1,077 matches
-
că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba noastră prin conjugarea întâi, fără să violeze, deci, sistemul gramatical. Iar
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba noastră prin conjugarea întâi, fără să violeze, deci, sistemul gramatical. Iar, până la urmă, ceea ce caracterizează o limbă este fondul lexical comun. Ce înseamnă asta? Acest fond este compus din cuvintele cele mai vechi ale limbii, care exprimă noțiuni ce provin din timpuri îndepărtate
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
patriei sale adoptive. Compendiul în sine reprezintă o încercare onestă de a oferi cititorului italian interesat principalele repere ale structurii morfologice a limbii române, concentrînd în 30 de pagini descrierea principalelor clase de flexiune, oferind modele de declinare și de conjugare și insistînd asupra excepțiilor. Mult mai interesante pentru cititorul de azi pot apărea considerațiile generale din partea introductiva, în care autorul realizează o pertinenta radiografie a stadiului în care se află cercetarea lingvistică românească la 1865, identificînd trei vicii fundamentale ale
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
modurile personale și toate timpurile acestora. Ca urmare, în graiul muntean se spune "el are" și "ei are"; forma "ei au" lipsește în acest grai. Un vorbitor al altui grai, în care nu există această omonimie generalizată, poate confunda o conjugare ca "ei are" cu un dezacord.
Acord (gramatică) () [Corola-website/Science/313056_a_314385]
-
un element) și "pezi" „a cântări (a avea greutate)” (cf. derivațiilor lor "pesilo" „cântar” & "pezilo" „o greutate”). Zamenhof a perfecționat limba în următorii ani. Cele mai multe îmbunătățiri au provenit prin traducerea de literatură și poezie din alte limbi. Accentul final în conjugarea verbelor a fost respins în favoarea accentuării celei de-a doua vocale, iar forma veche de plural "-s" a substantivelor a devenit un semn al terminației timpurilor verbe, cu un imperfect "-es" rămas până aproape de publicare. Accentele ascuțite în stil slav
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
poruncită, eventuală sau ipotetică. Acest mod se găsește în toate limbile și este cel mai frecvent folosit. Indicativul este singurul mod care are morfemul caracteristic zero. Are cele mai multe forme temporale (șapte). Observații: Observație: Desinențele sunt precedate de sufixul "-a-" la conjugarea I și a IV-a cu infinitivul în "-î", și sufixul "-ea-" la celelalte verbe. Observații: Elementele componente ale perfectului compus sunt formele de prezent indicativ ale verbului "a avea" specializate ca verb auxiliar și participiul invariabil al verbului de
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
se adaugă desinențele perfectului simplu. De exemplu, forma "cântasem" este alcătuită din: rădăcina "cânt" + sufixul perfectului simplu "-a-" + sufixul mai mult ca perfectului "-se-" + desinența "-m". Dat fiind că sufixul de perfect simplu al verbelor din a doua grupă a conjugării a III-a este tot "-se-", forma de mai mult ca perfect a unui asemenea verb este, de exemplu, "zisesem." Acest timp are trei tipuri formale. Primul, folosit în registrul de limbă elevat, se constituie din formele de prezent indicativ
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
controlate placebo ale tratamentelor cu durata de peste 12 săptămâni nu pun la dispoziție date de eficacitate concludente . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice Duloxetina se administrează ca enantiomer unic . Duloxetina este metabolizată extensiv de enzimele oxidative ( CYP1A2 și CYP2D6 polimorf ) , urmată de conjugare . Farmacocinetica duloxetinei manifestă variabilitate interindividuală mare ( în general 50- 60 % ) , determinată în parte de sex , vârstă , fumat și statusului de metabolizator CYP2D6 . Duloxetina se absoarbe bine după administrarea orală , cu Cmax care apare la 6 ore după administrare . Biodisponibilitatea orală
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
controlate placebo ale tratamentelor cu durata de peste 12 săptămâni nu pun la dispoziție date de eficacitate concludente . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice Duloxetina se administrează ca enantiomer unic . Duloxetina este metabolizată extensiv de enzimele oxidative ( CYP1A2 și CYP2D6 polimorf ) , urmată de conjugare . Farmacocinetica duloxetinei manifestă variabilitate interindividuală mare ( în general 50- 60 % ) , determinată în parte de sex , vârstă , fumat și statusului de metabolizator CYP2D6 . Duloxetina se absoarbe bine după administrarea orală , cu Cmax care apare la 6 ore după administrare . Biodisponibilitatea orală
