568 matches
-
gimnaziul din Târgoviște (1892). Din 1893 predă limba și literatura română la Seminarul „Veniamin Costachi” din Iași, iar din 1904, la Gimnaziul „Ștefan cel Mare” din același oraș. În 1907 își termină și studiile de drept. În teza de licență, Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române (1888), C. demonstrează precaritatea cercetărilor de estetică a folclorului și încearcă să elucideze conceptul respectiv. El discută mijloacele artistice ale poeziei populare, urmărind și influența acesteia asupra creației poeților români. Lucrarea a fost aspru criticată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
Libertatea”, în care își precizează poziția deținută în Partidul Național Liberal. A scos, tot la Iași, publicațiile „Orientul” (1904) și „Reforma” (1926). Articole politice a mai scris și în ziarul „Propaganda”, unde semna Myrtil, în „Liberalul” și „Gazeta liberală”. SCRIERI: Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M. Schwarzfeld, V. Cireș, „Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române”, „Arhiva”, 1889-1890, 5; V. I. Atanasiu, Doi folcloriști, LUP, 1890, 1142; Gh. Adamescu, Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904, 132, 136; Dicț. lit. 1900, 185; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
de ziar că scrie despre ele. „Barbet se uită la cărți, cercetându-le cotoarele și coperțile cu grijă. O! Sunt foarte bine păstrate, exclamă Lousteau. Călătoria nu-i tăiată, ca și cele de Kock și Ducange. Nici cea de pe sobă, Considerațiuni asupra Simbolismului, nu-i tăiată, dar ți-o dau pe gratis, căci n-am ce considerațiuni să mai fac și eu asupra ei. Păi atunci, zise Lucien, cum o să-ți faci articolele? Barbet se uită foarte mirat la Lucien, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cu grijă. O! Sunt foarte bine păstrate, exclamă Lousteau. Călătoria nu-i tăiată, ca și cele de Kock și Ducange. Nici cea de pe sobă, Considerațiuni asupra Simbolismului, nu-i tăiată, dar ți-o dau pe gratis, căci n-am ce considerațiuni să mai fac și eu asupra ei. Păi atunci, zise Lucien, cum o să-ți faci articolele? Barbet se uită foarte mirat la Lucien, iar apoi la Étienne, rânjind: - Se vede că domnul are norocul să nu fie un om de
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
mănăstirii, împiedicând pe cei care în mod abuziv ar căuta să o tulbure sau să-i ridice din bunuri fără nici un drept și fără nici o formă, cum s-a întâmplat până acum. Primiți, vă rugăm, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni și patriarhicești binecuvântări.” * Notele informative nu rămâneau fără consecințe. De cele mai multe ori, persoana la care se făcea referire în notă era luată în urmărire într-o formă sau alta, chiar și numai pentru a se verifica informația respectivă. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cuvinte, sub influența postmodernismului și a posibilităților tehnice oferite de internet, elementele trecutului sunt privite ca echivalente, caracterizate de o singură etichetă nivelatoare trecut iar utilizarea lor se va face după principiul peticirii: iau ce-mi trebuie de unde găsesc, ignorând considerațiuni de gust, epocă, valoare, curent etc. În acest sens, Alessandro Baricco nota: "Pentru barbari (oamenii clătită educați cu ajutorul internetului n.a.), trecutul e un loc de depozitare a ruinelor: ei se duc, privesc, iau ceea ce le este util și îl folosesc
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
concluzii care întăresc aprecierea cu privire la faptul că aici se năștea o veritabilă școală de chirurgie de urgență, ortopedie și traumatologie. 1. Varietatea cazuisticii din spital (după titlurile tezelor respective): Apendicita hernială; Osteosinteză în tratamentul fracturilor; Meningita aseptică în traumatismele craniene; Considerațiuni asupra rupturii splinei în doi timpi; Tratamentul chirurgical al luxației recidivante scapulo-umerale; Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale; Contribuțiuni la tratamentul fracturilor de calcaneu ș.a. Iată deci problematica de specialitate din acest serviciu și desigur finalitatea pozitivă a evoluției cazurilor, întrucât ele
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fost solicitat de dr. Petre Topa, la organizarea Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie, conducând cu competența sa remarcabilă, activitatea de recuperare a accidentaților internați în acel așezământ de asistență de urgență al Asigurărilor Sociale. Într-un articol, „Considerațiuni asupra evoluției chirurgiei aparatului locomotor în general și a stărei ei actuale” (România medicală, 1934), dr. Ion Ghiulamila - docent de chirurgie ortopedică, sintetizează elementele principale, de fond ale începutului acestui domeniu al practicei chirurgicale. El remarcă la început, că această
