1,488 matches
-
de 8 decembrie 1991, să-și exprime voința asupra Constituției României. Articolul 2 Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare de pe buletinul de vot: "Aprobați Constituția României adoptată de Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991?". Articolul 3 Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vîrsta de 18 ani, pînă în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau alienaților mintal, puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate
LEGE Nr. 67 din 23 noiembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional asupra Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107597_a_108926]
-
ale județelor sau al municipiului București sînt cele prevăzute în anexele nr. 2 și 3. Articolul 31 În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, prevederile Decretului-lege nr. 92/1990 se aplică în mod corespunzător. Această lege a fost adoptată de Adunarea Constituanta în ședința din 22 noiembrie 1991. PREȘEDINȚII ADUNĂRII CONSTITUANTE academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului național
LEGE Nr. 67 din 23 noiembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional asupra Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107597_a_108926]
-
în anexele nr. 2 și 3. Articolul 31 În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, prevederile Decretului-lege nr. 92/1990 se aplică în mod corespunzător. Această lege a fost adoptată de Adunarea Constituanta în ședința din 22 noiembrie 1991. PREȘEDINȚII ADUNĂRII CONSTITUANTE academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului național asupra Constituției României și dispunem publicarea să în Monitorul
LEGE Nr. 67 din 23 noiembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional asupra Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107597_a_108926]
-
publicarea să în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU Anexă 1 R O M A N I A B U L E Ț I N DE V O Ț PRIVIND CONSTITUȚIA APROBAȚI ----- CONSTITUȚIA ROMÂNIEI | DA | ADOPTATĂ DE ----- ADUNAREA CONSTITUANTA ----- LA 21 NOIEMBRIE 1991 ? | NU | ----- NOTĂ: 1. Buletinul de vot va avea dimensiunea unei jumătăți de coală A4. 2. Textul buletinului de vot se va țipari cu litere corp 24 române verzale drepte, de culoare neagră. 3. Pătratul va avea
LEGE Nr. 67 din 23 noiembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional asupra Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107597_a_108926]
-
un Comitet Executiv, alcătuit din 15 membri, denumit Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu. Acesta a fost un organ autonom, care a aplicat prevederile Declarației de la Alba-Iulia, prin care Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul erau declarate autonome până la întrunirea Adunării Constituante a României, în perioada 2 decembrie 1918-10 aprilie 1920. La primele alegeri libere (noiembrie 1919), PNR a obținut majoritatea mandatelor din Transilvania și a participat la guvernul de coaliție condus de Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919-12 martie 1920). În această
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nici un text constituțional nu rezultă posibilitatea "naționalizării" că transfer de proprietate rezultînd dintr-o decizie a autorităților publice competențe, căreia proprietarul sau proprietarii trebuie să i se conformeze. Lipsa nominalizării "naționalizării" din Constituție nu este întîmplătoare, ea este rezultatul voinței constituantului de a înlătura dintre mijloacele de transfer al proprietății acele modalități care, fiind interpretabile și ridicînd suspiciuni mai ales cît privește cauza lor, pot duce la abuz din partea autorităților publice și, deci, la încălcarea libertăților publice. Prin această, Constituția subliniază
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
bis din 30 decembrie 1947, Constituția din 1923, repusa parțial în vigoare în septembrie 1944 și modificată prin acte ulterioare, a fost expres abrogata, Adunarea Deputaților stabilind că urmează a fi aleasă, la o dată ce o va hotărî ulterior, o Adunare Constituanta care va hotărî asupra noii Constituții a Republicii Populare Române. Adunarea Deputaților, aleasă în noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 și a Legii nr. 560/1946, hotărăște, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunării Deputaților, reglementarea convocării
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
din lege, în demonstrația că textul este constituțional se pornește de la o apreciere a autorilor sesizării, socotita corectă, si anume ca "Autoritățile publice nu sunt altceva decât expresii ale puterii de stat, îndeplinind diversele funcții specifice statului". Reglementând autoritățile publice, constituantul român le-a investit, implicit, cu atribuții care, desi concura la realizarea unei anumite puteri, nu se confundă cu aceasta. Astfel, în cap. I din titlul III al Constituției, deși a urmărit să dea expresie autorităților care înfăptuiesc "puterea legiuitoare
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
