978 matches
-
Iași, în cadrul proiectului mai sus amintit. De asemenea, despre gardianul din Penitenciarul Iași, pe nume Guzgă, mi-a vorbit domnul Țuțu, iar prezența acelui gardian la Iași mi-a fost confirmată de domnul Dumitru Bazon, cu care acest Guzgă era consătean. Mai trebuie amintit și deținutul politic Mircea Marin, despre care mi-au vorbit elogios și domnul Țuțu și domnul Vacariu, sau fostul deținut politic Mocănașu despre care au mărturisit domnii Bazon și Țuțu. De asemenea, m-a interesat să aflu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
m-a mai apărat absolut deloc. Și am rămas cu sentința pe care mi-au dat-o: 6 ani de închisoare și 4 ani de interdicție corecțională. De la Jilava am fost adus în penitenciar la Iași. Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar C. I.: Pe cine ați întâlnit în Penitenciarul din Iași? D. B.: La penitenciarul Iași am stat cu Dumitru Vacariu 9, scriitorul, cu Zub10, cu Aurelian Popescu de la Hațeg, adică am stat cu cei din lotul "Ștefan cel Mare". Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
i-am uitat numele. Și Titi Ichim s-a întâlnit cu el la primărie, iar securistul i-a zis: "Băi, trimite-l pe inginer să vină până la mine!" Și când a venit după mine la sediu, Titi Ichim, care era consăteanul meu, mi-a zis: "Vezi că a venit ăsta de la Securitate, dă-l în mă-sa pe gheață! Ăsta a fost coleg cu mine la horticultură la Vaslui", mi-a mai zis. Dar eu am terminat repede cu el pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
centru. Soția mi-a zis să mergem prin centru și i-am replicat că n-avem ce vedea în Gherla, că au doar o închisoare mare, construită de Maria Tereza. La fel și la Sighet, unde îl aveam pe un consătean, Corbu Ion, care era comandantul pichetului de grăniceri de acolo. Am stat la el vreo 2 zile, dar n-am trecut pe la închisoarea din Sighet. C. I.: Înțeleg, aveți o repulsie mare față de propriile amintiri. D. B.: Și uitați-vă și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Adnotat, Editura de Stat, 1948, ART. 209, pp. 269-270 și ART. 228, p. 276. 7 Acest Guzgă era din satul Suhuleț, județul Iași. Acest detaliu precum și prezența celuilalt gardian Enache au fost confirmate de domnul Dumitru Bazon. Guzgă era chiar consătean cu Dumitru Bazon. Vezi interviul. 8 http://www.iiccr.ro/, Fișe matricole penale, http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20 penale%20-%20detinuti%20politici/M/M%2003.%20Marin%20-%20Maszluj/Marin% 20Mircea%20I/index.php accesat august 2014. 9
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pagină literară" (G. Călinescu). Ascensiunea intelectualului provenind din familii sărace de țărani este admirabil surprinsă în Budulea Taichii, nuvelă care atrage atenția prin realismul și umorul ei. Huțu din Cocorăști studiază la școli înalte și se întoarce ca protopop în mijlocul consătenilor. Nu e "dezrădăcinat", nu e "înstrăinat", dimpotrivă este idealul visat de poporaniști, iar narațiunea era la un pas de a deveni "un mare roman balzacian, zugrăvind marile energii reci" ( G. Călinescu). Un personaj interesant este Budulea Cimpoieșul, tatăl lui Huțu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
persistența sa pe aceste meleaguri în cei peste 46 de ani în învățământ. Organizarea sărbătoririi în vara anului 2002 a centenarului Școlii din Vatra al cărei director era, dar mai ales eforturile multiple pe care le-a făcut în fruntea consătenilor săi pentru ridicarea unui nou local de școală la centru de comună, aproape finalizat în 1989, spațios și modern, în care se spera înființarea unui liceu pentru fii de țărani buni la învățătură dar cu o stare materială precară, desemnează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în inima săteanului iubirea de Dumnezeu, iubirea de neam, de moșie și solidaritatea morală între individ și națiunea din care face parte”...