105,033 matches
-
în panorama literaturii române contemporane, dincolo de cîteva cronici "punctiforme", amabile desigur, atunci cînd public o carte. Oare trebuie așteptată o vîrstă cu totul venerabilă pentru asta? Sau, cum spunea regretatul Cioculescu, "subitul"? Nu e o reacție de orgoliu, ci o constatare care privește scritori români din "diaspora" care își fac măcar minima datorie față de ei înșiși scriind literatură în românește ... și numai în românește: limba în care visează, așa cum a spus Mircea Eliade. Ar fi bine dacă s-ar putea asta
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
de împrejurări să și-o asume, îl eliberează pe Hamlet, dar după ce va fi parcurs drumul pe care se ajunge la macularea gîndirii prin faptă. Trebuie să notăm că în analiza celebrei tragedii shakespeariene, autoarea strecoară o serie întreagă de constatări care, în contextul de dinainte de 1989, ar fi putut fi interpretate ca aluzii la ororile oricărui regim politic bazat pe crimă. În condițiile în care crima constituie un secret de stat, simplul fapt că iei act de săvîrșirea ei te
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
scene hipercotidiene, ca o ședință la dentist ori un tuns la frizer. Cele mai mărunte momente ale existenței conțin elemente nebănuite pe care Philippe Delerm le focalizează și le nuanțează aducîndu-le în prim plan. De pildă "Une petite croûte": o constatare simplă - nu mai este pîine, tocmai cînd, la o cină fără pretenții, erau invitați niște prieteni. Iritarea semnifică teama de a nu mai respecta un cod bine definit. Mai mult decît un aliment, pîinea devine "o structură mentală" ce presupune
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
nu suntem cu toții? A spus poetul! Crede-l pe cuvânt." Degradarea social-morală, tulburea ordine care a pus stăpânire pe lume, provoacă poetului (ca și atâtor confrați ai săi din aceeași generație) un refuz categoric, o silă imensă, dar și amărăciunea constatării că poezia (adică literatura) e dată uitării o dată cu autorii ei, că scrisul nu mai interesează pe nimeni, că totul e schimbat și străin. Sonetele 28 și 29 sunt admirabile diatribe adresate unei lumi care a uitat de artă și de
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
a ratării din prea multă înzestrare - în toată cultura noastră modernă". Și, de astă dată, diagnosticul de fundal e exact și, din păcate, întristător. Dar din înfăptuirile, cîte - multe - au fost în cazul lui Maiorescu, dl Brădățan mai extrage o constatare îndreptățită. Și anume ceea ce numește literaturo-centrismul culturii române. Despre aceasta dl Ion Ianoși a scris încă în 1986 o întreagă carte (Literatură și filosofie) în care se demonstrează că de un regim privilegiat au avut parte, la noi, (dar numai
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
fie învățați să se investigheze sistematic. În opoziție cu filmele școlii noastre, de aici, de la București, care par produsele unor oameni cu totul dezinteresați de ce sînt ei înșiși efectiv. Raportarea la produs este rece, egală, distantă. Or, am făcut o constatare pe pielea mea de spectator și de om care iubește cinematograful: filmele care îmi sînt dragi, la care mă întorc cu plăcere, care mă fac să vibrez, care nasc în mine o emoție foarte specifică, sînt acelea în care descopăr
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
să fie pregătirea profesională a personalului didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar mai puțin profesori. Cum autonomia universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări și sugestii. De asemenea, s-a propus trecerea hotărâtă înspre pregătirea academică în sistem de dublă și triplă specializare, care ar fi în acord cu flexibilizarea curriculară. Părerile au fost împărțite, pentru că din punct de vedere al standardelor academice, tripla
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
care mă atrag. Am cunoscut în ultima vreme mulți, și mă simt solidar cu ei. Îmi place tagma lor de îngeri decăzuți, spiritul lor de corp, deși deseori sunt niște indivizi oribili, orgolioși, inculți, răi, invidioși, cabotini, superficiali. În ciuda acestor constatări, mă simt în mijlocul lor mult mai liber, cu toate că mai trist, mai inutil, mai încărcat de un fel de libertate păguboasă, lipsită de orice răspunderi reale... Totuși, nimeni... decât o actriță... a comparat alexandrinul lui Racine, limpede, curgător, cristalin, cu un
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
fii prezent cu dosarul șnuruit. Înmărmurit, teicanul și-a pus coatele pe masă. Și-a strâns, ca Într-un clește, capul Între palme. O transpirație rece Îi cuprinsese Întreg corpul. Dezmeticindu-se, cu aer proaspăt În plămâni, a făcut o constatare: - Știți, domnule prim... Știți ce Îmi spuneați mie, cândva: „Doresc să sparg păienjenișul de relații ce stau la baza soluțiilor nedrepte. Instituția noastră are nevoie de prestigiu, de totală Încredere a oamenilor. La temelia ei trebuie să așezăm, drept fundament
