8,403 matches
-
în diferite dicționare (de autori sau de opere), ori li s-au consacrat studii (cum este cel din excelenta punere în temă cu privire la literatura exilului a lui Cornel Ungureanu) și chiar teze de doctorat. Pe de o parte, tendința unor consemnări a fost de a izola componente ale discursului epic al lui Petru Dumitriu, marcînd astfel nu doar reușitele prozei în discuție, dar chiar contribuția autorului Cronicii de familie la dezvoltarea romanului românesc (a se vedea, printre altele, unele intervenții din cadrul
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
filologici dispuși a se înhăma la un asemenea travaliu de bibliotecă, de lungă durată, prost plătit și rămas mereu izolat într-un soi de anonimat în fața marelui public, având doar recunoștința specialiștilor și garanția (vai, cât de puțin mai contează!) consemnării în tratatele de istorie literară. Iată însă că un distins cercetător, dintr-o generație nu tocmai tânără, pasionat de universul scrisului românesc, Stan V. Cristea, s-a apucat, de unul singur, să realizeze bibliografia - deloc lesnicios a fi sistematizată - unuia
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
poezia română. Dl. Victor Iancu a făcut expuneri critice.”3 Dar, erau, deja, semne ale opresiunii - chiar în ziarul sibian s-a publicat lista primului lot de ziariști excluși din presă.4 Trecea mai întâi ca un zvon și nevinovată consemnare în diverse publicații, ceea ce se transforma mai târziu în faptă dură cu efecte dezastruoase pe termen lung pentru cultura română: epurarea (epurația). Cerchiștii reacționează prin păstrarea unui nivel ridicat al faptei literare. Își anunță proiecte îndrăznețe, care, evident, nu se
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
tras la răspundere în fața instanțelor; însă el nu poate avea judecător, pentru faptele sale literare, în persoana obscură și agramată a ultimului consumator de literatură.”6 În aceste condiții, ajunge student Ovidiu Cotruș și devine membru al Cercului Literar. Prima consemnare a participării lui la cenaclul Cercului Literar este din februarie 1945. „La cenaclul din 25 februarie 1945 s-a citit nota despre Pavel Dan de C. Regman, versurile lui Tudor Bogdan și nuvela Persida de Deliu Petroiu. Au luat parte
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
în stadiu de pionierat, precum acelea strânse cu acribie de Irina Petraș. Ca să nu mai vorbim de cronologia evenimentelor de tot felul. Să nu uităm că istoriografia noastră a început cu niște înșirări de date numite cronografe. Primă formă de consemnare a ceea ce se întâmpla în viața societății. Fără astfel de consemnări, uitarea închide în scrin cu mâna ei cea rece nu numai viața de zi cu zi a oamenilor, dar și literatura lor. Să nu uităm nici că sediul central
Viața literară la Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3178_a_4503]
-
Petraș. Ca să nu mai vorbim de cronologia evenimentelor de tot felul. Să nu uităm că istoriografia noastră a început cu niște înșirări de date numite cronografe. Primă formă de consemnare a ceea ce se întâmpla în viața societății. Fără astfel de consemnări, uitarea închide în scrin cu mâna ei cea rece nu numai viața de zi cu zi a oamenilor, dar și literatura lor. Să nu uităm nici că sediul central al USR se află la doi pași de strada bucureșteană care
Viața literară la Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3178_a_4503]
-
ale cărui criterii nu intră în puterea noastră de înțelegere. Orice perioadă ciclică începe cu un interval anistoric, în cursul căruia fermenții simbolici dau naștere marilor mituri care vor străbate cultura acelui ciclu. Paradoxul e că intrarea în istorie, cu consemnarea timpului în felurite forme (vestigii, documente, monumente etc.), este de fapt o cădere care ne rupe de primordiile ce mocnesc în filonul inițial. Culmea e că această cădere o resimțim ca pe un progres, cercetătorii privind partea anistorică a omenirii
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
să îl retrăiască, să- l retranscrie cu concursul unei memorii afective participative, povară și jertfă, reculegere și extaz cathartic. Desigur, așa cum s-a mai observat, eul-narator nu are, în ansamblul epic, o importanță majoră, în calitate de actant; însemnătatea sa rezidă în consemnarea și salvarea memoriei colective, expresie a identității unei etnii greu încercate: „Mai toți oamenii în mijlocul cărora mi-am petrecut copilăria erau bătrâni. Ce caută copilul ăsta printre noi?», întreba, râzând, Arsag, clopotarul. «Lasă-l, spunea bunicul Garabet. Nu e un
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Doinaș, la o dublă cifră rotundă. În 2012 s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Doinaș și 10 de la dispariție. Scriu, sub titlul Poezie și cunoaștere, Eugen Simion, Ion Pop, Carmen Mușat, Aurel Pantea și Alina Ledeanu. Urmează consemnarea unei mese rotunde, moderată de Virgil Nemoianu, la care au participat Mihai Șora, Solomon Marcus, Gabriel Dimisianu, Andrei Ionescu, Alina Ledeanu, Carmen Mușat și Ion Pop. Evocări ale Cercului Literar de la Sibiu și ale proiectului Euphorion, după 70 de ani
