9,983 matches
-
proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate sub aspectul încălcării principiilor constituționale al liberului acces la justiție și al dreptului la apărare. Astfel, prin Decizia nr. 128/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2002, prin Decizia nr. 17/2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163973_a_165302]
-
2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 27 februarie 2003, sau prin Decizia nr. 131/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 22 aprilie 2004, Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate, respingând criticile formulate. Cu aceste prilejuri s-a reținut că textul de lege dedus controlului relevă o evidentă utilitate în cadrul procesului civil. Astfel, prin instituirea obligativității întâmpinării, se asigură de plano echilibrul procesual al părților în litigiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163973_a_165302]
-
2004 , lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.135 din 1 decembrie 2004. În această situație, deoarece soluția legislativă actuală este, în principiu, aceeași cu cele anterioare, Curtea, conform jurisprudenței sale, urmează să se pronunțe asupra constituționalității textului de lege în noua redactare. În consecință, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 77, art. 78 alin. (8), art. 78^1, art. 80 alin. (1), art. 81, 168 și 194 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166165_a_167494]
-
de art. 16 alin. (1) din Constituție, ci se justifică, obiectiv și rezonabil, prin situația diferită în care se află acele categorii de cetățeni. De altfel, eventualele neconcordanțe între reglementările cuprinse în diferite acte normative nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii la situațiile prevăzute. Modul de stabilire a punctajului anual și a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare și acordarea anumitor sporuri pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166165_a_167494]
-
instanțe. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul criticat a mai făcut, în numeroase rânduri, obiectul controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a statuat, în mod constant, că acesta nu aduce atingere dispozițiilor Legii fundamentale. Consideră că textul legal nu are caracter retroactiv și, totodată, nu constituie o noutate în materia nulității actelor juridice, deoarece, anterior intrării sale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168546_a_169875]
-
criterii sexuale, fapt ce determină o vădită inegalitate de tratament între această categorie de persoane ��i toate celelalte categorii pe care le are în vedere Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 . Coroborarea celor două acte normative trebuie reținută în cadrul controlului de constituționalitate, fiind un procedeu pe care Curtea Constituțională l-a mai utilizat. Pentru motivele arătate, apărătorul autoarei excepției solicită Curții admiterea criticii și constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 269 alin. (1) și (2) din Codul muncii și ale art. 21 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182895_a_184224]
-
concordanței dintre Constituție și lege, într-o atare situație, ar presupune înlăturarea acesteia prin completarea reglementării, critica cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182895_a_184224]
-
citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate nu relevă probleme ce țin de constituționalitatea textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din data de 12 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 3.149/1/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
Curtea reține că dispozițiile de lege criticate se referă la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, Curtea constată că textul constituțional invocat nu are incidență în soluționarea cauzei deduse controlului de constituționalitate. De asemenea, în ceea ce privește prevederile art. 133 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că, prin Decizia nr. 518 din 31 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 15 august 2007, și Decizia nr. 1.556
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. b) soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... c) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare. Articolul 26 Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție considera ca este necesar sa revină asupra propriei jurisprudente, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judeca cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226807_a_228136]
-
privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 37 alin. 1 lit. b) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 284 din 28 martie 2006 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235129_a_236458]
-
176/2010 , criticat în cauză, arată că, în motivarea excepției, se face confuzie între prescripția răspunderii penale și cea a răspunderii administrativ-disciplinare, cele două fiind instituții fundamental diferite, cu o finalitate diferită. Apreciază că ar putea fi o problemă de constituționalitate în ce privește art. 26 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 176/2010 , sub aspectul infracțiunilor continuate, dar textul de lege menționat nu are incidență în cauză, obiectul acesteia fiind contestarea unui raport de evaluare. În ce privește art. 8 și art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