autoritățile administrației publice centrale și locale, care, evident, concura la realizarea puterii executive, dar nu o exercita în maniera și că atribut exclusiv recunoscut doar primelor două. Respectând regulă, în cap. VI din titlul III al Constituției, dedicat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai instanțelor, în frunte cu Curtea Supremă de Justiție. ... Atât timp cât legiuitorul nu le-a conferit
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
încalcă nici o dispoziție a Constituției, ci, dimpotrivă, da expresie, într-o altă formulare, prevederilor art. 125 alin. (1) din Constituție, care stabilesc că "Justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Legiuitorul constituant, atunci când a redactat cap. VI din titlul III al Constituției, a înțeles să fie riguros exact în ceea ce privește exercitarea puterii judecătorești, înfăptuirea justiției, precizând că ea se realizează numai prin instanțele judecătorești, nu și prin celelalte două componente ale autorității judecătorești
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
judecătorești, înfăptuirea justiției, precizând că ea se realizează numai prin instanțele judecătorești, nu și prin celelalte două componente ale autorității judecătorești - Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii - , care au cu totul alte atribuții, bine precizate de Constituție. Rigoarea legiuitorului constituant în delimitarea rolului fiecărei componente a autorității judecătorești este demonstrată și de modul diferit în care sunt formulate textele care se referă la judecători și cele care se referă la procurori. Astfel, art. 123 alin. (2) din Constituție prevede că
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
în afara unor elemente comune - sunt totuși diferite, potrivit prevederilor legii fundamentale. Referitor la poziția procurorilor și deci la situarea Ministerului Public în afara puterii judecătorești, se invocă punctul de vedere exprimat de domnul senator Ion Predescu cu prilejul dezbaterilor din Adunarea Constituanta, care, în ședința din 7 mai 1991, sublinia: "Procurorii, în mod firesc, nu fac parte din puterea judecătorească propriu-zisă; aceasta este constituită de instanțe, din judecători, din cei care pronunța hotărâri; ei fac acte de urmărire penală și luare de
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
al Magistraturii sunt analizate tocmai recomandările făcute de către ministrul justiției, care concura în acest fel la buna desfășurare a lucrărilor consiliului, pe care le prezidează. Faptul că ministrul justiției nu are drept de vot, conform textului constituțional, demonstrează grijă legiuitorului constituant de a nu depăși cadrul colaborării dintre autoritatea executivă și cea judecătorească în stabilirea propunerilor de numire în magistratură ce vor fi înaintate Președintelui României. În ceea ce privește promovarea și transferarea judecătorilor, art. 124 alin. (1) din Constituție prevede că acestea sunt
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
decât în măsura în care interesează înțelesul constituțional al reglementării supuse controlului. Așa fiind, dacă se doresc alte soluții legislative decât cele care au la bază textele legii fundamentale, trebuie mai întâi revizuită Constituția și nu interpretate sau aplicate textele peste voința legiuitorului constituant. Pe de altă parte, este de reținut că reprezentanții autorităților publice au obligația constituțională de a se abține de la comentarii asupra sesizărilor aflate pe rolul Curții Constituționale, fiindcă ele pot fi interpretate ca presiuni asupra judecătorilor constituționali și pot pune
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
asupra procurorilor, inclusiv dreptul de a da dispoziție direct procurorilor, în vederea respectării și aplicării legii. Susținerea din sesizarea grupului de deputați, în sensul că aceasta autoritate ar fi numai administrativă, este contrară textului constituțional, ca urmare a acceptării de către Adunarea Constituanta a unui amendament ce viza eliminarea restricției din proiectul de Constituție, care limită autoritatea ministrului justiției numai la aspectul administrativ. 4. Obiecția de neconstituționalitate referitoare la art. 38 este, de asemenea, neîntemeiată. Nu se poate reține că reglementarea prin lege
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
procurori constituiți în parchete, potrivit legii, sub autoritatea ministrului justiției. Deci critică privind diminuarea rolului procurorului general al României nu poate fi primită. Aceeași soluție se impune și în ceea ce privește critică referitoare la desconsiderarea Ministerului Public și a sarcinilor sale. Legiuitorul constituant a înscris în Constituție dispoziții referitoare la Ministerul Public tocmai pentru a sublinia importanța instituției, dar a lăsat că reglementarea de amănunt să se realizeze prin lege, însă fără a extinde sau a restrânge conținutul prevederilor legii fundamentale. Constituția tratează
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
Pe de altă parte, art. 133 alin. (1) teza întâi din legea fundamentală stabilește, de asemenea, ca, în condițiile legii, Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari. Așadar legiuitorul constituant a stabilit că prin lege să se detalieze modalitățile de numire a judecătorilor și a procurorilor, precum și cele de avansare, de transfer și de sancționare a judecătorilor. De aceea, faptul că textul atacat a introdus recomandarea ministrului justiției în legătură cu atribuțiile
