1,227 matches
-
altă parte, victimele tranziției. Victimele privilegiate ale tranziției au fost muncitorii din industria grea: minerit, metalurgie, construcții de mașini. Pentru ei însă s-au făcut politici de redistribuirexe "„politicăderedistribuire", nu de protecțiexe "„protecție". Această agendă reparatorie este coerentă cu conservatorismulxe "„conservatorism" stângii, potrivit căruia clasa muncitoare trebuie să aibă un rol privilegiat, iar în interiorul ei există o ierarhie în vârful căreia se află muncitorii din industria grea. Femeile și minoritățile au fost adăugate pe agenda victimismului mai târziu, cu o presiune
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pe agenda victimismului mai târziu, cu o presiune internațională mai puternică decât cea internă. Spre deosebire de dreptatea reparatorie, dreptatea distributivă nu a fost un argument la fel de influent în lobby-ul politic. Protestele au avut un rol important în dezvoltarea și perpetuarea conservatorismului de stânga. Orice tentativă de reformă mai substanțială s-a confruntat cu o mare demonstrație din partea sindicatelor. Ele s-au dovedit inițiatoarele strategiilor de supraviețuire ca opoziție față de strategiile de schimbare (vezi și Voineaxe "„Voinea,Liviu", Munteanu, 2002). Marile sindicatexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru stabilitatea statului 30. Femeile, ale căror sindicate au dispărut o dată cu privatizarea făcută de multe ori chiar în primii ani ai tranziției, s-au trezit agenți individuali, spre deosebire de bărbați care au rămas agenți colectivi (reprezentați sindical și politic). Ca orice conservatorism, și cel de stânga tinde spre păstrarea ierarhiilor. Chiar și comunismul, în pofida ideologiei sale, a construit propriile sale ierarhii, cărora ierarhizarea de gen le era un ingredient nelipsit. Deși s-a înlăturat inegalitatea formală, comunismul a reprodus un regim patriarhalxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cercetări la scară națională: Barometrul de gen (2000), coordonat de către Renate Weberxe "„Weber,Renate" împreună cu mine. Rostul acestui capitol nu este acela de a reconstitui rezultatele empirice ale cercetărilor, ci de a oferi o explicație a modului în care conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga a reușit, pe de-o parte, să determine orientarea bărbaților ca salariați spre statxe "„stat", iar a statului, spre domeniile în care lucrează bărbații; pe de altă parte, să determine orientarea femeilor spre piață atât în calitate de salariate, cât
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
reprezentat de sindicatexe "„sindicate". Treimea de angajați cuprinși în sindicate este prin excelență masculinăxe "„masculin" și domină zona industriilor bărbătești din categoria celor „greu de ucis”, a industriilor socialiste (în proprietate de statxe "„stat"), adică a acelora care hrănesc conservatorismulxe "„conservatorism" de stângaxe "„conservatorismdestânga". Politica este cea care a împiedicat un colaps total al poziției bărbaților în economie. 4.2. Surse ale asigurării dominației masculinetc "4.2. Surse ale asigurării dominației masculine" Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" delimitează drept principalele surse ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cei care lucrează în sănătate, educație, administrația publică și în care sunt majoritar femei. Dominația bărbaților în redistribuire nu a fost o politică intenționată, ci un efect al unei tradiții în ierarhizarea muncii și veniturilor. Această politică, coerentă cu dominarea conservatorismului de stânga în perioada tranziției, nu a putut contracara la nesfârșit impactul globalizăriixe "„globalizare" și presiunea internațională (inclusiv a feminismului „room-service”). Sub impactul acestora din urmă, femeile au o poziție economică mai întărită, iar bărbații, una mai vulnerabilă, o dată ce restructurarea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
periferie, deși, teoretic, și ele, și bărbații au fost pasagerii aceleiași Mayflower la intrarea în tranziție (vezi Miroiu, 2003 b, p. 24). Nu ne rămâne decât să admitem că patriarhatulxe "„patriarhat" tradițional asociat cu cel comunist, grevându-se pe conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga al tranziției, au creat un patriarhatxe "„patriarhat" nou sau patriarhate noixe "„Pasti,Vladimir", aflate la începuturile teoretizării lor. 5. Concluziitc "5. Concluzii" După cum reiese din practica tranziției, „bărbații statului” consimt bucuroși să își ia povara macropoliticii și să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
p. 146). O necesară mișcare ar putea să fie sprijinul reciproc între liberalismxe "„liberalism" și feminism, având în vedere că și liberalismulxe "„liberalism" este un proiect emancipator pentru o țară ca România și se lovește de asemenea masiv de conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga. Transformările legislative menite să asigure o protecțiexe "„protecție" mai mare a femeilor au fost încurajate mai ales de către partidele social-democrate. Eu susțin însă că - într-o astfel de societate, în care domină conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga - propensiunea spre
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