infracțiunilor continuate, dar textul de lege menționat nu are incidență în cauză, obiectul acesteia fiind contestarea unui raport de evaluare. În ce privește art. 8 și art. 10 din Legea nr. 176/2010 arată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de constituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 677/46/2014, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
se va aplica o pedeapsă mai severă decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii infracțiunii. 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile de lege ce constituie obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Prin numeroase decizii, dintre care pot fi amintite, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, Decizia nr. 210 din 29 aprilie 2013
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 25 februarie 2014, și Decizia nr. 69 din 11 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 25 aprilie 2014, Curtea a constatat constituționalitatea textelor de lege ce formează obiectul prezentei excepții. Cu acele prilejuri, instanța de control constituțional a constatat că Agenția Națională de Integritate desfășoară o activitate administrativă de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
prevederile explicite ale Legii nr. 176/2010 care vizează atât candidații la funcția de primar, în perspectiva participării acestora la alegeri, cât și primarii, pentru perioada exercitării mandatului. În mod evident susținerile autorului excepției sunt forțate, excedând sferei controlului de constituționalitate și intrând în competența instanței chemată să aplice la speță dispozițiile legale. 26. În ce privește prevederile art. 11 din Legea nr. 176/2010 , autorul excepției critică faptul că perioada pentru care se efectuează evaluarea conflictelor de interese sau a incompatibilităților este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
nr. 638 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). 34. În ceea ce privește celelalte critici formulate, Curtea observă că acestea reprezintă, în realitate, nemulțumiri de fapt, iar nu veritabile critici de constituționalitate. De asemenea, pretinsa neconstituționalitate este dedusă de autorul excepției din paralela pe care o face cu alte legi, din evidențierea diferențelor de reglementare față de Codul penal, de legile nr. 215/2001 și nr. 393/2004 . Or, controlul de constituționalitate se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
de constituționalitate. De asemenea, pretinsa neconstituționalitate este dedusă de autorul excepției din paralela pe care o face cu alte legi, din evidențierea diferențelor de reglementare față de Codul penal, de legile nr. 215/2001 și nr. 393/2004 . Or, controlul de constituționalitate se exercită prin raportare la texte și principii din Constituție, nu prin realizarea unor comparații între prevederi legale cuprinse în diverse acte normative cu forță juridică inferioară Legii fundamentale. 35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264093_a_265422]
-
a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră excepția neîntemeiată, arătând că textele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. De asemenea, observă că asupra constituționalității dispozițiilor legale atacate Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 593/1997, constatând că acestea sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145711_a_147040]
-
respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. Desființarea construcțiilor realizate fără drept reprezintă o sancțiune și în dreptul civil, iar executarea de lucrări fără autorizație constituie, potrivit art. 21 din Legea nr. 50/1991 , infracțiune. De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 593 din 9 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998, constatând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145711_a_147040]
-
Ministerului Public apreciază că susținerile autorilor excepției se constituie în aspecte de fapt relevante în fața instanței de judecată învestite cu soluționarea fondului cauzei, și nu în fața Curții Constituționale. Totodată, arată că textele legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în reperate rânduri, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate, astfel că aceeași soluție, de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, se impune și în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190226_a_191555]
-
în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză și cu o motivare similară. De exemplu, prin Decizia nr. 648 din 5 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190226_a_191555]
-
în art. 22 alin. (2) din Constituție, precum și în art. 6 paragraful 1 și, respectiv, în art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege criticate, din perspectiva unor critici asemănătoare, în acest sens putând fi menționate, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 112 din 9 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229461_a_230790]
-
și în prezenta cauză. Autorul excepției invocă însă și critici noi de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 raportate la prevederile art. 65 alin. (2), art. 69-72 și art. 114 alin. (1) din Constituție. Aceste critici pun în discuție constituționalitatea extrinsecă a legii amintite și nu au mai fost analizate de Curtea Constituțională. Astfel, autorul excepției arată, pe de o parte, că Legea nr. 119/2010 , cuprinzând reglementări ce afectează statutul parlamentarilor, nu putea fi adoptată prin procedura prevăzută de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243186_a_244515]
-
pentru proprietarul, respectiv membrul asociației în situația în care sentința este în favoarea acestuia. Examinarea criticilor de neconstituționalitate cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210197_a_211526]