învățătorul și preotul trebuie să fie icoana vie a dragostei de țară, de muncă și a datoriei față de consătenii lor. în calitate de Ministrul al Instrucțiunii și Cultelor, Spiru Haret a susținut înființarea corurilor religioase, organizarea serbărilor școlare și a petrecerilor duminicale. Biserica Adormirea Maicii Domnului din parohia VatraHudeștilor este foarte veche ca instituție. Având în vedere documentele istorice care atestă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să se construiască locuințe confortabile și satul încetîncet iese din vale. Lângă șoseaua națională au mai rămas câteva construcții ale fostului CAP, desființat după 1989. în ultimul timp s-a construit lângă șosea „Centrul Penticostal, clădire modernă, prin preocuparea unui consătean numit Ungureanu. Pe locurile fostelor case care erau situate lângă șosea, de o parte și de alta apar case noi, construite din cărămidă. După harta rusă șoseaua spre Darabani trecea prin satul Mlenăuți. Probabil că satul, cu timpul s-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-a întors în localitatea botoșăneană Dorobanți pentru a-și înfăptui idealul profesional de învățător. Îndrăgostit de satul natal și de oamenii lui, Ioan Pavel nu l-a părăsit, deși ofertele nu au lipsit. Și-a consacrat viața educării copiilor consătenilor săi, activităților cultural artistice desfășurate la Căminul cultural, treburi pe care le-a făcut cu devotament și pasiune. Ca mai toți dascălii din generația sa, Ioan Pavel a înțeles că îndatoririle sale de om al școlii și al satului nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
vreo 5-6 pe un drumeag prunduit de mântuială, pare-se cu fonduri europene, pe care roțile mașinii lunecau sau patinau haotic, provocându-mi un plus de emoții și dificultăți. După ce am oprit motorul la poarta mamei Miluța (așa îi spun consătenii), am făcut o cruce mare mulțumindu-i Proniei că am ajuns cu bine la destinație, apoi am trecut la introducerea prizonierei în spațiul și atmosfera noii sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au dovedit inutile, Furnica a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pornit cu prietenul său Vasile Cozma, ceva mai tânăr decât el, cu mașina pe la toate rudele și pe la toți copii. Din Dănești la Tăcuta la Via, pe care a găsit-o sănătoasă împreună cu familia ei și pe învățătorul Ștefan Ciudin, consătean și coleg de școală. Bucuros a plecat mai departe la Poieni lângă Iași la Florica, deasemeni a găsit-o bine și pe soț și pe copii. Apoi a plecat la Iași la Anișoara găsind-o și pe ea cu tot cu familie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
subțire, cu mînecile suflecate pentru treburile casei. Capriciosul început de aprilie face să fie încă destul de frig, dar gospodarul nu pare să ia în seamă asta. Aveam să aflăm, daltfel, că omul a trăit toată viața fără foc, uimindu-și consătenii iarna cu băile lui de zăpadă. Agilitatea mișcărilor bătrînului - întradevăr bucuros de oaspeți - este cu totul ieșită din comun. înainte de toate, are ceva de spus unor profesori din sat care-l mai ajută la aranjarea ,,muzeului “. Stînjenit că n-are
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Victor Ion Popa, fiu al lui Ioan Ghe. Popa, născut la 29 iulie 1895, și-a petrecut o parte din copilărie la bunicul său Gheorghe Al. Popa din satul Dodești. Consătenii îl numeau Sălăvăstru. Școala primară o termină la Bârlad, studiile secundare le face la Iași, apoi urmează Facultatea de Drept, concomitent cu Conservatorul de Muzică și Arte la clasa poetului M. Codreanu. Dorința sa era să devină actor și autor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
-ți gă sești un rol în interiorul acestuia. Ai nevoie de un stil propriu, de anumite abilități care să fie numai ale tale și îți mai trebuie și o poreclă... A cui ești tu? țin minte că tata fusese poreclit de consătenii lui Vasile al lui Cicioi, deși porecla nu avea nici o legătură cu numele lui. Când mă prindeau prin sat, oamenii întrebau: „Al cui ești tu, mă băiețaș?“, iar eu trebuia să răspund: „Al lui Vasile al lui Cicioi“, căci numai
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
stăpînire. Aceasta ar fi cu adevărat o mare minune. Vă dați seama, vreo șase kilometri de drum ar fi ceva.Și, ca să nu ne iasă vorbe că am fi răi, trebuie numaidecât să amintim și aducerea apei curente, la casele consătenilor , acolo unde a fost posibil, instalații de canalizare și, dacă nu mă Înșel stație de epurare a apei.Deci tot a făcut ceva acest urmaș al lui Roandă de pe Bâtcă, venit aici cine stie de pe unde, bătut de cine știe ce vânturi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu indică oare nepăsare, fatalism? Bineînțeles că aceste proverbe și zicători au o arie destul de mare de răspândire. Nu cred Însă că ele sunt cunoscute de nemți și de japonezi. Un alt proverb pe care l-am auzit rostit de consătenii mei Încă de când eram copil, care are o circulație mai mare la români În toate provinciile, este: Fă-te prieten cu dracul până treci puntea. Când l-am auzit prima dată, am zâmbit și mi-am zis: domnule, ăștia ai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
