1,379 matches
-
de modul în care cadrele didactice asimilează conceptele, adoptă metodologiile, aplică sugestiile și caută soluții eficiente pentru realizarea obiectivelor/competențelor înțelese ca expresie a comenzii sociale. Contactele nemijlocite cu inspectorii școlari județeni de specialitate, cu profesorii de educație fizică în cadrul consfătuirilor locale sau județene, cu directorii unităților de învățământ, au prilejuit receptarea unor serii de probleme justificate referitoare la unele dintre formele de organizare a predării educației fizice prevăzute în planurile de învățământ, la modul concret în care se poate realiza
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3015]
-
sigur, CR Fălciu hotărâse asigurarea pazei acestor obiective cu militarii proprii. Faptul că în împrejurimile Hușului existau la acea dată lagăre evreiești cu oameni aduși din alte părți ale Moldovei, cel puțin, mai este atestat și de invitația la o consfătuire comună trimisă de către CR Fălciu Serviciului Tehnic al județului: „Am onoarea a vă ruga să binevoiți a vă prezenta la acest Cerc astăzi, 19 august 1941, orele 17, în vederea luării măsurilor cerute de regulamentul privitor la munca de folos obștesc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dimensiuni variate, de la doi la mii de oameni. Este axiomatic faptul că oamenii țin conferințe și întruniri ca să comunice. Dacă vom căuta cuvântul "conferință" în dicționar, vom găsi o definiție care folosește expresii și termeni ca "expunere", "dezbaterea problemelor", "convorbire", "consfătuire" ori "întâlnire între mai mulți oameni". Toate aceste note de conținut ale oricărei definiții presupune implicit două căi de comunicare. Într-adevăr, există argumente suficiente care susțin ideea că o conferință sau întâlnire, pentru a avea succes, trebuie să aibă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și răcoroase, Editura Ceres București; 24. CRISTEA M., 1967 Caracterizarea agro biologică a hibridului dublu 99, Probleme agricole, nr.12; 25. CRISTEA M., 1967 Din preocupările de cercetare științifică a Stațiunii Experimentale Agricole Suceava. Comunicări de botanică . A V-a Consfătuire de geobotanică; 26. CRISTEA M., 1968 Contribuții la studiul unor populații locale de porumb din nord-vestul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 1; 27. CRISTEA M., 1968 - Populații locale de porumb din nordvestul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 2
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și Onoare. Dr. ing. Marius Murariu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava *** Un om devotat trup și suflet cercetării agricole Cu mai bine de 40 de ani în urmă l-am cunoscut. Se organizau anual și uneori chiar mai des consfătuiri cu cercetătorii din unitățile de cercetare științifică din țară. Era un om tânăr plin de energie, interesat în ridicarea nivelului profesional. Se evidenția în discuții, își spunea părerea în multe probleme profesionale, venind de fiecare dată cu propuneri interesante. Mi-
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
adevărat și cercetătorul desăvârșit, cu largă viziune și preocupare în domeniul geneticii și ameliorării porumbului în România, dl dr. ing. Mihai Cristea. L-am cunoscut pe dl dr. ing. Mihai Cristea, cu cca. 45 de ani în urmă, cu ocazia consfătuirilor organizate de Secția de „Agrofitotehnie” din cadrul Institutului de Cercetări pentru Cultura Plantelor Agricole - Fundulea, condusă de eminentul agrofitotehnician Prof. dr. doc. Nicolae Hulpoi. Desfășurându-mi activitatea, ca tânăr absolvent al Facultății de Agronomie din Craiova, în cadrul Stațiunii de Cercetări pentru Cultura
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și a unor câmpuri experimentale în localitățile Dumbrăveni, Vlăsinești, Popăuți, Horodnicul de Sus și Ilișești, acesta dăinuind aproape două decenii. Mă simt dator să remarc și permanenta insistență de a participa cât mai frecvent și cât mai mulți colaboratori la consfătuiri, conferințe, simpozioane, împrejurări care ne dovedesc a fi benefice și azi, cu toate că mijloacele de informare în masă s-au amplificat exponențial. Credincios preceptului conform căruia fiecare membru activ al societății este dator a lăsa urmașilor cât mai multe creații durabile
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
au limitat la căile folosite obișnuit acestui scop, în acei ani, ci la crearea de soiuri și hibrizi productivi adaptați zonei din care se livra anual unităților agricole din zonă, mari cantități de sămânță produse în fermele proprii, la organizarea consfătuirilor cu specialiștii din agricultura zonei de influență unde li se prezentau și li se înmânau publicații privind promovarea tehnologiilor reieșite din aplicarea rezultatelor experimentale, ci au acceptat, înainte de a-și construi noile clădiri ca, Laboratorul regional de pedologie și agrochimie
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de resurse vegetaleă, instituție unică în țară. A dovedit mult talent diplomație în conducerea colectivului de cercetători reușind să creeze o atmosferă favorabilă cercetării dând un imbold în acumularea de cât mai multe cunoștințe. Era un arhitect perfect al organizării consfătuirilor naționale cu cercetători din diferite domenii de la toate stațiunile de cercetare. Pornind de la ideea că activitatea științifică este desăvârșită prin publicarea rezultatelor în diferite publicații, doctorul Mihai Cristea pe lângă aceste calități, a publicat lucrări științifice și cărți de specialitate în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
pentru Ion Creangă la „Marele Prieten”. Relația celor doi debutează strict formal, mai bine zis profesional. Numit de T. Maiorescu la 1 iulie 1875 revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, M. Eminescu organizează, în primele zile ale lunii august, consfătuirile cadrelor didactice, având pe ordinea de zi metodica predării. La 10 august, revizorul trimite un Raport ministrului în care își exprimă nemulțumirea vis-a-vis de conferințele cu învățătorii rurali din județul Iași. În raport, numele institutorului de la Școala de băieți nr.
