15,474 matches
-
mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa (a se vedea în acest sens Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, precitată, paragrafele 33-36). ... 31. Prin urmare, având în vedere jurisprudența sa în materie, Curtea constată că soluția legislativă supusă controlului de constituționalitate, în raport cu criticile formulate, nu este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21. ... 32. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
din Legea nr. 182/2002 nu intră în competența Curții Constituționale, care nu poate îndeplini rolul de legiuitor pozitiv, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. ... 26. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 31 din Constituție, Curtea reiterează considerentele reținute prin Decizia nr. 21 din
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 a fost trimisă la Parlament în vederea reexaminării dispozițiilor declarate neconstituționale și punerii lor de acord cu decizia instanței constituționale. Legea rezultată în urma reexaminării a fost supusă unui nou control de constituționalitate soluționat prin Decizia Curții Constituționale nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018. Prin soluția pronunțată de Curte au fost respinse criticile și s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
de constituționalitate soluționat prin Decizia Curții Constituționale nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018. Prin soluția pronunțată de Curte au fost respinse criticile și s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004, care a fost promulgată și a intrat în vigoare. ... 26. La data de 10 octombrie 2018, având în vedere că autoritatea competentă - Consiliul Suprem al Magistraturii (C.S.M.) - nu a finalizat procedura
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
nr. 90/2018 a fost criticată la Curtea Constituțională, prin intermediul legii de aprobare adoptate de Parlament, prin Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, Curtea constatând constituționalitatea actelor normative în raport cu criticile formulate. ... 27. Ulterior, dispozițiile art. 88^1-88^9 (secțiunea a 2^1-a - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție) din Legea nr. 304/2004 au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
carierelor consacrat de dispozițiile Legii nr. 303/2004 referitoare la statutul procurorilor, că opțiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înființează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituționalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituțională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile procurorilor S.I.I.J. Astfel, în ceea ce privește modul de reglementare a instituției procurorului-șef
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
procurori, respectiv de către membrii C.S.M., precum și a celor comise de alte persoane alături de magistrați, Curtea a apreciat că „opțiunea legiuitorului corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (a se vedea Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și Decizia nr. 547
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
lor de art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 și de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. ... 15. În acest context, Curtea observă că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu prevederi constituționale și critici de neconstituționalitate identice, sens în care este Decizia nr. 582 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 991 din 27 octombrie 2020, prin care Curtea a respins
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
aspectele învederate reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare sistematică a mai multor norme de lege, în vederea aplicării textului de lege criticat, prin coroborare cu dispozițiile Legii nr. 303/2004 referitoare la examenul de capacitate, iar nu o problemă de constituționalitate a textului. Or, Curtea Constituțională se poate pronunța numai asupra conformității unui text de lege cu prevederile și principiile Constituției, iar nu asupra interpretării și aplicării legii, care reprezintă atribuții ale instanțelor judecătorești. ... 16. Prin urmare, astfel cum a reținut
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. ... 17. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. ... 17. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate, respectiv aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului
DECIZIA nr. 882 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252335]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). ... 13. Aplicând aceste considerentele de principiu la speța dedusă judecății, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate indică textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, respectiv art. 75 alin. (1) și art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, textul de referință pretins încălcat, respectiv art. 21 din Constituție referitor la accesul liber la justiție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 882 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252335]
-
poate recupera toate cheltuielile de judecată aferente procesului, inclusiv costurile cu deplasarea și cazarea apărătorului. ... 18. În ceea ce privește încălcarea art. 126 alin. (6) din Constituție, Curtea constată că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 a mai fost supusă controlului de constituționalitate, în ansamblul său, prin Decizia nr. 1.553 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 21 ianuarie 2011. Prin aceasta s-a reținut că, deși în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 există și
DECIZIA nr. 510 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252338]
-
I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. ... 13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) - Principiile statului de drept și legalității, ale art. 16 alin. (1) - Egalitatea
DECIZIA nr. 887 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252344]
-
I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. ... 17. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv
DECIZIA nr. 887 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252344]
-
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. ... 17. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și
DECIZIA nr. 887 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252344]
-
este cerința privind codul numeric personal. Prin urmare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate în forma avută la data invocării excepției de neconstituționalitate, respectiv în redactarea anterioară Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, și care au următorul cuprins: – Art. 16: „(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
18. Distinct de cele prezentate mai sus, în ceea ce privește completarea unui text de lege, critica având un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența să creeze noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența să creeze noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora. De altfel, în acord cu
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența să creeze noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora. De altfel, în acord cu prevederile constituționale ale art. 61 alin. (1) din Constituție, în dinamica legislativă prevederile criticate au fost completate în sensul dorit de autorul excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește mențiunea referitoare la
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 673 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 20 martie 2017, Decizia nr. 619 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 770 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252370]
-
fază a procesului de aplicare a legii, intră în competența instanțelor de judecată, iar nu a instanței constituționale. ... 13. Problema de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art.
DECIZIA nr. 770 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252370]
-
se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar pentru ca textele legale să poată forma obiect al controlului de constituționalitate în interpretarea dată de instanțele judecătorești, aceasta trebuie să fie una general acceptată - putându
DECIZIA nr. 770 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252370]
-
jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar pentru ca textele legale să poată forma obiect al controlului de constituționalitate în interpretarea dată de instanțele judecătorești, aceasta trebuie să fie una general acceptată - putându-se realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie
DECIZIA nr. 770 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252370]