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
proclamată în iulie 1917. În aceasta se stabilea că guvernul sîrb și Comitetul Iugoslav vor coopera în vederea instituirii unui stat iugoslav, care urma să fie o monarhie constituțională sub conducerea dinastiei Karagheorghevici. Constituția avea să fie elaborată de o adunare constituantă aleasă pe baza votului universal pentru bărbați. Dat fiind faptul că deciziile trebuiau luate prin majoritate de voturi, sîrbii, fiind mai numeroși, erau avantajați. Preambulul declarației stipula că atît croații, cît și sîrbii și slovenii constituie toți un singur popor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Trumbić ministru de Externe. A fost numită o adunare provizorie, ai cărei membri proveneau din adunarea sîrbă, din Consiliul Național de la Zagreb și din alte organisme reprezentînd naționalitățile. Cea mai importantă sarcină a acestui regim de tranziție era pregătirea adunării constituante. Firește, au apărut imediat conflicte. Fuziunea a două sisteme politice diferite este dificilă, chiar și în cele mai favorabile împrejurări. S-au iscat certuri în privința stabilirii circumscripțiilor electorale și a bazei de reprezentare. O mare parte a vechilor partide politice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un rol major în organizarea grevelor și a agitației muncitorești din momentul respectiv. Temîndu-se de continuarea activităților revoluționare, guvernul a încercat în decembrie 1920 să dizolve organizațiile comuniste și să interzică publicațiile acestora. Cu toate acestea, în alegerile pentru adunarea constituantă partidul a obținut locul al treilea. El era sprijinit în special de cei nemulțumiți de sistemul politic și social, și se bucura deci de o popularitate deosebit de mare în zonele înapoiate, ca Macedonia sau Muntenegru, unde a obținut două cincimi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
partidului au fost desființate sau obligate să treacă în clandestinitate. Printr-o majoritate de voturi în cadrul adunării, delegații comuniști și-au pierdut locurile. Ulterior, partidul a funcționat ilegal sau sub acoperirea unor organizații avînd aparent alte scopuri. Alegerile pentru adunarea constituantă au avut loc în noiembrie 1920. Dreptul de vot a fost acordat tuturor, cu excepția celor de origine germană sau maghiară, pe baza votului universal pentru bărbați. Nu a existat nici un amestec al poliției, 65% din cei cu drept de vot
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
instituirea unui stat federal, nu a unuia centralizat. În 1937, blocul opoziției era alcătuit nu numai din Partidul Țărănesc Croat, ci și din cîteva partide sîrbești, în care intrau democrații și unele secțiuni ale radicalilor. Toate revendicau organizarea unei Adunări Constituante în vederea reorganizării instituțiilor statului, acțiune pe care prințul Paul refuza să o inițieze înainte ca Petru să devină major. În decembrie 1938 au avut loc din nou alegeri, însoțite de obișnuita supraveghere a poliției. Rezultatele acestora au fost o adevărată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-a produs instantaneu, nici cea educațională nu s-a realizat peste noapte. Pe plan politic, la 1918 românii transilvăneni care au semnat rezoluția de unire cu Vechiul Regat au păstrat totuși o autonomie provizorie a Ardealului până la adunarea unei constituante aleasă de către toți românii (Livezeanu, 1998, pp. 160-161). Ca urmare, după momentul proclamării Unirii de la 1 decembrie 1918, puterea guvernamentală, legislativă și executorie a Transilvaniei a fost ținută de Consiliul Dirigent alcătuit din 15 membri (printre care se numărau Iuliu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teoretic, chiar dacă formarea unui sistem de partide cu competiție bipolară poate fi înlesnită de legi electorale adecvate. Așa încît, nu rămîne decît să ne ocupăm de mecanismele instituționale specifice. Mecanisme de stabilizare Problema a fost analizată și de membrii adunării constituante din Italia, care au votat în 1947 o ordine de zi prezentată de Tommaso Perassi, care spunea astfel: "A doua subcomisie, ascultînd expunerile onorabililor Mortati și Conti, reținînd că nici tipul de guvern prezidențial, nici cel directorial nu ar răspunde
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
judicativ-constitutiv, către limitele acestuia, anume în spațiul judicativului regulativ; tematizări ale "nimicului" (Ioan Petrovici, Iosif Brucăr), ale "existenței divine și personale" (Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran), ale raporturilor dintre condiționat și necondiționat (C. Rădulescu-Motru, Ioan D. Gherea), ale eului constituant ("subiectiv", Alexandru Dragomir, "obiectiv", Mircea Florian) etc. scot la iveală semne ale non-judicativului; desigur, pot fi găsite și exemple mai proaspete. Așadar, și filosofia românească actuală bate căile de la marginea judicativului constitutiv, urmărind sensuri care îl transcend pe acesta. În
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]