2,314 matches
-
intro-ducînd șase termeni logici indexați: actualizarea lui e este asociată cu potențializarea lui non-e, actualizarea lui non-e este asociată cu potențializarea lui e, iar terțul inclus al lui e este, în același timp, terțul inclus al lui non-e3. Această ultimă conjuncție arată situația particulară a terțului inclus. Acest terț este un terț unificator: el unifică e și non-e. Vom vedea în capitolul următor sensul profund al acestei unificări non-fuzionale, care e imposibil de înțeles fără noțiunea de "niveluri de realitate". Cele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
e și non-e. Vom vedea în capitolul următor sensul profund al acestei unificări non-fuzionale, care e imposibil de înțeles fără noțiunea de "niveluri de realitate". Cele trei cuante logice lupasciene sunt direct inspirate de fizica cuantică. Ele înlocuiesc cele două conjuncții ale logicii clasice, făcînd să intervină patru termeni logici indexați: "dacă e este "adevărat", non-e trebuie să fie "fals" "și" dacă e este "fals", non-e trebuie să fie "adevărat". Înțelegem astfel, dacă facem efortul să citim cu atenție primele unsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că nimic nu poate apărea în concluzia unei inferențe deductive valide care să nu fi existat implicit în conjuncția premiselor"27. Funcția unei inferențe deductive nu este de a obține din premise "ceva în plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a înseși naturii limbajului. Motivul pentru care nu putem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsa ar trebui să fie aplicată. Cei mai mulți ar accepta, fără îndoială, prima variantă, îndepărtându-se astfel de rigoriștii care cer existența vinovăției ca o condiție morală suficientă a pedepsei. Câțiva ar susține și cea de-a doua variantă, dar în conjuncție cu prima. Nici unii nu permit sau încurajează pedepsirea nevinovaților, pentru că acest lucru ar fi logic posibil doar în cazul în care termenul "pedeapsă" este folosit într-un mod artificial, ca desemnând pricinuirea deliberată a unei suferințe de orice fel. Dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă/negativă; raportul de coordonare și de subordonare la nivelul propoziției/frazei (în măsură mai redusă); * nivelul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
personale propriu-zise, respectiv de politețe; exerciții de adaptare a formelor pronominale și verbale la tipul de situație de comunicare; exerciții de realizare a acordului adjectiv substantiv determinat; exerciții de actualizare în enunțuri a unor adverbe, interjecții, a ,,cuvintelor de legătură" (conjuncții, prepoziții) etc.; * exerciții sintactice exerciții de identificare a cuvintelor unei propoziții, a numărului acestora; exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate și invers, a propozițiilor afirmative în propoziții negative (fără valorificarea terminologiei); exerciții de diferențiere a propozițiilor enunțiative
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ceea ce le definește: cuvinte-nume (substantive comune, proprii), cuvinte-însușiri (adjective), cuvinte-acțiuni (verbe), cuvintele prin care numărăm (numerale), cuvinte prin care arătăm cine cu cine vorbește (pronume), cuvinte-loc, cuvinte-timp etc. (adverbe), cuvin-te-sentiment, cuvinte-zgomot (interjecții propriu-zise și onomatopeice), cuvinte de legătură (prepoziții și conjuncții) prin: Cine este?, Ce este?, Cum se numește?, Jocul numelor, Împărăția anotimpurilor (substantive), Cum este?, Cercul culorilor, Mare mic, Azi/acum mă simt... (adjective), Ce face?, Jocul meseriilor (verbe), Jocul numerelor, Premierea (numerale cardinale, ordinale), Spune ceva despre mine!, Spune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
depărtare etc.), Spune unde se află! (adverbul de loc reprezentările spațiale, prepozițiile pe, sub, în), Când se întâmplă?, Când facem așa? (adverbul de timp, zilele săptămânii, substantive care denumesc lunile), Păsările/animalele/in-sectele...vorbesc (interjecții-onomatopee), Cusătura/împletitura de cuvinte (prepoziții, conjuncții) etc.; utilizarea corectă a formelor flexionare ale cuvintelor (corespunzătoare categoriilor gramaticale): genul, numărul și cazul substantivelor (Eu spun una, tu spui mai multe; Eu spun multe, tu spui una, A/al cui este...?, Al cui glas este?, La cine s-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
259-160. 62 În alte lucrări această vârstă este relativizată de exemplu, în Miller 1959: 212 se consideră că întrebările devin mai puțin frecvente de la 5 ani. 63 Piaget 1923: 215. 64 Piaget 1923: 217-219. Precizăm, în același context, că folosirea conjuncțiilor de conexiune cauzală și logică, precum și a conjuncțiilor de ,,discordanță" (studiate de Jean Piaget 1924: 5-81) reflectă o serie de caracteristici ale copiilor de 3 6/7 ani: confuzia cauzalitate consecință, tendința de a juxtapune afirmațiile în loc de a explicita legăturile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
