595 matches
-
deasupra cadavrului. Astfel, Dochin se află permanent sub amenințarea de a fi acuzat - cu ajutorul unei casete pe care Gastinel o păstrează cu sfințenie - pentru o crimă pe care nu a Înfăptuit-o dar Împotriva căreia nu reacționează și se vede constrâns să-i facă pe plac complicelui său care și-a Însușit, ca preț pentru tăcerea lui, semnătura În colaborare a cărții și jumătate din drepturile de autor. Dacă faptul că și-a atribuit o carte din care nu a scris
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
informeze, Phil este În stare, În momentul În care Rita Îi mărturisește din nou pasiunea ei pentru poezia italiană a secolului 19, să-i recite, cu un aer pătruns, fragmente din libretul lui Rigoletto, sub privirea admirativă a tinerei femei. Constrâns să vorbească despre cărțile pe care nu le-a citit, lui Îi ajunge să desprindă dintr-o zi cele câteva secunde ale replicii lui pentru a ajunge să coincidă exact cu dorința Celuilalt. Tentativa de seducere a Ritei nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
textul, care, ca urmare, nu iese teafăr. Știm că, printre meseriile cel mai adesea confruntate cu obligația de a comenta o carte necitită, cea de profesor este, cu siguranță, una dintre cele mai expuse. Cei mai mulți dintre noi sunt, Într-adevăr, constrânși să Își exprime părerea despre cărțile pe care nu au avut timp sau pur și simplu chef să le citească, riscând În orice clipă să fie nevoiți să Îi vorbească Însuși autorului, sau, altminteri, altor specialiști pe care nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
exces, spre sine (Brunel), fie că apare ca o tumoră a aceluiași organism deja bolnav (Lyotard): o „anomalie”. Leagăn al avangardei, cultura franceză nu are cum să accepte bucuros instalarea În sînul ei a unui termen străin, deși se vede constrînsă, În cele din urmă, să-i dea, à contrecoeur, o oarecare atenție. Cred, de aceea, că ar fi bine să știm În ce discurs ne aflăm atunci cînd folosim anumiți termeni despre care credem că se referă la o un
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
veșnică amenințare. Supravegherea ostentativă are un rol profilactic, de prevenție. Este o armă a puterii totalitare. O altă practică, încă și mai utilizată, constă în plasarea explicită a unor „informatori” pe lângă persoanele sau în mediile vizate. Oamenii se văd astfel constrânși să acționeze, să comunice, să se deplaseze în condițiile acestei supravegheri fățișe, declarate, ceea ce le reduce considerabil marja de manevră: ei trebuie să-și aleagă cu multă grijă interlocutorii și să fie atenți cu cine și ce vorbesc. Reacțiile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
viața” pe care omul și-o poate face, planifica, conduce, controla, se desfășoară Într-o durată care nu depinde de el, care nu-i aparține și pe care nu o poate stăpâni. Este durata realității, a lumii. Omul este obligat, constrâns, să fie În realitatea lumii, dar lumea, ca spațiu al vieții sale, nu-i aparține. Ea Îi oferă numai un loc temporar, predeterminat, pe care-l poate ocupa și folosi, numai pe o durată strict delimitată ca timp. Cât timp
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
psihologici genetici (ex. absența totală a frustrației în copilăria timpurie îl va face pe subiect incapabil de a răspunde în mod adecvat la frustrare; la fel de bine, o frustrare excesivă, sau repetată poate crea zone de redusă toleranță, deoarece copilul este constrâns, datărită imaturității sale psihologice, să reacționeze inadecvat, prin reacții de apărare a eului, care vor frâna dezvoltarea sa ulterioară). Un rol esențial în instalarea tensiunii emoționale în frustrație îl joacă anticiparea pericolului implicat în situația, frustrantă. Este important ea atât
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
efectul dorit. Deși, formal, în lumea contemporană, foarte puțini lideri sunt scutiți de orice constrângeri, în practică există mulți conducători care pot acționa după bunul plac. Limitările asupra puterilor conducătorilor Există doar două tipuri mari de conducători care sunt efectiv constrânși să acționeze în baza unor limitări legale: prim-miniștrii din sistemele de tip cabinet și președinții constituționali sau "limitați". O a treia categorie, a monarhilor constituționali, are acum de obicei un rol pur simbolic. Monarhi și președinți simbolici Poziția de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
președintele a fost supus la puține limitări: el nu a fost restricționat în mod semnificativ de Congres, care era în permanență dominat de același partid. Președinți și monarhi autoritari În multe părți din lumea a treia, liderii sunt prea puțin constrânși, sau nu sunt constrânși deloc prin norme constituționale desemnate să le "îmblânzească" puterea. Acesta este, bineînțeles, cazul monarhiilor absolute, dar așa cum am văzut, acestea au devenit rare, numărul lor diminuîndu-se tot mai mult. Este și cazul regimurilor militare, dar și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
