241,935 matches
-
formula "dezagreabilul ca mijloc de întărire", într-un studiu din 1937 în care observa modificările semantice ale cuvintelor grozav (cu sensul inițial "care îngrozește"), foc ("frumoasă foc"), prăpăd, catran etc. Sens hiperbolic adesea pozitiv atribuie și rău ("frumoasă rău") sau construcția consecutivă de groază. Limbajul tinerilor, începînd de prin anii '70, a reînnoit seria prin hiperbolele negative bestial, criminal, de comă, folosite cu sens puternic apreciativ. Devenit adjectiv, belea primește și gradație, și comparație; retorica limbajului argotic juvenil preferă, desigur, sensul
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
prin anii '70, a reînnoit seria prin hiperbolele negative bestial, criminal, de comă, folosite cu sens puternic apreciativ. Devenit adjectiv, belea primește și gradație, și comparație; retorica limbajului argotic juvenil preferă, desigur, sensul extrem al superlativului, în cele mai diferite construcții: "e prea belea mașinuța ta... sunt belea rău amândouă" (daciaclub.ro ); "este unul dintre cele mai belea jocuri" (computergames.ro ); "jocul ăsta e prea belea pentru țăranii din Romania... Cel mai belea joc !" (warzone.ro). Se remarcă asocierea contrastantă dintre
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
popular și prefixoidul neologic: "da e super belea jocu, n-am ce zice" (computergames.ro); "mi-am adus aminte de stalagmitele și stalactitele super belea din peșteră" (forum.apropo.ro). Calitatea primară de substantiv îi permite să intre și în construcțiile de superlativ expresiv cu repetiție legată: "e belea de belea, bravo omule, ești jmecher rău" (forum.kappa.ro); "belea de belea, uită-te și nu vei regreta" (rotop.ro) De altfel, belea apare (ca și groază) și într-o construcție
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
construcțiile de superlativ expresiv cu repetiție legată: "e belea de belea, bravo omule, ești jmecher rău" (forum.kappa.ro); "belea de belea, uită-te și nu vei regreta" (rotop.ro) De altfel, belea apare (ca și groază) și într-o construcție cu sens consecutiv, de belea, cu valoare negativă sau pozitivă, uneori ambiguă: "Cel mai tare site de caterincă - am râs de m-am prăpădit - e de belea rău" (rohit.ro). Și locuțiunea de belea primește grade de comparație - "se pare
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
O întreb de hobby-uri și încerc s-o fac să creadă că ne potrivim de belea" (e-joy.ro). Astfel, o evoluție semantică recentă poate să intre rapid în rețeaua de modele și analogii a limbii, producînd surprinzător de multe construcții noi...
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
a se face bine înțeles de cititorii români, Al. Șahighian nu ezită, atunci cînd e cazul, să înlocuiască o serie sinonimică din limba germană cu o altă serie sinonimică din limba română, cu înțeles diferit, dar cu o logică a construcției relevantă. Notele sale sunt și ele foarte prețioase unui cititor nefamiliarizat cu actualitatea culturală germană, pentru descifrarea unor mesaje aluzive din text și pentru explicarea suplimentară a unor construcții lexicale mai greu de înțeles. Inteligentă, rafinată, directă, incomodă, iconoclastă, Hertha
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
din limba română, cu înțeles diferit, dar cu o logică a construcției relevantă. Notele sale sunt și ele foarte prețioase unui cititor nefamiliarizat cu actualitatea culturală germană, pentru descifrarea unor mesaje aluzive din text și pentru explicarea suplimentară a unor construcții lexicale mai greu de înțeles. Inteligentă, rafinată, directă, incomodă, iconoclastă, Hertha Müller zugrăvește lumea contemporană în culorile ei reale. Chiar dacă adevărurile din scrisul său continuă să doară, în Germania are reputația unei mari scriitoare, fiind propusă pentru Premiul Nobel. Traducerea
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
personaj inuman, fără slăbiciuni, fără îndoieli, altfel decît retorice, fără momente de cădere, preocupat doar să creeze, o fantoșă care nu există decât pe scena artei. Căci acesta este sensul vieții lui Nicolae Breban: Opera, Creația monumentală. Nu viața, ci "construcția magistrală a Vieții și a Ființei". De aceea opera lui Breban ia fața comunismului în aceste memorii în care umanismul creatorului ar fi trebuit să-i învingă pe fiecare pagină vanitatea. Abia acela ar fi fost semnul unui scriitor cu
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
psihicul de-a lungul vizionării. Tot ce pot extrage ideatic din acest lungmetraj e un realism leneș, care spune că nimic nu e nou sub soare și reușește să convingă spectatorul că acest truism e adevărat. Dacă mai era nevoie. Construcția scenariului e mult mai laborioasă, din punct de vedere structural, în Eu, Peter Sellers. Acest film ia în primire o idee mare și lată - "cel ce poate da viață atâtor personalități distincte nu are o personalitate" - dar o exploatează folosind