relativizată de exemplu, în Miller 1959: 212 se consideră că întrebările devin mai puțin frecvente de la 5 ani. 63 Piaget 1923: 215. 64 Piaget 1923: 217-219. Precizăm, în același context, că folosirea conjuncțiilor de conexiune cauzală și logică, precum și a conjuncțiilor de ,,discordanță" (studiate de Jean Piaget 1924: 5-81) reflectă o serie de caracteristici ale copiilor de 3 6/7 ani: confuzia cauzalitate consecință, tendința de a juxtapune afirmațiile în loc de a explicita legăturile cauzale, gradul redus al nevoii de a justifica
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se păstrează într-o anumită măsură și la preșcolari: vezi exemple de tipul ,,punguța cu doi bani era plină de galbeni", ,,un trei iezi cucuieți mic" (Slama-Cazacu 1999: 291) etc., dificultățile fiind cel mai frecvent generate de distingerea prepozițiilor, a conjuncțiilor din lanțurile sintagmatice. A se vedea, în acest sens, și exemple din folclorul copiilor. 73 Slama-Cazacu 1999: 294. 74 Apud Piaget-Inhelder 1966: 55. 75 Apud Piaget-Inhelder 1966: 55-56; Preda-Preda 2002: 48; Schaffer 2005: 237-238. 76 Acesta fiind urmat de stadiul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ale cărei dominante aporetice nu țin direct de ceea-ce-este omul. Prin urmare, discursul prin proiectul antropologic nu este autonom, asemenea modelelor de reconstrucție a umanului, aflându-se în corpul unei construcții metafizice; rostul lui nu poate fi judecat decât în conjuncție cu evaluarea construcției metafizice în ansamblul ei. Este ceea ce vom încerca să întreprindem mai departe pe cazul filosofiei kantiene, fiindcă ipoteza de lucru în această parte a lucrării de față este ideea că în filosofia kantiană se află un "proiect
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu pretenție "pozitivă" (chiar pozitivistă), până la cel propriu-zis filosofic. Dar dincolo de această eterogenitate semantică din conținutul lucrărilor, se află unitatea sin-tactică (formală) a personalismului energetic, prin raportare la programul antropologic pe care îl conține și care poate fi gândit în conjuncție cu proiectul antropologic kantian și cu alte modele antropologice explicative, cum ar fi cel personalist. Teoria personalității și vocației conține un set de idei despre om care alcătuiesc o cunoaștere a acestuia. Dar ea cuprinde și temeiul unei re-cunoașteri-de-sine, prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în repertoriul ei din stagiunea 1997/98 o producție cu opera Stiffelio semnată Giancarlo del Monaco și avându-l ca protagonist pe Placido Domingo. Între anii 1985-1986 Teatro La Fenice din Veneția a montat simultan operele Stiffelio și Aroldo în conjuncție cu o conferință științifică internațională care a avut loc la Veneția în Decembrie 1985. Royal Opera House din Londra a prezentat opera Stiffelio pe 25 Ianuarie 1993 cu José Carreras în rolul titular, montare care a fost înregistrată pe un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
haine de soi” din cărțile lui Cioran, organicismul și utopia regresivă ce se regăsesc, de la Eminescu la puseurile antisincronizante de astăzi) sunt tratate contextualizat, cu circumstanțe atenuante, cu un real talent de arbitraj, A. fiind un moderator prin excelență. Omul conjuncției (și nu al disjuncției) se vede și în textul care încheie volumul Exercițiul distanței (Românii în anii ’90: geografie simbolică și identitate colectivă) (1997), unde se face radiografia antinomiei occidentalism/ autohtonism, fiecare cu argumentele și contraargumentele lui, cu bovarismul, limitele
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
unele componente ale faptului definit); b) puterea de respingere: criteriul (criteriile) pe baza căruia realizăm definiția să nu fie prea „larg”, încât să lase să „pătrundă” în sfera conceptului unele elemente străine „faptului”considerat; c) puterea de cuprindere: (ca o conjuncție a celor două exigențe), criteriul (criteriile) luat să poată „atrage” în sfera conceptului toate și numai toate elementele cuprinse în mod real în concept. Criteriile legate doar de sarcini nu satisfac prima exigență. Sunt și definiții care nu satisfac a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evită o disjuncție totală, el unește soarele și pământul și Îl ferește pe om de lumea putredă care i-ar fi sortită dacă soarele ar dispărea cu adevărat. Dar prezența aceasta este și interpusă, ceea ce Înseamnă că Îndepărtează riscul unei conjuncții totale, al cărei rezultat ar fi o lume arsă (C. Lévi-Strauss, 1995, p. 359). Dintre nenumăratele constructe mitologice consacrate explicării originii focului și a consumului de alimente coapte, mitul prometeic a suscitat numeroase interpretări. Voi urma aici analizele subtile ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În versiunile cosmogonice, căci permitea trecerea luminii către oameni) devine