1,097 matches
-
sufixul caracteristic -ÎND: cânt-ÎND, lucr-ÎND. Observații: La verbele a căror rădăcină se termină în vocala -isau într-o consoană palatală (sau palatalizată), sufixul tematic prezintă varianta fonetică -IND; apropiind, veghind, îngenunchind. Tipul II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările a IV-a și a V-a. Se caracterizează prin patru teme distincte, dintre care o temă polivalentă (de această dată, trivalentă) și trei teme monovalente. Din tema polivalentă s-a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic, se disting două mari clase de flexiune: Tipul II1 (tipul II de flexiune, clasa l); cuprinde verbele din conjugarea a IV-a. În structura temelor omonime, sufixul caracteristic este -I-: A1: tema infinitivului: dorm-I, sos-I A2: tema II a prez.: dorm-I-(-m, -ți), sos-I-(-m, -ți) A3: tema perfectului: dorm-I-(-i, etc.), sos-I-(-i, etc.) dorm-I-(-sem
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A2: tema II a prez.: dorm-I-(-m, -ți), sos-I-(-m, -ți) A3: tema perfectului: dorm-I-(-i, etc.), sos-I-(-i, etc.) dorm-I-(-sem etc.), sos-I-(-sem), dorm-I-(t), sos-I-(t). Tipul II2 (tipul II de flexiune, clasa 2); cuprinde verbele de conjugarea a V-a. Tema este formată din rădăcină și sufixul -Î-: A1: tema infinitivului: cobor-Î, ur-Î A2: tema II a prez.: cobor-Î-(m, -ți), ur-Î(-m, -ți) A3: tema perfectului: cobor-Î(-i, -și etc.), ur-Î-(-i, -și etc.) cobor-Î(sem
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ur|ȘT-(i), ur|ȘT-(e) etc. Tot din motive fonetice, sufixul -escprezintă la persoana a III-a a conjunctivului varianta -easc-: să sosEASC-(ă), iar sufixul -ăsc-, varianta -asc-: să urASC-(ă). Tipul III de flexiune Cuprinde verbele de conjugarea a II-a. Flexiunea lor se caracterizează prin existența a cinci teme distincte. Se sustrag omonimiei tema perfectului și tema II a prezentului, așa încât tema polivalentă este redusă la una bivalentă. Prin urmare, aceste verbe prezintă în timpul conjugării o temă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbele de conjugarea a II-a. Flexiunea lor se caracterizează prin existența a cinci teme distincte. Se sustrag omonimiei tema perfectului și tema II a prezentului, așa încât tema polivalentă este redusă la una bivalentă. Prin urmare, aceste verbe prezintă în timpul conjugării o temă bivalentă și patru teme monovalente. A. — Tema bivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic -EA-, care provoacă omonimia a două teme: A1: tema infinitivului: păr-EA A2: tema imperfectului: păr-EA-(m), păr-EA-(i) etc. B. — Tema
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formată din rădăcina verbului și sufixul tematic -ÎND-: păr-ÎND. E. — Tema I a prezentului. Cuprinde rădăcina verbului și sufixul tematic specific -Ø: par-Ø, par-Ø(i), să par-Ø(ă) etc. Tipul IV de flexiune Se cuprind aici o parte din verbele conjugării a III-a: cele care constituie tema participiului cu sufixul -T. Prezintă, în cursul flexiunii, cinci teme flexionare. Spre deosebire de verbele din tipul III de flexiune, caracterizate de același număr de teme distincte, aceste verbe au, în sfera temei polivalente, alte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura sa rădăcina verbului și sufixul caracteristic -ÎND-: cer-ÎND. E. — Tema I a prezentului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic -Ø: cer-Ø, cer-Ø(i), să cear-Ø(ă) etc. Tipul V de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugarea a III-a care au sufixul -S în structura temei de participiu și un grup de verbe cu sufixul -T. Flexiunea lor prezintă șase teme distincte: o temă bivalentă și cinci teme monovalente. Tema bivalentă conține aceleași teme omonime ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiunea este făcută de subiectul gramatical; „Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea.” (I, 208), iar reflexivul, din perspectiva formei; verbul este în permanență însoțit de un pronume reflexiv: „Verbele reflexive (...) se caracterizează prin aceea că se conjugă după conjugarea diatezei active, dar sunt întotdeauna însoțite de pronume reflexive în acuzativ sau în dativ.” (p. 209) Introducând perspectiva sensului, în discutarea reflexivului, autorii capitolului observă: 1. Dintre verbele reflexive „puține au conținut specific, distinct de al diatezelor activă și pasivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mult ca perfect, persoana I: cântase-m (sg.)/cântaseră-m (pl.) și persoana a III-a: cântase (sg.)/cântase-ră (pl.) și, la o parte din verbe, la persoana a III-a - perfect simplu: veni (sg.)/veniră (pl.). La verbele de conjugarea I (sau tipul I de flexiune), opoziția singular/plural este asigurată și de dezinența de persoană: cânt-ă (sg.)/cânta-ră-Ø (pl.). La timpul prezent (indicativ, conjunctiv, imperativ), opoziția de număr este “întărită” de structura formelor verbale: sufixul tematic de singular diferă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