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
din timpul anchetei, fie că nu. Când luăm însă în considerație opera pe care Dinu Pillat n-a mai scris-o, din ceasul în care și-a jugulat vocația de romancier, o gravă întrebare se ridică, susținută, în principal pe constatarea sporului artistic de la Jurnalul unui adolescent, la Așteptând ceasul de apoi, atât cât ne-a putut fi cunoscut. Cazul nu a fost unic, dacă ne gândim la un alt romancier înnăscut, Pavel Chihaia, care nu a mai scris proze după
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
din istoria scrisului se încheie. "Caietul" de care am amintit conține, pe lîngă splendide facsimile de manuscrise franceze (Pascal, Hugo, Zola, Nerval, Sartre și alții), și cîteva instructive precizări referitoare la istoria scrisului de mînă ca atare. Ele pornesc de la constatarea lui Valéry despre gustul pentru lucrurile de spirit care nu se poate dispensa de curiozitatea pentru originea lor. Bruionul sau ciorna reprezintă cea dintîi formă a unui manuscris. înainte de ele, avem așa-numite documente de pre-redactare, cum ar fi planurile
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
o expresie pe care am tradus-o literal la fundul grămezii, ea sugerînd o poziție codașă în plutonul candidatelor la UE ori un fund al sacului în care se află, claie peste grămadă, candidatele. Departe de a fi o neutră constatare a acestui fapt, articolul reprezintă un apel către Europa de a privi integrarea într-o perspectivă mai profundă și mai inteligentă decît aceea adoptată de obicei. Cum reacțiile la articol nu vor întîrzia să apară, date fiind unele din aprecierile
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
în atelier nu trag chiulul. Îl și invit, de altfel, să se convingă. Str. Armeană, 18, etaj 2, scrie pe ușă. Bătînd recent, după zeci de ani, străzile Dorohoiului natal, frisonul regăsirii nu a putut rămîne întreg, fiind minat de constatarea... înnoirilor. Am pe peretele atelierului o ilustrată, palid colorată, din... 1927: ei bine, aerul cochet al străzii principale, cu străvechile clădiri umbrite de copaci seculari, numește o Românie netraumatizată, dezvoltîndu-se armonios, neconvulsiv. Stradă pusă acum la pămînt. Și neîntrevăzîndu-se perspectiva
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
din ele publicate chiar în România literară în anii din urmă. Pledoarie pentru stagnare se intitulează textul împotriva lui Ion Simuț. Cronicarul crede că, cel puțin în premisele ei, poziția lui Ion Simuț nu era o pledoarie în favoarea stagnării, ci constatarea întîrzierii unui proces de schimbare a canonului. Esențialul este însă în altă parte: chiar în faptul că asemenea lucruri încep să fie discutate cu seriozitate. Gambit 44 Cronicarul nu știa că în România postdecembristă există o revistă de șah. Cititor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
amestec de uimire și derută: "Știi cum am ajuns să-i văd pe români? Ca pe niște șmecheri ciudați din cale-afară: după ce ne-am iluzionat că-i fraierim pe toți, chiar am ajuns să ne fraierim pe noi înșine!" Tristă constatare, adevărată constatare! Asemeni "mingicarilor" din fotbal, total dezinteresați de eficiența jocului, care-și uită menirea (înscrierea de goluri) și ajung să dribleze banca de rezerve, oamenii publici de la noi trăiesc într-o sferă vidă, baletând scabros și emițând guițături isterice
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
uimire și derută: "Știi cum am ajuns să-i văd pe români? Ca pe niște șmecheri ciudați din cale-afară: după ce ne-am iluzionat că-i fraierim pe toți, chiar am ajuns să ne fraierim pe noi înșine!" Tristă constatare, adevărată constatare! Asemeni "mingicarilor" din fotbal, total dezinteresați de eficiența jocului, care-și uită menirea (înscrierea de goluri) și ajung să dribleze banca de rezerve, oamenii publici de la noi trăiesc într-o sferă vidă, baletând scabros și emițând guițături isterice. Or, ce
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
afirm este că tot ce am scris am simțit, și dacă simțirile mele s-au întreciocnit, aceasta dovedește că poetul nu poate să fie reprezentantul unei singure idei, ci că el trebuie să reprezinte ideile întregii omeniri". Dar nu prin constatarea acestei superbe insațiabilități, a acestei himerice dilatări universale îl putem regăsi pe Macedonski, ci prin încercările de a-l reduce la un specific, de a-l "asedia" în particularitățile personalității lui sinuoase și derutante de atîtea ori. Să vedem în ce măsură