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă, ponderea deținând-o convorbirile, lecțiile, pledoariile și istorisirile pilduitoare. Scriitura este comună, uneori cu emfaze didactice, dar izbutește să transmită căldura unui spirit atașat profund de ideile sale morale și melioriste. Broșurile Considerațiuni generale asupra politicei germane (1915), Ce au fost și ce pot fi școlile premergătoare (1920), monografiile Șapte ani din viața unei școli normale. 1919-1926 și Botoșanii în 1932 (ambele în colaborare), precum și manualul Geografia județului Botoșani (1934), alcătuit împreună cu M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
el speră să înțeleagă panoramă în sublimitatea unității ei [s.n.]. Dar cum, pe vârful Etnei, nimeni nu s-a gândit să se răsucească pe călcâie, unicitatea deplină a acestei perspective nu a fost surprinsă vreodată; așa că, din nou, indiferent de ce considerațiuni ar fi implicate în această unicitate, ele nu au deocamdată vreo valoare practică pentru omenire. Mi se pare, ca țintind la acest din urmă efect și, prin el, la consecințele - concluziile - sugestiile - speculațiile - sau, din lipsă de altceva mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
introspecției poetului este propria experiență lăuntrica, dar neîntreruptă căutare de sine produce, inevitabil, o cunoaștere ce depășește preocupările individuale, așa încât fiecare poem poate fi văzut ca un fel de hieroglifa ce ascunde nu numai reflecție personală sau sentimentală, dar și considerațiunile acestuia despre misterul transcendental. Produsul cel mai tangibil al acestei reflecții interioare sunt neobișnuitele imagini ale poemelor deliberat "inventive" (=ermetice)32: Iată un exemplu edificator: "Seceri dintre secete-au sclipit! / Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri, / Anulare unor albe timpuri
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
acel din urmă cas, dacă-mi trimetiți mie banii, voiu lua măsuri pentru a asigura plecarea Dsale. În așteptarea hotărârilor Dv., vé restitui cele cinci scrisori anexate petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind asupra faptului că între ei "s-a rupt firul iubirii", că ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Paloda; chiar și în proble me mărunte, cum ar fi deconspirarea celui (cea) care semna sub num ele de Maria N. Dela‐Banca. Ziarul publica informații multe și diverse, articole de orientare politică, cugetări asupra educației copiilor, chiar și „Câteva considerațiuni asupra sexurilor”, un serial „Aventurierii mării” - o descriere a explorărilor maritime, de mare interes științific pentru toți cei ce voiau să cunoască peripețiile prin care au trecut unii marinari în profunzimea oceanelor spre a descoperi popoare necunoscute până atunci europenilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad Cum se numea Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” în 1956 - pe anii 1846 - 1956. Se realizează la Întreprinderea Poligrafică Bârlad de către colectivul de organ izare din care au făcut parte și profesorii Cezar Ursu și Mihai M âță. Sunt detailate considerațiuni despre liceu, mărturii și cuvântări, aspecte din activitatea societății științifico‐literare „Stroe Beloescu”, alte activități, directorii, profesorii și absolvenții școlii de la înființare până în 195 6. * Anuarul externatului secundar de fete din Bârlad, an VI, 1893 Anuarul externatului secundar de fete
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
indica multora o năzuință către frumos și adevăr; altora un adevăr spre care să tindem subliniind că în afara măruntelor griji ale vieții, se poate afla un ideal în lim ita puterilor noastre”. În primul număr apărut în ianuarie 1937 citim: „ „Considerațiuni geografice asupra războiului italo‐abisinian”. „Considerații asupra culturii omului”, „Opinia publică poloneză și Moldova - înainte de Ștefan cel Mare”. „Un uitat: Ion Dragoslav”, „Parazitismul și alte forme de cunoaștere a ființelor viețuitoare”, recenzii, cronici, însemnări, revista - revistelor. În afara membrilor Comitetului, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