impun complementului indirect, pe care-l cer, pentru împlinirea câmpului lor semantico-sintactic, cazul dativ: „Căci azi le semeni tuturor / La umblet și la port.” (M. Eminescu) • verbele cu dublă tranzitivitate impun cazul acuzativ ambelor complemente directe: „Profesorul l-a ascultat conjugarea verbului.” sau cazul acuzativ, complementului direct, și cazul dativ, complementului indirect: „El îi dete o hârtie, mâzgălită în linii strâmbe.” (M. Eminescu) 4. determinate de specificul structural și semantic, al elementelor relaționale (prepoziții și locuțiuni prepoziționale) prin care se exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are formă de piramidă, cu baza triunghiulară, atomul de azot găsindu-se în vârful piramidei. Polaritatea în cazul moleculelor substanțelor organice este condiționată de substituienți și de tipul legăturilor care pot determina anumite efecte; efect de inducție și efect de conjugare, deci polaritatea prin inducție, polaritate prin conjugare. Efectul de inducție, (I) se datorește deplasării electronilor *, sub influența unor substituienți atrăgă tori de electroni. Substituienții mai atrăgători de electroni decât atomul de hidrogen au efecte de inducție-I, iar cei mai
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
atomul de azot găsindu-se în vârful piramidei. Polaritatea în cazul moleculelor substanțelor organice este condiționată de substituienți și de tipul legăturilor care pot determina anumite efecte; efect de inducție și efect de conjugare, deci polaritatea prin inducție, polaritate prin conjugare. Efectul de inducție, (I) se datorește deplasării electronilor *, sub influența unor substituienți atrăgă tori de electroni. Substituienții mai atrăgători de electroni decât atomul de hidrogen au efecte de inducție-I, iar cei mai puțin atrăgători decât atomul de hidrogen, + I.
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și cu ramificația; Efectul inductiv se transmite prin legăturile simple ale unei catene până la al treilea sau al patrulea atom de carbon (fig. 10). Sensul efectului de inducție se reptezintă prin săgeată dreaptă orientată spre substituientul cu efect -. Efectul de conjugare este numit efect mezomer și se notează cu M. Deplasarea dislocarea electronilor * în moleculele cu duble și triple legături constituie efectul de conjugare. Electronii * pot fi atrași de către electonii * ai altor legături nesaturate, conjugare * * sau pot fi atrași de către electronii
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
10). Sensul efectului de inducție se reptezintă prin săgeată dreaptă orientată spre substituientul cu efect -. Efectul de conjugare este numit efect mezomer și se notează cu M. Deplasarea dislocarea electronilor * în moleculele cu duble și triple legături constituie efectul de conjugare. Electronii * pot fi atrași de către electonii * ai altor legături nesaturate, conjugare * * sau pot fi atrași de către electronii p ai unor substituienți, conjugare * p. Sensul deplasării electronilor se notează printr-o săgeată curbă, iar efectele vor fi notate cu +M, M
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
spre substituientul cu efect -. Efectul de conjugare este numit efect mezomer și se notează cu M. Deplasarea dislocarea electronilor * în moleculele cu duble și triple legături constituie efectul de conjugare. Electronii * pot fi atrași de către electonii * ai altor legături nesaturate, conjugare * * sau pot fi atrași de către electronii p ai unor substituienți, conjugare * p. Sensul deplasării electronilor se notează printr-o săgeată curbă, iar efectele vor fi notate cu +M, M, semnele având aceeași semnificație ca și la efectul de inducție. Moleculele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și se notează cu M. Deplasarea dislocarea electronilor * în moleculele cu duble și triple legături constituie efectul de conjugare. Electronii * pot fi atrași de către electonii * ai altor legături nesaturate, conjugare * * sau pot fi atrași de către electronii p ai unor substituienți, conjugare * p. Sensul deplasării electronilor se notează printr-o săgeată curbă, iar efectele vor fi notate cu +M, M, semnele având aceeași semnificație ca și la efectul de inducție. Moleculele în care se găsesc efecte de conjugare sunt polarizate, prezintă polaritate
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