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
sau chiar Paul de Man însuși - direcția propusă cu ani în urmă de acești critici americani și europeni prezintă cîteva particularități interesante pentru o mai generală înțelegere a felului în care poate fi abordată literatura. Mi-a prilejuit această modestă constatare lectură unui volum de eseuri ale lui J. Hillis Miller, intitulat Theory Now and Then (Teoria atunci și acum). E o carte heteroclita, compusă din texte cu diverse grade de specializare - unele manifeste teoretice în sensul cel mai clar și
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
discipolului și maestrului: dificultăți de comunicare la început, falsele idei ale discipolului despre maestru, comportamentul imprevizibil al celui din urmă. Este, de asemenea, povestea cititorului expert și a literaturii, autoarea relatînd etapele înțelegerii operei lui Naum. Șocul principal a fost constatarea "realismului" suprarealismelor poetului. "Povestea" este alcătuită perfect, demonstrînd importanța stăpînirii tehnicii literare în alcătuirea unui discurs critic. Mai întîi a fost întrebarea " Cum o fi să fii, pur și simplu, un dur de suprarealist?". A urmat o întrebare a poetului
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
care rămîne, mi se pare, foarte supărătoare: ca și folosit în loc de ca, în contexte în care are sensul "în calitate de" ("a intervenit ca și lider", p. 66); fenomenul are, cum observă autoarea, răspîndire dialectală, fiind frecvent în Banat și Transilvania. Și constatarea extinderii prepoziției pe (p. 64) e o noutate: tendința provine din limba vorbită și se impune rapid: "fumează pe hol" mi se pare azi uzul normal, față de care "fumează în hol" e o variantă posibilă, dar improbabilă; cam la fel
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
dar și un calm și o răbdare cu prezentul pe care numai lungi ceasuri de meditație asupra trecutului ți le pot da. Atîtea însemnări de călătorie oferă succinte incursiuni istorice, dar ele sînt atașate deseori forțat, puse în coada unor constatări ale momentanului. Isaiah Berlin e departe de a fi în principal un scriitor de memorialistică sau însemnări de călătorie. Paradoxal, poate tocmai de aceea excelează (și) în memorialistică și însemnările lui de călătorie. Din bogata sa operă, m-am oprit
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
ei! Analizînd, din această perspectivă, noul stil și încercînd să-i sintetizeze principalele tendințe, eseistul distinge, pe lîngă aplecarea către dezumanizare, pe aceea pentru joc și gratuitate, gustul pentru ironie și aspirația către o realizare scrupuloasă. La acestea se adaugă constatarea că pentru artiștii tineri arta este un lucru fără nici un fel de transcendență. Exemplele sînt extrase din cele mai variate arte: de la muzica lui Debussy, la dramaturgia lui Pirandello, de la pictura nonfigurativă, la lirica lui Rimbaud sau Mallarmé. În privința poeziei
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
pe Bruno Mazzoni, lector în capitala noastră în anii '70, în prezent profesor universitar de literatură română la Pisa. Așadar, trei filologi italieni, observatori atenți și receptivi, pentru care România, după propriile declarații, reprezenta/reprezintă patria de suflet. Nici una din constatările, de o impecabilă urbanitate, ce ar trebui să ne îndemne să luăm aminte, subliniez, nu a fost făcută de la distanța autoprotectoare a turistului grăbit sau a cercetătorului arid, obsedat de canonul obiectivității. Scrierile lor (publicate în 1916, 1939, respectiv 1999
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
ce ar trebui să ne îndemne să luăm aminte, subliniez, nu a fost făcută de la distanța autoprotectoare a turistului grăbit sau a cercetătorului arid, obsedat de canonul obiectivității. Scrierile lor (publicate în 1916, 1939, respectiv 1999), în care întîlnim aceeași constatare privind propensiunea românească spre conservatorism - avînd drept corolar exacerbarea mîndriei autohtonismului - acoperă așadar întreg secolul XX. Harnicul R. Ortiz remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
spînzurători în piața publică, literatura acestei țări nu se va imbeciliza". Nici cenaclul "Sburătorul" nu mai era ceea ce fusese în anii douăzeci, ca participare a unor personalități și, în consecință, prin lecturi celebre. În 29 octombrie 1933 aflăm această amară constatare: "decadență și probabila desființare a ședințelor". Iată o însemnare din 11 martie 1934 privind participanții la obișnuitele după-amieze duminicale de cenaclu: "Costin Georgescu, Ghibaldan, Mia Frollo, Bebs Delavrancea, gen. Văitoianu, N. Crevedia, Werner, d-na și dl Mircea Damian, d-
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]