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
de grosimea unor zaruri, unele mai mari decât altele și unite Între ele prin fire subțiri. Pe fiecare față a acestor cuburi era lipit un pătrățel de hârtie, iar pe pătrățelele acelea erau scrise toate cuvintele limbii lor, la toate conjugările și declinările, dar fără nici o ordine... Elevii, la comanda lui, apucară fiecare câte una dintre cele patruzeci de manivele de fier care erau fixate pe laturile stativului și le imprimară o mișcare rapidă de rotație, modificând aranjarea cuvintelor. Profesorul ceru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în adevăr e lesne de recunoscut în textul macedoromân și cuvintele culese din întîmplare, ca adunare, noștri, politici, sunt o dovadă; cât despre verb, această țâțână împrejurul căreia se 'nvîrtesc toate limbile, el e identic, în moduri, în timpi, în conjugări Rămâne acum cestiunea cultului și a școalelor. Fără îndoială că macedoromânii merg la biserici grece, unde și leturghia se face grecește, dar cuvântul e simplu nu au biserici românești. Sprijinite de greci, funcționari ai Porții, și de turci, cari, fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câte două elemente (celelalte moduri predicative cu timpurile lor) și o mulțime aparent vidă: imperativul care nu are timpuri, ci doar forme distincte pentru persoana a II-a singular și plural. Ulterior, pe măsură ce elevii observă deosebirile și asemănările apărute în conjugarea verbului la diverse moduri și timpuri, metoda poate fi adaptată diferit, căutând intersecții cu elemente comune: ex. prezentul indicativului și cel al conjunctivului, morfeme care marchează opozițile sau recurențele între perfect simplu și mai mult ca perfect etc. Specialiștii în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
ora de față (date fiind enormele acumulări ale exegezei) studiul monotematic, Theodor Codreanu critic prezent de mai mulți ani în revistele literare, cu deosebire în "Ateneu" încearcă, în Eminescu Dialectica stilului, o sinteză, de mare ambiție, a tuturor substructurilor operei. Conjugare de metode stilistică, tematism, comparatistică desfășurând o scriitură multiplană, demersul lui Theodor Codreanu este animat de o neobișnuită fervoare asociativă. De aici farmecul și de aici, totodată, riscurile cărții. Premisele teoretice sunt două: romantismul eminescian este "romantismul fundamental", sintagmă ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stilistică, știe să utilizeze de oriunde ceea ce i se pare convenabil. Alții făcând confuzia între "cultură" și simpla însușire a unor procedee, aplică în studierea câte unui scriitor român o singură metodă învățată din exegeza occidentală; dar aici e o conjugare de metode, cu disocieri cu tot, și comentariul arată nu abilitate de tehnician, ci o adevărată cultură înțeleasă. Organizarea materiei se supune criteriului stilistic (nouă "cercuri dialectice", orânduite logic în determinări reciproce) ceea ce indică o întărire metodologică obținută prin studierea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
universului. Există, după cum se știe, trei tipuri de simetrii: simetria parității spațiale care identifică fenomenele fizice reflectate și care în plan mito-poetic se proiectează în cupluri ca Enkidu-Ghilgameș, Oreste-Pilade (pomenit și de Eminescu), Dafnis și Chloe, Romeo și Julieta, simetria conjugării de sarcină care explică dublul, oglinda magică sau cea pură; simetria temporalității (identificabilă la Proust). Descoperirea particulei și antiparticulei a periclitat primul tip de simetrie, iar alte descoperiri au zdruncinat a treia simetrie sau tipul combinat al celei dintâi cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
latina. Pretind că pot citi creativ, așa cum m-au învățat profesorii cărora le aduc aici, în pagină, un omagiu imens. Cu ebraica e altceva. E o limbă semită total diferită, din care cunosc, prin studiu (nesusținut!), puține elemente. Modurile verbale, conjugarea, declinarea exprimându-se prin adăugarea de prefixe și sufixe și prin schimbarea vocalelor. Ordinea frazei e extrem de riguroasă, concizia, remarcabilă. Într-un cuvânt: limba Bibliei, plină de imagini, a creat idiomuri traductibile numai prin perifraze. Nu voi ajunge prea departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fi aflat în timpurile de pace dinainte, când viața curgea lentă neînchipuind urmările ce-aveau să vină. Marga Popescu. Pentru mine se constituia greu, aproape imposibil, existența unei clase de eleve, iar pe ea, autoritară, la catedră, de unde preda fie conjugarea verbelor, fie curentele literare franceze; pentru mine rămânea, și acum, călătoarea anonimă din tren peste creștetul și fața căreia îmi căzuseră privirile într-o confuzie simultană de timp - o învălmășeală de gânduri ce nu reușeau să se închege, apoi nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