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și discret, asupra propriului nostru tezaur cultural și artistic. În aceeași serie de idei, mi-l amintesc pe Andreas Rados, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” și, totodată, președintele Asociației Elene din orașul nostru. La o consfătuire pe țară a scriitorimii, în 2001, cînd campania împotriva valorilor naționale se deslănțuise din nou, ca și în anii '50, de data asta cu binecunoscutul avînt elitist și postmodern, distinsul meu coleg a afirmat în plen: „Constat de o bucată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de numeroasă. În ziua de 5 mai, totuși corturile s-au ridicat și alaiul a pornit spre Giurgiu. Voievodul mergea într-un rădvan închis în care, pe toată du rata călătoriei, se țineau adevărate consilii de coroană. Nelipsiți din aceste consfătuiri erau cei doi unchi ai lui vodă, Constantin stolnicul și Mihai spătarul. În seara zilei de 5 mai au poposit la Copăceni în lunca Argeșului. Pylarino hotărâse că nu se poate pleca mai departe a doua zi. Imbrohorul călărea în timpul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mânăstiri. Mihai zâmbea ca o mască, pentru că simțământul că ceva anume îi scapă punea stăpânire pe el din ce în ce mai mult. Trecuseră doi ani și jumătate din octombrie 1700 și cât de multe se schimbaseră...; el, marele spătar, fusese cel care organizase consfătuirea aceea secretă de la București. Ar fi un prilej acum s-o denunțe lui Mavrocordat. Dar probabil că primele capete care ar cădea ar fi al lui și al lui neica Dinu. Da, într adevăr, ei făcuseră din Curtea de la București
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
probabil că primele capete care ar cădea ar fi al lui și al lui neica Dinu. Da, într adevăr, ei făcuseră din Curtea de la București cel mai important centru de informare a puterilor străine privind starea Imperiului Otoman. Atunci la consfătuire, de fapt erau doar ei patru: marele stolnic, marele spătar, Brâncoveanu și patriarhul Dosoftei. Ei patru hotărâseră atunci și pentru asta l-au trimis la țar pe David Corbea, ca să transmită că vremea era coaptă pentru un război ruso turc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vând pe Brâncoveanu turcilor, așa cum trage sforile Mavrocordat, o să cadă capul lui Brâncoveanu, dar și al lor, al lui neica Dinu și al lui. Probabil că marele dragoman pusese mâna prin diplomații ruși de rangul doi pe misiva conținând concluziile consfătuirii de la București. Erau treizeci și patru de puncte și fiecare dintre ele poate să fie un cap de acuzare și de condamnare pentru hiclenie împotriva marelui sultan... Are dreptate Constantin Brâncoveanu, au stat alături, el spunea că la ctitorii, dar de fapt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tatăl său, marele stolnic Constantin, vorbiră pe rând despre o eventuală expediție prin părțile Dunării, pentru curățirea drumurilor de hoți. De unde sta, Ștefan vedea deopotrivă profilele fostului mare spătar Mihai și pe cel al lui vodă. Era un fel de consfătuire restrânsă de familie în care marele logofăt Ștefan încerca să arate că dânsul este singurul activ și perspicace dar, neprimind nici un răspuns, argumentația sa părea în plus. Mihai ridica din când în când capul să vadă cât timp își va
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
umedă părea mort. Ramadanul, postul cel sfânt, era deosebit de obositor când se întâmpla să fie în luna iunie. În palatul de proporții reduse dar foarte luxos al marelui muftiu de Istanbul, după apusul soarelui erau așteptați oaspeți importanți pentru o consfătuire secretă. De fapt după ultima chemare a muezinului, când postul de peste zi înceta și credincioșii lui Allah puteau să mănânce, în special să bea băuturi dulci, viața orașului se anima, oamenii se adunau în localuri, în casele mai spațioase sau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de stat era pregătită de multă vreme; apelul către popor era gata. Pe 2 mai, prințul lansă acest apel, făcând țara judecător al actelor sale și propunând aprobării naționale un articol adițional la Convenție, precum și o lege electorală. Convocat la consfătuiri pentru a vota cu da sau nu, răspunsul poporului nu se lăsă așteptat; o majoritate imensă dădu dreptate puterii. Ziarele europene au înregistrat proclamațiile prințului, modificările propuse la Convenția din 1856, actele publice care modificară atât de profund situația anterioară