li se permite de asemenea să dizolve legislativul, astfel încât guvernul depinde în întregime de ei. Extinderea acestor președinții absolute a coincis cu obținerea independenței în multe țări, în special în Africa, în timp ce în sud-estul Asiei, dimpotrivă, liderii au rămas adesea constrânși, cel puțin într-o anumită măsură, de limitări impuse asupra prim-miniștrilor în sistemele de tip cabinet. Așa cum am văzut în capitolul 10, o formă de guvernare liberal-democratică a fost menținută în multe țări din Commonwealth și în special din
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
executa fără fiii lui Israel, fără influența lor imediată." În al doilea rînd, trebuie acaparate toate piețele și mai ales toate împrumuturile de stat, împrumuturi pe care "toți împărații, regii și principii regenți", înglodați în datorii din ce în ce mai mari, se văd constrînși să le sporească "pentru a-si susține tronurile șubrede". Acapararea progresivă a proprietății funciare și a patrimoniului imobiliar trebuie să completeze acest dispozitiv: "Agricultura va rămîne marea bogăție a fiecărei țări... În consecință, trebuie făcute eforturi, trebuie urmărită și luarea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
receptivitate. Ceea ce, între altele, înseamnă că, pentru a avea șansa eficacității, prin forma și prin continuii său mesajul trebuie să corespundă unui anumit cod înscris în normele imaginarului. Chiar și cei care vor să se joace cu imaginarul sînt astfel constrînși să se supună exigențelor sale. Mitul există independent de utilizatorii săi potențiali; el li se impune mai mult decît contribuie aceștia la deliberarea sa. Am putea și mai puțin să evităm dificila confruntare cu o a doua, extrem de grea problemă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
clienți vechi vs clienți noi) și tipurile de proiecte finanțate (proiecte de start-up vs credite pentru continuarea unui proiect). În spațiul românesc au existat puține oportunități pentru proiecte de start-up; în plus, cei care oferă astfel de microcredite sunt uneori constrânși să-și comercializeze serviciile, pentru a-și extinde piața și a deveni mai profitabili sau doar pentru a supraviețui. Efectul poate consta într-o distanțare de cei lipsiți de capital sau de mijloace de garantare și considerați, ca atare, riscanți
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
va colabora cinstit cu organele noastre și va îndeplini la timp sarcinile care i se vor trasa, păstrând cu strictețe în mod secret legătura sa cu organul de securitate. În cuprinsul angajamentului și-a luat numele conspirativ «Scripcaru».” Și, deși constrâns să colaboreze, informatorul are o activitate destul de bogată: „Notă de constatare privind pe agentul «Scripcaru» [...]: În cursul anului 1963, agentul a furnizat un număr de 21 note informative, în majoritatea lor lipsite de importanță. În nota de caracterizare și de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
expresia lui Claude Lévi-Strauss)? Nu este arta unul dintre ultimele locuri unde imaginea dezinteresării capătă formă și servește scopurilor politice? Dacă nu, de ce ar exista un paralelism între puterea tot mai mare a dublei imagini a artistului (rând pe rând "constrâns" și "liber") și intervenția tot mai insistentă a statului? Cum altfel se explică instaurarea unei afinități elective între stat și cultură? Cuvântul "comunicare" face de acum parte din orice document al Ministerului Culturii. El aduce o altă dimensiune simplei informații
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
emoțional, nu are doar gândire rațională, ci și sentimente, emoții, idealuri, așteptări, spaime, pe scurt are și gândire emoțională. Contradicția care strică puritatea Iluminismului rezidă în faptul că rațional omul ar trebui să nu aibă limite în timp ce emoțional este extrem de constrâns. Mai mult, încercarea iluminismului rațional de a vedea Rațiunea ca stare de fapt a ordinii naturale subîntinde un paradox fatal pentru consistență: ca parte a realului, omul nu ar trebui să aibă limite cognitive în timp ce ca parte care gândește realul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lungă durată a ajuns chimia să-și purifice terminologia de superstițiile pe care credința în alchimie le menținea cu încăpățînare. Ea nu a devenit o știință în adevăratul sens al cuvîntului decît cu acest preț. Chimia s-a văzut totuși constrînsă să abordeze din nou în cele din urmă problema fundamentală a alchimiei: transmutația materiei. Diferența constă în faptul că în cazul chimiei problema nu este pusă speculativ, ci metodic, ceea ce a permis găsirea unei soluții veridice. Ar putea oare psihologia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