sursa distrugerii universului. Pe acest fond religios s-au dezvoltat numeroase mituri milenariste: acestea vorbesc despre victoria asupra Răului și despre instaurarea unei lumi mai bune, deseori cu ajutorul sau prin conjuncția dintre cei vii și spiritele strămoșilor. Cel mai adesea, aceste constructe simbolice sunt activate de evenimente istorice: apropierea anului 1000 conform calendarului catolic creștin, pierderea teritoriilor istorice și Închiderea În rezervații a populațiilor din America de Nord (ghost dance - „dansul spiritelor”) sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai nesistematică, unde apar mereu noțiuni noi. Lexicul-în fiecare limbă romanică (inclusiv româna), s-a transmis același număr de cuvinte: 2000, iar dintre acestea, 500, s-au transmis tuturor limbilor romanice-cuvinte panromanice! Din această categorie fac parte instrumentele gramaticale: prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume, numerale, verbe. Între cele 2000 de cuvinte moștenite în limba română, unele s-au păstrat numai în această limbănumărul lor este de 100, precum ajutor, cântec, creștin, împărat, a ierta, a legăna ș. a. Ca o concluzie, limba română
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un fragment de jurnal, „o lume fără ecou”. Groapa apărea într-un moment literar aservit academismului aseptic și pompierismului proletcultist, ce propulsa numai numele utile conjuncturii socio-politice; o perspectivă discreționară în valorizare, apelând la un tablou tematic normativ, construit prin conjuncția apriorismului sociologic cu realismul fotografic. Romanul dezvăluia, în schimb, un peisaj sordid, biciuind imaginația senzorială. Până a pătrunde în circuitul didactic, tratamentul aplicat romanului și romancierului a sancționat drastic deviația de la normele curente, procustiene, din producția epocii. Dacă e privită
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
o realizare semantică. Dadaiștii înșiși nu se lăsau - deși pretindeau, superb, că o fac - în voia hazardului pur: cuvintele extrase de ei „la întâmplare”, primind „cum se cuvine” articolul hotărât și nehotărât, fiind corect precedate de prepoziții și înlănțuite prin conjuncții, dovedeau că exista un „aranjament” al lor, chiar dacă minimal, într-o secvență. Spre deosebire de matematică, poezia nu este, nu poate fi un univers „de curății și semne”, căci ea e făcută din cuvinte, iar cuvintele, oricât s-ar încerca vidarea lor
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
de atitudini parțiale servesc numai la întărirea rezistenței care exista deja în cercurile medicale împotriva gândirii psihosomatice. Astfel că nici o subliniere nu este în plus, deoarece factorii psihogeni reprezintă doar un aspect al patologiei; ei trebuie să fie puși în conjuncție cu alte aspecte înainte de a se ajunge la abordarea comprehensivă care devine atât de importantă în zilele noastre în domeniul patogenezei”. Trebuie reamintit că medicina psihosomatică nu este, așa cum adesea se susține, preocupată de pure speculații teoretice; ea se bazează
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
acest gen au rămas la marginea discursului academic. Cel mai frecvent, ele au devenit apanajul istoriei economice. A căuta răspunsuri la întrebarea: “de ce s-au dezvoltat națiunile occidentale” constituia, cumva, o preocupare exotică. Cei care si-au propus să afle conjuncția factorilor favorabili dezvoltării țărilor sărace, precum Peter Bauer, au fost mai curând excepții în lumea academică a primelor decenii postbelice. Mai târziu alți economiști ca Jan Little, Hla Mynt și Deepak Lal au adoptat viziunea școlii clasice asupra dezvoltării economice
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
virusurile pot invada o varietate de celule (exemplu: virusul hepatitic invadează hepatocitele, virusurile gripale invadează celulele epiteliului respirator). Când virusurile infectează celulele antigenele virale sunt translocate la suprafața acestora. Celulele T citotoxice CD8+ devin sensibile la aceste antigene virale în conjuncție nu numai cu moleculele de clasă II (care sunt absente în cele mai multe celule) dar și cu moleculele de clasă I. Odată sensibilizate, celulele T citotoxice pot liza celulele infectate printr-o reacție în care, încă odată, celulele T citotoxice trebuie
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
566 Ordine și Haos acestei limbi cu cea a Templului Babel : „în turn, erau numai nouă materiale, și anume lut și apă, lână și sânge, lemn și var, păcură, pânză de in și bitum [...], adică nume, pronume, verb, adverb, participiu, conjuncție, prepoziție și interjecții” (4, p. 20). Nu trebuie să ne surprindă obsesia oamenilor de a recupera (fie și parțial) lingua adamica, limbă vorbită de oameni până la tragicul episod al înălțării Turnului Babel. Nu este întâmplător faptul că cele două mari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]