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
Mihăilescu confesiunea Lenei Constante, al cărei talent literar, consideră autorul, o ajută să cultive detaliul semnificativ, adăugând scrisului său subtilitate și forță de sugestie, în vreme ce stilul Adrianei Georgescu și al Oanei Orlea, mai grăbit, mai alert, presupune notația succintă, reportericească, consemnarea rapidă, directă a faptelor. Un ultim portret este cel al Aniței Nandriș, ale cărei Amintiri s-ar cere așezate, puncta Monica Lovinescu în 1992, la un an de la apariția cărții, pe un raft al clasicilor, constituind o lectură obligatorie. Cartea
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
orice. Însă tinerețea își cere, la un moment dat, drepturile și vajnicul ostaș umblă să se însoare. Norocul, care întârzie ceva vreme, se arată la drum. Însurătoarea, cu o fată dintr-o familie bună, se face fără multe pregătiri, iar consemnarea în amintiri e absolut telegrafică. Mai mult insistă, contabilicește, Lăcusteanu asupra zestrei, decât asupra altor calități ale consoartei. De altfel, nici timpurile nu sunt coapte pentru romantism. Curtea se clatină, domnul Alecu Ghica e mazilit și se retrage spre Brașov
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
mesianice, dar nu la modul energic din poezia lui Goga. Este aspectul cel mai original, cred, al poeziei lui Radu Brateș, în numele căruia reintegrarea lui în tabloul liricii românești din secolul al XX-lea trebuie să meargă mai departe decât simpla consemnare a volumelor postume. Unul dintre ciclurile volumului de față ne și avertizează, de altfel, că modelul lui Radu Brateș nu mai este poezia tradițională interbelică, nici lirica tânără ardeleană de la începutul anilor ’40, din care el însuși făcea parte. Ciclul
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
Simona Vasilache Gheorghe Arghirescu, cvasi-necunoscut profesor de geografie economică, e autorul unei scurte biografii a lui Spiru Haret, apărută la Imprimeriile „Independența”, în 1915. Și destinatarul unei Nocturne din Caleidoscopul lui A. Mirea, consemnare curată a faptului divers, care ar putea fi, cu puțină bunăvoință, reorchestrată postmodern: „Cu șvarțul meu stau singur și e pustiu localul./ Pe-un scaun lăturalnic stă dus pe gânduri țalul./ Un chelnăr dormitează cu coatele pe masă./ Patroana, ca
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
Despre el, există rare și nesigure informații ulterioare. Un oarecare Reichsleiter, tot Rosberg, dar altul, depune 162 de Matisse la Jeu de Pomme din Paris. Se presupune că „Femeie șezând” ar fi făcut parte din ele, dar nu există nici o consemnare. Cert e că Göring vizitează muzeul parizian de douăzeci și una de ori înainte de 1944. În 1942, un troc ar fi avut ca obiect „Femeie șezând” și „Cele trei Grații” ale aceluiași Matisse. Așa se pare că ajunge „Femeie șezând” în posesia
Habent sua fata… () [Corola-journal/Journalistic/3021_a_4346]
-
țintă, autobuze sau tramvaie aeriene, taxiuri sau limuzine, aceste deplasări constituind tot atâtea practici ale orașului câte fațete ale imaginii sale dezvăluie. O întreagă dinamică a orașului modern se conturează prin urmare în funcție de înregistrarea acestor imagini în mișcare, a căror consemnare nu e deloc întâmplătoare. La fel cum zgomotul sirenei din Întoarcerea din Rai îndeplinea rolul unui liant narativ între diferite personaje, aflate în diferite zone ale orașului, așa cum am arătat într-un capitol precedent, tot astfel linia tramvaiului 14 trasează
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
trei de ani, cu o recenzie la cartea recent apărută a lui Ion Vitner 3. În cadrul acestei rubrici mai întâlnim colaborările lui Laurențiu Ulici și G. Ladima, care e, de fapt, pseudonimul domnului Nicolae Manolescu. Nu pot încheia aceste succinte consemnări fără a-mi exprima întreaga gratitudine față de doamna Mădălina Lică (n. 1968), directoarea Bibliotecii Comunale Valea Călugărească, ce în curând, grație eforturilor sale, atent focalizate, se va numi Biblioteca „Mircea Iorgulescu“; d-sa a adunat un impresionant material documentar privitor
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor și continuă și astăzi, fără însă a se fi făcut vreo lumină în tot acest mister care se încăpățânează să însoțească obiceiurile noastre de Crăciun. Inconsistența hermeneuticii face ca Dicționarul Academiei să se mulțumească cu o cuminte consemnare enumerativă, arătând sub voce la ler că lexemul este „Numele unui personaj mitic ce apare în colinde, basme, ghicitori, zicători, sub formele Ler, Lar, Lei, Ler-împărat (mai rar, în Transilvania), Lar-păcurar, ...Lerui-domn, Leroi, Lar-domnul sau Raliu-domn ș...ț Daleon”. Alte
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