astfel de Întrebări, o să mă aleg cu o exmatriculare. Și nu am mai pus Întrebări. Am făcut această incursiune În trecut nu numai fiindcă mi-am amintit o Întâmplare din copilărie, dar mai ales pentru a arăta că pe lângă calitățile consătenilor mei, aceștia au mai avut și defecte. Nu Întotdeauna au trebuit să se facă prieteni cu dracul ca să poată trece puntea. A nu aminti aceste defecte, Înseamnă a-i Împăuna numai cu virtuți, ceea ce bate la ochi. Totuși, la ardeleni
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
buze și-i zise: Iată aceasta-i jertfa pe care o vrea Domnul de la dumneata; pune pază gurii și nu mai bârfi! 39. Biblia, Cartea pentru toți oamenii Un om care se credea fără de păcat, mergând în vizită la un consătean, văzu pe masa lui Biblia. Atins de păcatul mândriei că el ar cunoaște multe, îi zise gazdei: „Cum, tu citești Cartea aceasta?!” „Da, spuse acesta, citesc cu mare plăcere de un timp încoace”. „Da, dar Cartea acesta nu i pentru
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să te asculte copilul, când pilda cea rea i-o dai însuți dumneata?! Creștinul nostru recunoscu greșeala și făgădui grabnică îndreptare. 59. Nu cred în tine, dacă nici tu nu crezi în Dumnezeu Odată, un sătean binecredincios merse la un consătean al său să ia în arendă o bucată de loc, și după ce s-au înțeles, scoase banii și-i dădu ca arvună. Cel cu locul îi zise: Trebuie să-ți dau o chitanță. Dar omul credincios îi răspunse: Nu-i
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu există, ascultă-mă pe mine. Atunci credinciosul îi zise: Dacă-i așa, fă bine atunci și dă-mi chitanță pentru banii pe care ți i-am dat, pentru că eu nu am încredere în cei care nu cred în Dumnezeu. Consăteanul rușinat, tăcu chitic și eliberă chitanța cerută. 60. Pumnul de noroi Într-o zi un om păcătos care se întorsese la credința strămoșească și ducea o viață cu adevărat creștinească, vorbea cu un necredincios, care-i zise: Cum aș putea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de desolidarizare de Mișcarea Legionară și cereau să meargă pe front pentru reabilitare primeau asemenea favoruri. Dar am zâmbit: Da, fraților, am avut vorbitor cu fratele cel mic, Alexandru. (Din povestiri ne cunoșteam reciproc genealogia familiilor, prietenii, colegii de școală, consătenii etc.) A fost Sandu la tine, au tresărit curioși. Le-am povestit scena cu fățărnicia maiorului și le-am întins cele două pâini. Puneți mâna și vedeți ca Toma ce ne-a trimis Pruncul Iisus de ziua Nașterii Lui. Au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ion și Alexandru. Ion, cel mijlociu, era militar și trecând de la Bistrița spre Sibiu, într-o delegație, s-a abătut pe la Galda. Nu aveam să-l mai văd decât peste douăzeci de ani. Cel mai mic, Alexandru, venit împreună cu doi consăteni, toți de 18-19 ani, căutau de lucru, pe mâncare. S-a și angajat ca argat la un fost notar, Hulea, câștigând pe lângă mâncarea lui, o dublă de mălai, una de făină și ceva grăsime, pe care le ducea lunar acasă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și a plecat îngândurat, așa cum venise. Domnul Trifan, care fusese la muncă pe câmp, s-a bucurat mult când i-am spus că ne-a vizitat Părintele Ghiuș și o lacrimă de duioșie i-a apărut în colții ochilor. Erau consăteni. O excursie la Roica. Întâlnire cu un sectant În pădure la Roica lucra aproape permanent o echipă de băieți, tăietori de lemn, din care făceau parte prin rotație cei mai zdraveni și mai dibaci: Nichita Pavel, Stan Marin, Popovici Gheorghe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe toți mărturisitorii, în fața morții. Plângând de îndrăzneala comparației, îmi mustram gândurile, ca nu cumva să fie o încredere înfumurată strecurată de satan minții mele. Am făcut o escală de vreo trei zile la închisoarea Ploiești. Acolo am întâlnit niște consăteni arestați pentru delicte de drept comun, aflați în cercetare. Mai mult bănuiți, sperau să fie eliberați. Prin ei am transmis acasă vestea că sunt sănătos și că voi fi trimis la Târgșor. Penitenciarul Ploiești nu avea la data aceea o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]