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
documente, că scriitorul român de la sfîrșitul celui de al doilea mileniu ținea neabătut în biroul său un trandafir japonez, dacă nu și un ficus. O, uriașul ficus din holul de la parter, mîndria casei, ucis de ger, în acea iarnă a construcției socialismului, cînd n-am avut lemne să facem focul! Și să zici că porți o ură viscerală totalismului (rușinos, românul nu mai spune comunism, pesemne ca să nu-l jignească pe dl. Iliescu)". într-un context al inutilităților agresive, ce șansă
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
de Artă Contemporană, este extrem de utilă o rememorare a evenimentelor artistice, dar și a tentativelor de analiză a fenomenului, deja consumate în spațiul cultural românesc, evenimente care au încercat, la rîndul lor, să pună în dicuție principii inevitabile ale oricărei construcții deschise, în care referentul artistic și o anumită vocație autoreferențială a spațiului însuși intră în coliziune directă. Pornind de la enormul stoc autoreferențial care mocnește în Casa Poporului, și pe care MNAC-ul l-a declanșat prin instrumentarea unui scenariu cvasimagic
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
erau mai puternic condiționate de spațiul pentru care au fost gîndite, iar altele aveau un mai mare caracter de generalitate și puteau fi expuse în oricare alt loc, are o importanță secundară. Ceea ce contează cu precădere într-o astfel de construcție este capacitatea lor de a se constitui într-un ansamblu și de a comunica firesc, întîmplător sau nu, în același spațiu. Diferențele valorice, puterea de impact și inevitabila detașare a unuia sau a altuia dintre participanți constituie și ele probleme
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
Golf ale lui Bush, participăm la suferințele lui Elțîn și ale lui Jirinovski, la redesenarea geografiei și la resemnificarea istoriei. Vedem revoluții în direct, privim catastrofele naturale și dramele sociale ca pe niște simple ficțiuni și ne implicăm înfiorați în construcții fictive îndoielnice. La televizor vedem o nouă specie de porci care mănîncă bare de fier și granule de beton, populații de cîini apatici și hămesiți, schelete de pui care, aduse în gros plan, par monumentale rămășițe de brontozaur. Dar indiferent
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
captivitatea misterioasă a materiei și din ceremonialul taciturn (și exclusiv) al manualității. Din fericire, însă, artistul nu este doar produsul percepțiilor, așteptărilor și prejudecăților noastre, ci și - dacă nu chiar în primul rînd - modelatorul acestora, agentul viu al unor noi construcții mentale și creatorul discret al altor orizonturi morale. Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze arta și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbește, protestează, admonestează ș.a.m.d. într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnică și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui, într-un activist moral și într-un fel de ,,agent sanitar,, al umanității. Și asta indiferent dacă rămîne fidel limbajelor consacrate sau experimentează expresii alternative și coduri noi de comunicare. în
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
făuririi UE ca pol de stabilitate pentru "religiosul secol XXI", ci o lucrare didactică, admirabil concepută, pe "istoria problemei", de la apariția ei până în prezent, de la inventarul rezolvărilor propuse în timp, până la concluzia finală, de stringentă actualitate, ce se concretizează în construcția pe care, oricum ar evolua politic, România n-o poate ocoli. De altfel, autorul își încheie demersul cu o pledoarie despre vocația europeană a poporului român, vocație justificată nu numai geografic, prin plasarea în zona de cumpănă a continentului, pe
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
măsura tuturor lucrurilor", scopul Istoriei și vehiculul ei. Fenomenul este analizat în capitolul " Apariția spiritului european", ce surprinde universul polis-ului grec, prima forma de organizare participativă din Istorie, al cărui rezultat a fost, dincolo de dinamismul economic fără precedent, o construcție spirituală ce va marca definitiv originalitatea Europei. "Primii filozofi greci au statuat o dată pentru totdeauna două trăsături definitorii ale Europei (...), și anume principiul libertății și ideea de sistem" (p. 38). O asemenea dezvoltare particulară nu putea să nu ducă la
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