și colaborează permanent cu diverse publicații de profil. Cea mai recentă carte a sa, Opera în portrete, este o provocare interesantă pe care autorul o încearcă într-o abordare cu totul specială a paletei preocupărilor sale. El își adună aici consemnări vechi, alături de cronici și convorbiri apărute în ultimul an în diverse reviste sau pe Internet. Noutatea volumului, față de celelalte cinci anterioare, pe teme similare, o constituie prima secțiune, mai mare, care cuprinde o originală înșiruire de portrete sugestive ale unor
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
evocări sau în confesiunile din epistole, inimile care nu s-au otrăvit, asigurînd, în diaspora, sîngele necesar funcționării unui "plămîn în plus" de care avea nevoie cîmpul cultural din țară: un inventar de valori abia acum restituite și toată amărăciunea consemnării lui se regăsesc în Măsura urmelor: În procesul de memorizare a celor care au închis ochii printre străini, se include o durere infinită. Cît ar fi putut dărui României mintea și faptele lor! Aceste pierderi se înscriu în inventarul distrugerii
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
găselnițe extraordinare, evocări impresionante (vezi evocarea lui Vianu și a lui Eugen Ionescu), aforisme, considerații iconoclaste sau închinări la idoli precum Malraux sau Camus, teribilisme, infatuări sau modestie exagerată, conștiința ratării și a valorii, zădărnicii ale vieții, tristeți și oboseli, consemnări ale necazurilor bătrâneții; adică tot ceea ce poate face viu și credibil un jurnal. " În viață poți să realizezi lucruri excepționale. Dacă n-ai creat impresia că ești cineva, totul rămâne fără valoare". Dacă (mai) este adevărat că "lucrurile excepționale" rămân
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
la formele mărturisirii; cu precizarea doar că notațiile confesive ale lui Ion Simuț nu au, în mod paradoxal, o ținută imediată, directă. Mai curând, expresia lor e mijlocită de reflecția livrescă, trăirea e filtrată de convențiile literaturii, de obsesia literarității consemnărilor. Interesante pentru evoluția unei conștiințe supuse avatarurilor și restricțiilor din vremea comunismului, notațiile jurnaliere ale lui Simuț înregistrează ipostaze revelatoare ale eului, în notații succinte, marcate uneori de frenezia asocierilor, notații în care reflexul mimetic se conjugă cu desenul autoscopic
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
e o bătrînă cu ochii "acuma pustii și tulburi". rmașii acestui burghez nesățios, care "semăna cu o bucată de caș care a făcut păr", și ai aristocratei prăbușite în trecut și în apatie vor popula paginile cărții devenite, din momentul consemnării mezalianței, un veritabil bestiar al setoșilor de putere și huzur, al sexopaților, al egoiștilor mîrșavi și lipsiți de scrupule. Răniți, loviți mortal de istoria care le-a împuținat treptat privilegiile, ei nu-și mai pot satisface după voia inimii pofta
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
a scăpat de sub incidența unor prompte reacții critice. Au trecut de atunci două decenii. La capătul lor, imperativul principal al faptelor prezentate în continuare se situează nu atât sub semnul relației personale, cum ar putea să creeze impresia, cât al consemnării fenomenului pomenit, fenomen care justifică motivația în virtutea căreia Frunzetti a constituit în ochii mei cu adevărat un ,caz". El nu anulează - în conștiința mea și sper și a cititorului - meritele reale prin care s-a ilustrat, în viața culturală românească
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici, Vol. I, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, 320 p. Volumul Alexandrina Gr. Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici - publicat de Monica Negru - se (auto)recomandă a fi un demers pertinent-necesar pentru consemnarea și investigarea fenomenului studiat prin utilizarea a două metode fundamentale, concretizate în modalitatea arhivată, indicată pentru a confirma faptul că etapă/perioadă feminismului - că formulă exclusiv decanoniza(n)ta - a fost depășită, și în prezentarea prin intermediul documentelor ilustrative a reperelor
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
documente, acte, mărturii privind biografia și concepțiile/proiectul/programul Alexandrinei Cantacuzino, activitatea susținută și entuziasta desfășurată de aceasta în cadrul unor organizații naționale și internaționale (Consiliul Național al Femeilor Române, Casa Femeii, Mica Înțelegere Feminină, Societatea Națiunilor, Secția Auxiliara Feminină FIDAC), consemnări și documente care reflectă activitatea susținută în cadrul asociațiilor feministe din țară și străinătate (Uniunea Intelectuală Română, Gruparea Femeilor Române, Solidaritatea, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, Memorialul Interaliat de la Liège, Ateneul Popular de la Bușteni, societatea "Țesătoarea"), precum și inițiativele culturale, sociale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]