decline verbul „a fi“ la perfectul simplu. Nu știe că persoana a doua de la verbul „a fi“ e „fuseseși“, nu „fuseși“? Dar Ruby o judecase pe Chanel neținând cont de haine și de faptul că nu prea le avea cu conjugarea verbului. A văzut-o pe Chanel Stubbs ca pe o persoană vorbăreață, cu un suflet extrem de cald, care era efectiv Înnebunită după copii. Avea treizeci de ani și fusese dădacă zece ani Înainte să aplice pentru slujba de la Les Sprogs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dar, între timp, își intensifică gândirea pentru a răspunde sau a contraargumenta; - permite vorbitorului să-și încheie emisia și apoi stabilește, sumarizează ceea ce a auzit; numai după aceea se exprimă. Astfel, modul în care ascultarea poate atinge valori optime reprezintă conjugarea de către cadrul didactic a acestei scale, a acestui continuum cu situația concretă și contextul învățării pentru cursanții săi, în sensul trecerii progresive de la o etapă la alta (deoarece scala respectivă se poate nuanța în funcție de necesitățile, dar și de posibilitățile activității
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vedea problema altfel: spre exemplu, cum ar putea folosi tehnica IWWM un părinte din clasa respectivă? Dar un inspector? De altfel, considerăm că această etapă de descoperire a problemei este cea mai dificilă în cadrul metodei de rezolvare creativă de probleme. Conjugarea tuturor elementelor componente într-o structură problematică poate fi operată, în opinia noastră, și într-un mod de tip problematizare (prin găsirea elementelor contradictorii, opozabile, și situarea lor într-un sistem care să ofere atât suportul motivant, cât și modul
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deci exist. În felul acesta, cogito-ul se vrea a fi verificarea unei ipoteze a cărei veracitate se impune În mod necesar spiritului, căci de la ea pleacă. Ceea ce ni se propune de către susținătorii curentului silogistic de interpretare este de fapt o conjugare Între două planuri, cel al logicii și cel al factualității, ajungându-se astfel la formula unui realism rațional. Abia Într-o asemenea interpretare se Înlătură distincția dintre reflecția filosofică și metoda cercetării științifice. Astfel, pentru fiecare din cele două planuri
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2. Comportamentul numeralului multiplicativ (vezi și Stan, în acest volum, p. ) este acela al unui adjectiv calificativ, cu patru forme flexionare, acesta preluând nu numai informația
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării ortografiei scade de la 8în prima clasă gimnazială la 2 în ultima clasă, iar complexitatea lor crește de la scrierea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literaturii”, ESDP, București, 1960. [11] MILICESCU, Șt. Emilia, Probleme de metodică. Limbă și literatură, „Analiza textului literar”, București, ESDP, 1960. [12] POALELUNGI, Gh., Predarea timpurilor și a modurilor, GI, XII, 1960, nr. 590, p. 4. [13] POALELUNGI, Gh., Despre predarea conjugărilor, GI, XII, 1960, nr. 585, p. 6. [14] POPESCU, Ion, Predarea limbii române la clasele VIII X, L, III, 1960, nr.3(38), p. 8. [15] Probleme de metodică. Limba și literatură. Comunicări la sesiunea din 1960, București, E.S.D.P., 1960
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Gramatică. Stilistică. Texte complexe. [București], Editura Lucky, [f.a], 288 p. [80] DUMITRU, ION, Ascultarea predării o acțiune cognitivă, Tribînv, 6, nr.301, 1995. 1. [81] EICHER, KAREN; ȚEGHIU, LIVIU, Romanian Verbs. Conjugation Handbook for Foreigners. Verbe românești. îndrumător de conjugare pentru străini. Timișoara, Editura Sedona, 1995, 142 p. [82] ELEMENTE de sintaxă.Metode de analiză, Paralele, nr.9-10, 1995, 14-26. [83] FEDER, MARICELA, Abecedar pentru școlile ajutătoare: clasa a II-a / Maricela Feder, Ecaterina Zahe, - București: Editura Didactică Și Pedagogică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]