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o zi Înainte despre vizita la București, În secret. Mărin a lu’ Spânzuratu’ i-a convocat În mare grabă, În aceeași zi, pe cei doi primari din localitățile Învecinate: Dumitrică a lu’ Îmblânzitu’ și Stănică a lu’ Zăpăcitu’ la o consfătuire În trei. - Mă’ fraților, mare noroc se abătu pe capul nostru! Auziți voi, minune, Însuși președintele țării ne-a invitat la Cotroceni, să ne ceară consimțământul parafat pentru venirea americanilor acilea, la noi, În comună! Acuma, musai, trebuie să fim
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Sir James Dundas 391. După ridicarea asediului Silistrei, trupele ruse, în număr de 80 - 100 000 de oameni, s-au repliat pe Dunăre, între Giurgiu și Turtucaia, spre a asigura retragerea armatei țariste din Țara Românească, dar aliații, în urma unor consfătuiri cu Omer Pașa, nu s-au decis să pornească în urmărirea lor, așteptând hotărârea finală a cabinetului de la Viena privind intrarea armatei austriece în Principate 392. În acel moment, la 9 iulie (st.n.), s-a declanșat o funestă epidemie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
însă] activat intens și imediat. " M-am deplasat deci la Comandamentul suprem al armatei, pentru a cere aprobarea... L-am rugat [pe medicul șef] să-mi obțină aprobarea. A prezentat pe loc cererea mea comandantului suprem și, după o scurtă consfătuire, a revenit și mi-a comunicat interzicerea vaccinării. Justificarea acestei interdicții a fost opinia unui colectiv de savanți germani care pledau contra vaccinării antivariolice la trupele în mișcare... " În localitatea unde eram stabiliți cu laboratorul [se afla] comandamentul unui corp
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
răspuns... Strădaniile acestea zadarnice, cu chinurile lor neostoite, îl obosiră repede. Dar apoi peste ele se înălță, ca un steag biruitor, dorința de-a cunoaște, de-a găsi răspunsuri precise la toate întrebările tulburătoare... Ca "abiturient" a petrecut vacanța în consfătuiri cu mamă-sa și cu protopopul Groza care, amintindu-și arătarea cerească de odinioară, doreau să-l îndrepte spre cariera preoțească. Apostol însă nici nu voia să audă de teologie. Acuma era aproape de douăzeci de ani, înăltuț, foarte zvelt, cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
bună. Apostol se hotărâse de mult să urmeze filozofia. Auzind aceasta, indignarea protopopului se înteți și, ca să frângă cerbicia fiului rătăcit, povățui pe doamna Bologa să-i refuze mijloacele bănești. Abiturientul se posomorî. Câteva zile de-a rândul avu lungi consfătuiri cu singurul său prieten din Parva, cu Alexandru Pălăgieșu, care făcuse cursul de notar și acuma era practicant, în așteptare să iasă la pensie notarul bătrân și să-i ia locul. Drept urmare a consfătuirilor, Apostol se repezi până la Năsăud, se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zile de-a rândul avu lungi consfătuiri cu singurul său prieten din Parva, cu Alexandru Pălăgieșu, care făcuse cursul de notar și acuma era practicant, în așteptare să iasă la pensie notarul bătrân și să-i ia locul. Drept urmare a consfătuirilor, Apostol se repezi până la Năsăud, se mai sfătui și cu fosta lui gazdă, și cu directorul liceului, iar rezultatul fu o petiție către Ministerul Instrucției, în care solicita o bursă de la stat. Peste vreo trei săptămâni veni și răspunsul: i
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cum se zice, la minima rezistență, flatând platitudinea, conservatorismul și lipsa de curiozitate ale celor mai mulți dintre profesorii de română, pentru care timpul trece, leafa merge, pensia se apropie. Pe când eram profesor de școală generală, pe vremea răposatului, mergeam sâmbetele Ia "consfătuiri". O spun cu mâna pe inimă: semidoctism mai mare decât al profesorilor de română întîlniți acolo nu exista poate decât în lumea fotbaliștilor. Ce "lucrări științifice" am auzit atunci, ce păreri despre autori, ce ifose, ce adulări reciproce! Plecam de-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]