p ai unor substituienți, conjugare * p. Sensul deplasării electronilor se notează printr-o săgeată curbă, iar efectele vor fi notate cu +M, M, semnele având aceeași semnificație ca și la efectul de inducție. Moleculele în care se găsesc efecte de conjugare sunt polarizate, prezintă polaritate prin conjugare, sau mezomerie(de exemplu moleculele aldehidelor cetonelor) Polaritatea moleculeor substanțelor minerale și a celor organice este foarte importantă în comportarea acestora în reacțiile chimice și în stabilirea unor legături intermoleculare. Polaritatea care se regăsește
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Sensul deplasării electronilor se notează printr-o săgeată curbă, iar efectele vor fi notate cu +M, M, semnele având aceeași semnificație ca și la efectul de inducție. Moleculele în care se găsesc efecte de conjugare sunt polarizate, prezintă polaritate prin conjugare, sau mezomerie(de exemplu moleculele aldehidelor cetonelor) Polaritatea moleculeor substanțelor minerale și a celor organice este foarte importantă în comportarea acestora în reacțiile chimice și în stabilirea unor legături intermoleculare. Polaritatea care se regăsește în mod permanent în molecule se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
lega de doi atomi de carbon vecini, rezultând o combinație saturată, de exemplu: Hidrocarburile aromatice, cu toate că au legături duble, prezintă un caracter slab nesaturat, iar față de unii reactivi, chiar saturat, de exemplu față de: halogenui, acid azotic, acid sulfuric (fenomenul de conjugare). De la hidrocarburi, prin îndepărtarea atomilor de hidrogen, rezultă redicalii corespunzători. De la alcani rezultă alchilii, de exemplu de la metan (CH4), rezultă radicalii: metil (CH3), metilen (=CH2), și metin (-= CH). De la hidrocarbura nesaturată etena, (), rezultă (vinil), de la propenă ( CH2 = CH CH3), rezultă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
învecinați: Fragmentul CO NH se numește legătură peptidică și are unele proprietăți specifice: legătura C-N este mai scurtă iar legătura C-O este mai lungă decât aceleași distanțe într-o peptidă sintetică. Aceste abateri se datoresc unor efecte de conjugare între atomii legăturii peptidice, în urma căreia apare legătura dublă C = N cu toți cei 4 atomi coplanari, atomul de O și cel de H al grupei amino situându-se, de regulă, în poziția trans, mai stabilă din punct de vedere
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2. Comportamentul numeralului multiplicativ (vezi și Stan, în acest volum, p. ) este acela al unui adjectiv calificativ, cu patru forme flexionare, acesta preluând nu numai informația
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
și de punctuație; 9 confundă faptele importante cu detaliile și nu abordează problemele esențiale; 9 rețin cu greutate ideile principale dintr-un text dat; 9 nu înțeleg umorul; 9 nu au un vocabular bine stabilit pentru exprimarea ideilor și omit conjugarea verbelor sau o utilizează greșit. Acestea sunt cele mai frecvente dificultăți la nivelul limbajului micilor școlari care se datoreaza factorilor de mediu, factorilor extraintelectuali, în general, dar, preponderent, sunt influențate de gandire. Intercondiționarea limbaj gândire este evidentă: o parte dintre
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
învecinați: Fragmentul CO NH se numește legătură peptidică și are unele proprietăți specifice: legătura C-N este mai scurtă iar legătura C-O este mai lungă decât aceleași distanțe într o peptidă sintetică. Aceste abateri se datoresc unor efecte de conjugare între atomii legăturii peptidice, în urma căreia apare legătura dublă C = N cu toți cei 4 atomi coplanari, atomul de O și cel de H al grupei amino situându-se, de regulă, în poziția trans, mai stabilă din punct de vedere
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ca agenți electrofili (Mg 2+ , Mn 2+ , Zn 2+ ). Alegerea unei enzime pentru o tehnică imunohistochimică particulară trebuie să aibă în vedere o serie de factori: enzima trebuie să fie la îndemână într-o formă înalt purificată și relativ ieftină; conjugarea cu anticorpii sau cu avidina nu trebuie să afecteze activitatea enzimatică; enzima legată să fie stabilă în soluții; activitatea enzimelor endogene să interfereze minim cu colorația specifică a antigenului; produșii reacțiilor enzimatice să fie ușor detectabili și stabili; Peroxidaza (horseradish
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
ca agenți electrofili (Mg 2+ , Mn 2+ , Zn 2+ ). Alegerea unei enzime pentru o tehnică imunohistochimică particulară trebuie să aibă în vedere o serie de factori: enzima trebuie să fie la îndemână într-o formă înalt purificată și relativ ieftină; conjugarea cu anticorpii sau cu avidina nu trebuie să afecteze activitatea enzimatică; enzima legată să fie stabilă în soluții; activitatea enzimelor endogene să interfereze minim cu colorația specifică a antigenului; produșii reacțiilor enzimatice să fie ușor detectabili și stabili; Peroxidaza (horseradish
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]