluarea reciprocă, autoevaluarea, reflecția personală, punerea în diverse situații, simularea, utilizarea tradițiilor, organizarea de întreceri, elaborarea de proiecte acționale corective sau ameliorative, utilizarea mijloacelor audio-vizuale, acceptarea riscurilor, cunoașterea și îndepărtarea situațiilor de blocaj (interese minore, critică rigidă, conformism, sentimente de inferioritate, limbaj descurajant, lipsa de unitate a factorilor, discontinuitate, nerespectarea particularităților individuale, utilizarea inadecvată a exigenței, inconsecvența ș.a.). Dar pot fi utilizate și în leadership, numai că trebuie reorientate către proiectarea și realizarea obiectivelor conducerii efective bazate pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]