idei și alte idealuri decât dânsul - pentru că acest boier este simbolul și garanția dăinuirii formei sociale împortiva căreia luptau patruzecioptiștii 2. Și când vorbește despre Villara (în 1852), care a jucat în Muntenia rolul știut, e plin de respect și considerațiune 3 . 1 Scrieri, I, p. 296 ăScrisoarea XXV. Omul de țearăî. 2 Scrieri, p. 220 ăScrisoarea VIII. Pentru ce țiganii nu sunt romîniî. 3 Ibidem, p. 309 ăScrisoarea XXVIII. Pelerinagiuî. Și atunci, este firesc ca, dintre toți oamenii de talent
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Arta nouă, Clasicism și romantism, Hedonismul estetic, Este arta un joc?), F. Aderca (Mic tratat de estetică literară și o suită de interviuri care vor intra în Mărturia unei generații), N.N. Matheescu (Instinctul artistic, Conceptul estetic al lui Auguste Comte, Considerațiuni asupra catharsisului aristotelic, Despre mituri, De la Platon la Durkheim), Ramiro Ortiz (studii referitoare la capodoperele literaturii italiene), Camil Petrescu (Tehnica teatrală, Arta cinematografului, Revistele provinciale, Jean Cocteau are oroare de școlile literare, Un june critic bătrân - despre Pompiliu Constantinescu), Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
de curs), Facultatea de Drept București (Cursurile post-universitare de 2 ani pentru diplomați), an universitar 1966-1967 și 1967-1968 C. Articole, studii, note etc. * Le traité international et ľordre juridique interne, în Revue roumaine ďétudes internationales, nr.1/1989, p.69 * Considerațiuni privind încheierea și ratificarea tratatelor în România, în Studii de drept românesc, 1-2/1997, p.95 și urm. * Aspecte privind dreptul tratatelor în cazul organizațiilor internaționale, în Revista română de studii internaționale, nr.4/1998. p.333 și urm. * Natura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
interdepartamentale, în Revista de drept public, nr.2/1999, p.35 și urm. * Discuții referitoare la înțelesul corect al art.22 alin.(6) din Legea nr.590/2003 privind tratatele, în Rev. Dreptul, nr.3/2007, p.86-95. * Probleme și considerațiuni juridice privind aderarea României la NATO, în Pro Patria Lex, nr.1/2003, p.17 * Statutul N.A.T.O. și al forțelor sale pe teritoriul României, în revista Dreptul, nr.7/2006, p.70 și urm. * Peut-on encore admettre ľutilisation des
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
les relations entre Etats, dans les conditions de ľaffirmation du droit international humanitaire?, în La Science du Droit Réalités et perspectives, Bucarest, 2004, p.257 și urm. * Codificarea dreptului consular, în Justiția Nouă, nr.5/1964, p.49 și urm. * Considerațiuni cu privire la jurisdicția Curții Penale Internaționale (Haga), în Revista de drept public, nr.4/2005, p.60 și urm. * Statutul Tribunalului Internațional de la Haga, în Revista Română de Drept Umanitar, nr.2/1994, p.26-28 * Aspecte actuale ale problemei imunității internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ocoli verificarea constituționalității lui, în Revista de drept public, nr.2/2005, p.121 și urm. * Despre natura juridică a Actului de aderare a României la Uniunea Europeană, în Revista română de Drept Comunitar, nr.2/2005, p.29 și urm. * Considerațiuni referitoare la obligațiile care revin României în urma ratificării Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în revista Dreptul, nr.10/2005, p.9-27. * Intrarea în vigoare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană și efectele acesteia, revista Dreptul, nr.1/2006
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ľutilisation hydroénergétique des eaux du Danube, în Revue roumaine ďétudes internationales, nr.3/1988, p.179 * Loi no105/1992 sur la réglementation des rapports du Droit International Privé, Revue roumaine des Sciences Juridiques, no.1/1995, p.105 și urm. * Considerațiuni asupra Legii nr.704/2001 privind asistența judiciară internațională în materie penală (în colaborare), în revista Dreptul, nr.5/2002, p.15 și urm. * The States' Sovereignity and the Human Rights, în Lumea nr.45/1988, p.28-29 * Mecanisme de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
condiții și a unor indici specifici. Recomandarea O.I.M. deschide însă o perspectivă spre o nouă viziune în relațiile de muncă, menținând bazele pe care este întemeiat contractul individual de muncă care păreau a fi repuse în cauză.43 Scurte considerațiuni asupra unor acorduri încheiate de Uniunea Europeană cu Statele Unite ale Americii Prof. univ. dr. ION M. ANGHEL Summary On June 25, 2003, European Union and United States of America signed two agreements, having as object and purpose, one of them, the
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]