neexplicat (motivațiile intime) și chiar tot ceea ce este inexplicabil (misterul), fie și numai pentru a defini clar cauza imanentă a imposibilității de a oferi o explicație. Este singurul mod de a pune corect problema metafizică. Știința se vede fără voie constrînsă să pună problema aceasta esențială, dar ea nu o pune decît într-o manieră implicită, întreaga ei atitudine constituie un mod negativ de a-i da un răspuns. Această atitudine negativă manifestată în funcție de motive este departe de a fi o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
spaima metafizică, incită la acțiunea esențială, care este sublimarea (formarea caracterului), complinire supraconștientă a spiritualizării (formularea unor idei călăuzitoare). Aceasta din urmă creează sub forma sa mitic imaginativă viziunea comună a obiectivului director: imaginea divinității. Imaginea aceasta ar fi însă constrînsă să rămînă un fel de teorie imaginativă dacă nu ar trebui să îndeplinească o funcție, care este aceea de a motiva activitatea esențială, nu-mită "sublim". Sarcina sublimării constă în realizarea activă, în funcție de forța individuală,a țelului director al vieții, condensat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
manifestă este deci " Spiritul lui Dumnezeu: Sfîntul Duh", simbol al intenționalității orga-nizaroare evidente și misterioase răspîndite în toată natura. Dat fiind că toate simbolurile sînt formate prin intermediul idealizării calităților umane, simbolizarea exclude imperfecțiunea dorinței omenești din simbolul lui Dumnezeu, dorință constrînsă să aștepte satisfacerea ei. Dumnezeu își declară intenția creatoare: "Să se facă lumea" și lumea s-a făcut. Lumea existentă este "Cuvîntul pronunțat" de Dumnezeu Creatorul, în Dumnezeu respectînd simbol zarea intenția creatoare (Spiritul), actul creator (Cuvîntul) și realizarea intenției
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ei de cunoaștere. Toate științele sînt creații ale spiritului uman, iar valoarea lor veridică depinde de obiectivitatea acestui spirit. Știința ajunge deci exact la aceeași problemă centrală a vieții și a funcției comprehensive a acesteia, spre care s-a văzut constrînsă să se orienteze filosofia: studiul critic al spiritului uman, funcție directoare a oricărei cercetări și care este incontestabil o funcție a vieții interioare. În plus în ceea ce privește cel deal doilea fapt primordial al vieții mitice știința este singura care ne permite
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ei. Totuși, chiar și cunoașterea detaliată a funcționării motivante a vieții psihice ar rămîne insuficientă în lipsa studierii complementare a biogenezei funcționării deliberante și a țelului acesteia: libertatea. Dar din momentul în care psihologia abordează ansamblul problemelor sale, ea se vede constrînsă să constate că ele posedă toate un aspect metafizic: misterul existenței și al animării, mister metafizic a cărui personificare simbolică a mitologiilor a exercitat o imensă influență motivantă asupra istoriei gîndirii. Din prudență științifică, studiul motivelor trebuie să reexamineze soluțiile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
timpului s-au conturat trei scoli de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii. Hiperglobaliștii sunt de părere că globalizarea contemporană reprezintă o nouă eră în care națiunile din întreaga lume sunt tot mai mult implicate și constrânși să suporte sancțiunile pieței globale. Scepticii consideră că fenomenul globalizării este o fantezie care ascunde realitatea unei economii internaționale fracționate în care guvernele naționale rămân foarte puternice. Transformativiștii văd în globalizare forța ce pune în mișcare schimbările politice, economice și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
care se inserează o altă narațiune; o narațiune care funcționează ca un cadru pentru o altă narațiune, oferindu-i un mediu înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului de Renoncourt este o narațiune-cadru. ¶Vezi și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Puritatea expresivă a versului generează senzația unor structuri armonice în straturile de adâncime ale textului, semn sigur al deplinei stăpâniri a materiei poetice. Anii de după apariția cărții Stelele fixe aduc o tot mai accentuată intruziune a cenzurii în destinul scriitorului. Constrâns să își restrângă aparițiile ca poet, el se concentrează asupra publicisticii și prozei, volumul Locuri și oameni, scriitori și parabole (1982), ca și romanul Aventurile marelui motan criminal Maciste (1983) constituind, prin plasarea deliberată în ireal, o încercare de expurgare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]