657 matches
-
acționând rațional în sensul producerii unui rezultat care le va maximiza interesele. Constructiviștii se axează mai mult pe norme și înțelegeri comune cu privire la comportamentele legitime, deși factorii materiali joacă, de asemenea, un rol. În această abordare, structurile nu sunt doar constrângătoare, dar, totodată, formează identitatea actorilor. Subiecții înțeleși de către constructiviști sunt ghidați de logica adecvării.152 1.3.2. Relația agent structură O structură socială lasă mai mult spațiu pentru intervenție, fie pentru indivizi, fie pentru state, pentru a influența și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
al interacțiunii de-a lungul timpului. Alter și Ego coexistă într-o relație socială, iar alegerile fiecăruia sunt parțial dependente de răspunsul unuia față de celălalt. Sfera alegerii se poate spune că este mutual constituită. Decât a afirma că structurile sunt constrângătoare, cum fac raționaliștii, constructiviștii se axează pe rolul constitutiv al normelor și al intersubiectivității, al înțelegerilor împărtășite, la fel ca și relația dintre agent și structură.153 Actorii relațiilor internaționale nu sunt în mod uniform și universal rațional egoiști, ci
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mod limpede natura și sensul acestor restricții. De aceea, revolta lui părea o revoltă fără obiect pentru că nici nu putea găsi unul. Alteori, revolta îl viza pe profesor, dar nu pentru că elevul ar fi identificat în prezența acestuia acea forță constrângătoare capabilă să treacă peste propriile exigențe, interese și necesități, ci pentru că, prin chiar statutul său de adult, profesorul se identifica în mod natural cu autoritatea. ▪ De altfel, în bună parte, limitele de admisibilitate pentru libertatea de manifestare a elevului nici
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
băncilor elevilor; este adevărat că în învățământul românesc această problemă nu există, deoarece sălile de clasă sunt dotate în marea lor majoritate cu bănci fixate în podea. Cele trei rânduri de bănci clasice nu permit niciun aranjament și au consecințe constrângătoare (uneori dramatice) asupra procesului instructiv-educativ. În orice caz, aranjamentul trebuie gândit în funcție de tablă (locul unde se "oficiază" arta de a-i introduce pe cei mai puțin știutori în "substanța" științelor) și de posibilitatea profesorului de a avea sub control întreaga
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
funcționeze fie ca prag minimal, fie ca medie ce trebuie respectată, fie ca deziderat spre care trebuie să se tindă. Măsoară în termeni cantitativi și ierarhizează în termeni de valoare capacitatea, nivelul, "natura" indivizilor. Intensifică, prin intermediul acestei măsurători "valorizante" efectul constrângător al unei conformități de realizat. În sfârșit, trasează limita ce va defini deosebirea față de toate diferențierile, granița exterioară a anormalului [...]. Penalitatea neîntreruptă care parcurge toate punctele și controlează toate momentele instituțiilor disciplinare compară, diferențiază, ierarhizează, omogenizează, exclude. Pe scurt, normalizează
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mai întâi, după aceea întreaga viață, acesta se va strădui să atingă scopurile respective, fără ca vreodată să încerce punerea lor la îndoială. Pedagogia de tip tradițional legitimează predeterminarea tuturor elementelor implicate în educație (prin capacitatea de integrare și prin forța constrângătoare exercitată de conceptul de curriculum, ceea ce are drept efect reducerea profesorului, dar și a elevilor, la calitatea de simpli "executanți" ai unui plan care nu le aparține; în acest sens, John Dewey notează: Profesorii primesc scopurile de la autoritățile superioare; autoritățile
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
valorile. Această stare de nedesăvârșire activă este incompatibilă cu o lume dominată de scepticism și relativism; întâlnirea lor poate duce la disperare sau anarhism. Problema este că intrarea în formă a elevului se poate face și sub presiunea ineluctabilă și constrângătoare a unui câmp educativ școlar dat, și care ignoră potențialul specific al elevului. Profesorul (dar mai înainte planificatorii educației) trebuie să decidă ce riscuri trebuie să-și asume: riscul de a participa la formarea unor indivizi înclinați prea ușor către
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
indispensabil al opțiunii (al deschiderii unui infinit orizont de potențialitate). Subita deplasare de accent de pe câmpul actualității pe sectorul potențialităților (mai mult sau mai puțin legate de caracteristica stării prezente) este o operație logico-spirituală cu caracter eliberator, care slăbește tensiunea constrângătoare a prezentului în beneficiul defrișării unui teritoriu imprevizibil prin excelență, care deschide spre viitor. În strânsă relație cu această eterică dimensiune temporală, conceptul libertății definește condiția umană, adică revelează spiritul etern-căutător și niciodată predeterminat al evoluției vitale. Sondarea de sine