asemenea masiv de conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga. Transformările legislative menite să asigure o protecțiexe "„protecție" mai mare a femeilor au fost încurajate mai ales de către partidele social-democrate. Eu susțin însă că - într-o astfel de societate, în care domină conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga - propensiunea spre ieșire din patriarhatxe "„patriarhat", spre emanciparexe "„emancipare" și autonomiexe "„autonomie" are nevoie de o asociere mai pregnantă cu liberalismulxe "„liberalism". Mi-ar fi greu să susțin încă necesitatea asocierii cu ecologia, deși în perspectiva celor relevate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
the Anonimity”, în Thinking, nr. 1, New Jersey. Miroiu, Mihaela, 1997: „Ana’s Land or the Right to be Sacrificed”, în Renne, Tanya (ed.), Ana’s Land, Sisterhood in Eastern Europe, Westview Press, Boulder, CO. Miroiu, Mihaela, 1997: „Antifeminism și conservatorism”, Sfera Politicii, nr. 2, București. Miroiu, Mihaela, 1998: „Feminismul ca politică a modernizării”, în vol. Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, coord. Alina Mungiu Pippidi, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela, 1999: Societatea Retro, Editura Trei, București. Miroiu, Mihaela, 2002
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și să sintetizeze cunoștințele În moduri variate și complexe, Învățând În același timp mai temeinic decât În cazul lucrului individual. Cerghit (1997) afirmă: Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de rețetar rigid, ci, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferența etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a Învățământului pe noi trepte; ea nu se opune În nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și reconsiderare În spirit creator a oricăror aspecte
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
în accepțiunea scandinavă, conceptul de normalizare punea accentul mai mult pe individualitate, pe creșterea posibilității de efectuare a alegerilor personale, ulterior Wolfensberger, prin încercările sale de a-i conferi un caracter mai sociologic, ajunge, în mod inevitabil, la un anumit conservatorism, prin accentul pus pe impactul exercitat de diferitele servicii umane asupra vieților unor indivizi; prin urmare, implicațiile sociale ale statusurilor devalorizate ajung să prezinte doar un interes secundar. Mai mult, perspectiva normalizării nu permite soluționarea tensiunilor rezultate din confruntarea opțiunilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
1980. Fewsmith notează că, în era post-Tiananmen, neoconservatorismul trebuie privit ca o reacție la faptul că "principala întrebare de referă nu atât la introducerea reformei, cât la cum să i se facă față" (Fewsmith, 1995, p. 635). Neoconservatorismul împărtășește orientarea conservatorismului tradițional față de menținerea coeziunii în societatea chineză. Totuși, el se caracterizează prin acceptarea unui rol mult mai important și mult mai vast pentru forțele pieței decât a prevăzut vreodată gândirea conservatoare tradițională. În mod similar, neoconservatorismul sugerează că apelul la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
erau dispuși să macine cerealele lor la morile specializate. Unii mai aveau acele instalații rudimentare, numite râșnițe, și își realizau cu ajutorul lor făina trebuitoare. Sigur că aceștia erau foarte puțini și recurgeam la o atare treabă fie din spirit de conservatorism (până în zilele noastre a existat părerea că făina de la moara de apă e mai spornică și mai bună decât aceea de la moara de foc), fie din spirit de economie, considerând costisitoare vama ce urma să o dea pentru măcinat (uiumul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Concluzie: depășirea simplismului În acest capitol am trecut de la simplismele cele mai hazlii sau mai dezolante la o complexitate tot mai mare. Dacă latura ideologică a acestor simplisme e ușor de decriptat, efectele lor concrete nu sunt mai puțin importante: conservatorismul antipedagogic, pe de o parte, sau speranța "revoluționară", pe de alta, chiar dacă sunt principii opuse, sunt amândouă justificări ale imobilismului. Abordarea prin factori de risc ne-a apărut ca un prim progres teoretic interesant: arătând amănunțit pluralitatea cauzelor, ea permite
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de indivizi. * Instituts Universitaires de Formation des Maître Intitute Universitare de Formare a Învățătorilor 30 Adică metoda "globală" care n-a fost niciodată cu adevărat aplicată în Franța, dar care este o cârpă roșie cât se poate de comodă pentru conservatorismul școlar. Cf. site-ul www.oipef.com. * Syndicas National des lycées es colleges Sindicatul Național al Liceelor și Gimnaziilor * Joc de cuvinte intraductibil, în franceză re-pères (unde pères înseamnă "tați") (n.trad.). 