unui prunc în mod misterios, poate chiar divin. Nu cred în acest tip de speculație. Dar asta e problema mea. Regizorul însă și-a urmărit formidabil accentul pus în scenariu și și-a dus, coerent, avînd și mijloacele la dispoziție, construcția di granda pînă la capăt, bazîndu-se enorm pe interpretarea celor trei actrițe, pe tipul de transă, alta la fiecare. În piesa de la Odeon, lectura situează punerea în scenă la un pol opus, plauzibil, de ce nu, dar reducționist, mai ales prin
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
și pe Victor Papilian și Pavel Dan. Altă dată, Vintilă Horia numește destul de impropriu și confuz această poetică antirealistă ca "estetică a nonexistenței" (p. 217), prin care trebuie să înțelegem "victoria fantasticului" și revelația blagiană a misterului (p. 217) sau construcția narativă "dincolo de orice experiență realistă" (p. 215), o literatură "fantastic-subiectivă" capabilă să realizeze conjuncția dintre Prometeu și Narcis (p. 218). În critică, tinerii scriitori vor o totală independență de opinie, desprinderea de conjuncturile politice și se revendică de la asprul și
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
propria subiectivitate, dar în special să înțeleg în ce lume m-am născut, am crescut și m-am format: timpul și spațiul istoric. Era o conștiință tragico-istorică ridicată la rangul de generalitate și redată prin mijloace specifice artei: imaginație, inspirație, construcția unei altei lumi decît cea pămînteană, dar care este posibilă, cum spune Aristotel. Nu era vorba de o cunoaștere logică sau rațională, ci de o percepție transfigurată artistic - izvorîtă din realitate - ce ajungea la metaforă, alegorie, parabolă sau mit. După ce
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
lui Nicolae Manolescu, Zece povestiri, apărută în 1974, la Editura Minerva. Așa se explică de ce figurează alături cele două nume, în alcătuirea noii antologii. Marius Chivu a păstrat aceleași criterii: pe lângă reușita estetică, independența povestirilor, adică neapartenența lor la o construcție consacrată, cum sunt volumele Hanu Ancuței sau Poveștile de la Bradu Strâmb și altele de acest fel (în jur de douăzeci). Marea pondere o dețin și acum, ca și în mai vechea selecție a lui Nicolae Manolescu, povestirile din anii 1904-1922
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
face printr-un candid 'hei, rup' instituțional. Micile ingeniozități de gașcă, inflația privată a leului și veleitarismul genialoid nu fac nici o impresie pragmaticului editor european". Despre sentimentul tranziției la români: "Construim frecvent cu sentimentul că 'n-o să țină', iar cînd construcția ține, totuși, ne plictisim". Despre noi toți: "Din păcate, pasiunea demolării și jovialitatea parastasului, adică a monumentalizării postume, fac parte din firea românească și, e curios că uneori tocmai cei care vorbesc apăsat despre europenizare se comportă atît de parohial
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
în acest roman. Dacă ar fi avut cu aprox. 100 de pagini mai puțin, Petrecere cu mama ar fi câștigat, nu neapărat în coerență, dar în ritm. Romanul are astfel destule "burți". Nu narațiunea trebuia mai bine controlată, ci amploarea construcției, dimensiunea secvențelor din registrul secundar. Dozajul, cu alte cuvinte. Veronica A. Cara este unul dintre scriitorii despre care îți dai seama cu ușurință că scrie cu multă plăcere. Textul se desfășoară bine, nu e fracturat stilistic, în ciuda structurii compozite, și
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
care nu intră acum în discuție, și-au dezvăluit cu adevărat anvergura o dată cu declanșarea acestei furii a reconstrucției simbolice. Posedați mai mult decît ne-am fi așteptat de duhul Cîntării României, educați eficient să înțelegem lumea ca pe o enormă construcție butaforică și nu ca pe un set de valori imediate, îndoctrinați de o propagandă infailibilă să ne citim epopeic propria existență și să delegăm trecutului mitic prerogativele de reprezentare a prezentului, ne-am trezit dintr-o dată, în plină libertate, mai
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
numai la democrație nu-i face să se gândească. Există, însă, și o categorie extrem de numeroasă a românilor care deși nu sunt admiratori ai pesedeilor au ajuns, cu vremea, să profite de pe urma lor. Firmele de servicii, contractorii și subcontractorii de construcții, reparații sau comerț au prosperat în urma temenelelor făcute mărimilor zilei. Distribuitorii de toate soiurilor fac bani buni lucrând cu administrația. În mod logic, ei au tot interesul să păstreze canalele de comunicare cu actualii funcționari, canale pe care sutele de
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]