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei întoarceri detașate asupra propriilor acte și trăiri. De aceea, abia o dată cu asimilarea între conștiința de sine și cunoașterea de sine se face pasul decisiv către depășirea viziunii perceptive, conturându-se o perspectivă a spiritualității autentice, fără ispita unei exactități constrângătoare (adică în deplină lumină a unui adevăr țintit către flexibilitatea de tip esențial). Aceasta din urmă tinde să adapteze punctual distanța judicativă în conformitate cu imperativele configurației sufletești, lăsând mână liberă gândirii în cunoaștere și spațiu de desfășurare originalității, adică integrând fenomenul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nici un profesionist al domeniului său nu îl poate ignora în numele unei corespondente limitări la calculul teoretic. Înregistrarea faptelor și lucrul cu date presupun verificare constantă și păstrarea terenului ferm al înaintării cunoscătoare pe care numai o segmentare dictată de imperativele constrângătoare ale momentului îl poate garanta. Aici atenția concentrată aptitudinal se cuplează cu interpretarea realității obiective pe o tulpină comună de exercitare noetică ce nu se poate să nu fie investită cu nuanță axiologică, în care nu se poate să nu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
exteriorități intruzive, proiective, inhibitorii. A te desfășura autonom în cel mai înalt for al activității spirituale înseamnă a te ghida după intuiții adânc încarnate în maniera proprie de a fi și de a gândi și a te dezlega de imperativul constrângător pe care o instanță a alterității îl poate, chiar bine intenționat, propune. Perspectiva corectei îmbinări a celor două laturi ale înțelepciunii trebuie să provină de la forța personală de reflectare. Experiența construcției de sine care este consecventă exersării aptitudinale constante este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
normativ etic, ceea ce presupune, în imaginea globală a unui destin individual, elaborarea unui proiect. A viza fapta din înălțimea suverană a legilor moralității înseamnă a da sens metafizic orizontului pragmatic fără a risca suspendarea lui într-un spațiu al valorii constrângătoare, fără a prelua morga solemnă a imperativelor categorice care definesc raționalitatea axiologică. Așa devine posibilă, cu înaltă investitură și cu veșmânt spiritualizat, legitimarea reperelor principale ale proiectului existențial, întemeierea în solide concepte ale administrării dianoetice a acestor jaloane esențiale, care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a "jocului" artistic și împingând semnificații metodologice dincolo de granița încadrării lor pragmatice. Ambiguitatea reflexivă este înlăturată în numele unei exersări care își găsește în pura satisfacție estetică menirea esențială și scopul suprem, eliberată fiind de pericolele dublelor implicări sau ale unor constrângătoare acumulări noetice determinate de caracterul imperativ al realului. În plan artistic, libertatea creatorului se răsfrânge asupra manierei reflexive, iar aceasta din urmă trebuie să învețe să slăbească frâiele unui prea riguros control. Atitudinea estetică recunoaște sau construiește o armonie spirituală
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de extensie aplicativă și pragmatică a unei discriminări ierarhice de jure, a unei superiorități unanim recunoscute. A fost depășită cu triste sacrificii istorice viziunea utopică a egalității care exalta, în numele unui drept nelegitim la împărtășire socială comună, un tip normativ constrângător. Acesta din urmă a sfârșit în tentativa persecutorie de a nivela unicitatea individualității și a reiterat pierderea coeziunii sociale organice pe care o crează împiedicarea procesului firesc de oglindire sufletească reciprocă. De aceea, experiența socială autentică nu uită de aportul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care contribuie și ea la construirea unei imagini negative a polițistului român, este acea trăsătură specifică indivizilor din orice colț al planetei: revolta în fața autorității. În fiecare om există o vână de rebeliune, un impuls spre anarhie. Legea, autoritatea sunt constrângătoare și îngrădesc libertatea individului. În condiții diferite, în situații diferite, dar în esență tot aia e. Și cum nu toți oamenii au o personalitate rebelă de o anvergură atât de mare încât să se apuce să răstoarne regimuri și guverne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
cu reverberații care nu se vor stinge ușor. Angelo Mitchievici a dezgropat lumea de fineturi parșive a dandy-lor bucureșteni de unde au ieșit Pașadia și Pantazi (Mateiu Caragiale. Fizionomii decadente), iar Radu Vancu a dat prima monografie, conținând o convingătoare, chiar constrângătoare (cuvântul e: compelling) interpretare a operei lui Mircea Ivănescu (Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute). Paul Cernat și-a dat măsură în masivul volum Avangardă românească și complexul periferiei, completat cu uvertura Contimporanul. Istoria unei reviste de avangardă. Dan C. Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