31 Această analiză nu e monocauzală, dimpotrivă, ea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Kuhn. Dar referirea la valori incompatibile explică de ce triadele au cunoscut un asemenea incredibil succes. Coeziunea triadelor noastre se bazează pe o raționalizare a trei ideologii politice principale, așa cum au apărut ele în nucleul anglo-american al disciplinei relațiilor internaționale: conservatorismul, liberalismul (în înțelesul său american) și radicalismul. De aceea părea atît de firesc pentru Michael Banks să amestece abordări atît de eterogene ca cea a lui Beitz (1979), un teoretician cu preocupări normative, puternic influențat de John Rawls, a lui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să țină seama de construcția socială a cunoașterii, disputa paradigmelor are în general la bază diferitele proiecte normative ale cercetătorilor. Din acest motiv, din multe dezbateri rezultă triade care se potrivesc perfect cu prin-cipala distincție anglo-americană între ideologiile politice ale conservatorismului, liberalismului și radicalismului. Si-gur că valorile diferite pot determina diferențe în modul de a vedea lumea, dar nu este imposibil ca savanții să dea un sens reciproc acceptabil sau translatabil aceleiași lumi, și totuși să o judece diferit. În al
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de cumulare, ci de revoluție științifică. În orice caz, odată ce incomensurabilitatea a fost redusă la ideologie, s-au considerat inevitabile trei dintre acestea, din cauză că lumea anglo-americană, unde disciplina relațiilor internaționale este, după cum știm, predată și cercetată cu precădere, distinge între conservatorism, liberalism și radicalism. Cu toate acestea, aplicarea acestei triade la problemele metateoretice produce cîteva contradicții interne. Prima problemă este eterogenitatea celulelor astfel conturate. Mai ales categoria de mijloc, fie că se numește liberalism, interdependență, pluralism sau orientare grotiană, cuprinde o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
termen abuziv folosit de iacobini și de alți revoluționari extremiști pentru a-i descrie pe cei care se opuneau Revoluției. Am găsit aceasă frază, "le fédéralisme parle bas-bretone", și la Barrère, prin care făcea referire la forțele de reacție și conservatorism. Ceea ce se pare că i-ar fi motivat pe girondini a fost temerea că Adunarea Națională și noul stat vor fi dominate de Paris și de clasele populare pariziene care aveau o influență semnificativă asupra iacobinilor. Pentru a evita acest
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
regională, prezența unui centru urban regional, niveluri suficiente de populație, respect pentru armonia între regiuni.38 Din perpectiva politică, federalismul proudhonian de stânga reprezintă un fel de excepție, iar mișcările precum cele ale lui Charles-Brun erau mai mult de partea conservatorismului spectrului politic. Filosofi politici catolici precum de Lammenais (1782-1854) și abatele Jules Auguste Lemire (1853-1928), care pledau pentru un catolicism liberal, fiind precursorii creștin-democrației, au susținut regionalismul atâta timp cât acesta a însemnat mai degrabă o recunoaștere a unor corpuri intermediare ("corps
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Reformele lui Raffarin constituie un pas uriaș înainte în efortul Franței de a-și completa proiectul de decentralizare. Evoluția lentă a acestui proces se explică prin importanța deosebită a legilor publice și a Constituției în Franța și printr-un anume conservatorism al Curții Constituționale care a frânat reformele anterioare, considerate ca o încălcare a Constituției de la acea vreme. Prin enunțarea clară a acestor șase principii, într-o anumită măsură, puterile Curții Constituționale asupra procesului de descentralizare au fost diminuate, făcând astfel
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să-și modifice fostele idei iacobine și să ia în considerare cererile formulate de regionaliști. Acest proces a fost susținut de faptul că cei din urmă, de asemenea în conflict cu regimul gaulist, treceau printr-o schimbare paralelă, abandonându-și conservatorismul tradițional și adoptând elemente ale ideologiei socialiste și chiar marxiste.35 Acest lucru a facilitat un contact cu stânga tradițională, iar secțiunile celor două tradiții au început să colaboreze. Mai mult, figuri importante din cadrul mișcărilor regionaliste, precum Michel Philipponeau și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politic, iar acest fapt constituie motivul care stă la baza existenței continue a numărului mare de municipalități cu un număr relativ mic de locuitori, în comparație cu alte țări. Acest corp semnificativ de primari și consilieri locali constituie o forță puternică a conservatorismului din sistemul francez. Mai mult, partidele politice sunt mai puțin importante la acest nivel în comparație cu notabilii tradiționali cărora li se alătură și rețeaua lor de clienți. La nivel local, notabilii sunt cei care domină politica partidelor și nu invers. Pe
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
privat și naturalizarea muncii femeilor. O scurtă incursiune în viziunea conservatoare asupra problematicii de gen nu este întâmplătoare, ea având relevanță în contextul în care societatea românească de tranziție se orientează spre modele culturale „tradițional-patriarhale, al căror principal defect este conservatorismul”, care „nu este altceva decât ideologia inegalităților obținute prin naștere, oricare ar fi acestea” (Pasti, 2003, p. 85, 228). Relația conservatorismului de sfârșit de secol XIX cu problematica de gen a fost dominată de o ignorare a acesteia din urmă1
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]