o adecvare mai mult sau mai puțin reușită între text și finalitatea căreia existența acestuia i se supune. De altfel, aceasta este o proprietate a oricărei literaturi de gen: chiar dacă fiecare text este reglementat de un caiet de sarcini foarte constrângător, amatorii nu au nici o dificultate în a defini o ierarhie de calitate. De acest lucru amintește, la modul ironic, ceremonia "Hots d'Or" care, în paralel cu festivalul internațional de film de la Cannes, recompensează "cele mai bune" filme și "cei
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
într-un "stil", li se recunoaște dreptul de a intra în patrimoniul colectiv al unei societăți etc. Nu prea vedem cum ar putea un text pornografic să fie literar în acest sens: nu numai că acest caiet de sarcini foarte constrângător la care este supus îi face imposibil accesul la un asemenea statut, dar și atopia lui îi interzice să intre în tezaurul operelor propuse spre admirația întregii societăți. În cel mai bun caz, pot spera să capteze atenția amatorilor specializați
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cuantificarea Metodele descriptive Sistemele închise Sistemele deschise Transmiterea informației Stocarea informației Comportamentul Ideile Elementele cognitive Elementele indiciale În prima ipostază, lumea socială este privită ca un univers de obiecte, evenimente, oameni și idei care au o existență obiectivă, exterioară și constrîngătoare, iar în cea de a doua ipostază, lumea este văzută ca un cadru simbolic, structurat grație definițiilor și semnificațiilor negociate care guvernează comportamentul. În prima ipostază, comunicarea este mecanismul care conectează, prin informație, diferitele activități între ele și cu mediul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
aceea supunerea vine automat și în mod pasiv, nu din convingere sau interes. "Individul aflat în interiorul colectivului nu este niciodată (sau doar în foarte puține cazuri) conștient de stilul de gîndire predominant care exercită aproape permanent o forță extraordinar de constrîngătoare asupra gîndirii sale și cu care îi este imposibil să intre în contradicție."143 Normele informale derivă din cele oficiale, pe care le completează, le ocolesc sau le atenuează coerciția. Existența lor este adesea negată de oficialități, fapt ce denotă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
forțată de proprietate, se mărginește exclusiv la rolul de diriguitor al funcțiunii capitalului pentru a-l împiedica de a exercita un rol antisocial și distructiv. Necesitatea monopolului comerțului bancar Exproprierea din 1918-1923 a avut [...] motivarea unei necesități social-politice evidente și constrângătoare. Sau se aplica principiul, sau riscam convulsiuni sociale de o extremă gravitate. Este acesta cazul și pentru comerțul bancar în momentul de față? [...] să relevăm factorii mai puțin evidenți și primejdioși care impun și ei ezitarea: Amestecul finanței anarhice și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un autor dramatic scrie pentru scena timpului său, pentru spațiul scenic și mijloacele tehnice care sunt posibile în epoca sa: coduri ale scenei, ale modului de joc, ale convențiilor sociale, etc. Există forme teatrale supuse unor coduri foarte precise și constrângătoare, în care fiecare semn (machiaj, gest, cuvânt etc.) are un înțeles foarte strict (în opera chineză sau în teatrul tradițional din India de Sus). în teatrul contemporan, însă, codurile sunt mai puțin constrângătoare, „regulile de joc” devenind mai suple. Oricum
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
teatrale supuse unor coduri foarte precise și constrângătoare, în care fiecare semn (machiaj, gest, cuvânt etc.) are un înțeles foarte strict (în opera chineză sau în teatrul tradițional din India de Sus). în teatrul contemporan, însă, codurile sunt mai puțin constrângătoare, „regulile de joc” devenind mai suple. Oricum, mesajul teatral poate fi decodat printr-o multitudine de coduri : lingvistice, perceptive (vizuale, auditive, olfactive, termice etc.) socio-culturale, precum și coduri specific teatrale (spațiu scenic, joc, lumini etc.) ceea ce permite, paradoxal, să fie înțeles
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
însă și, în general, cu mai puține probleme 17. Nu au existat programe ample de construire a locuințelor în perioada interbelică, dar s-au conturat deja nevoile cărora trebuia să le răspundă reforma habitatului popular. O inflație de reglementări puțin constrângătoare Dacă secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX au determinat proliferarea literaturii despre problema locuințelor muncitorești, nimic sau aproape nimic nu s-a întâmplat pe teren, adică nu s-a construit mai nimic. Construcția de locuințe în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
multe și mari obligații. La începutul anilor 1970, distribuția subvențiilor statului se făcea în multe feluri (mai mult de o sută!), care impuneau comunelor numeroase prescripții tehnice. Chiar dacă figurau în texte care nu aveau valoare juridică, aceste norme erau foarte constrângătoare și orientau investițiile. Dincolo de propensiunea spre autonomie, planificarea regională a avut în epocă și intenția de raționalizare a intervențiilor statului. În acest peisaj comunal fragmentat din punct de vedere instituțional și puțin solidar din punct de vedere financiar (cu toată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]