2,278 matches
-
nevoie de a aplica proba de cel puțin două ori, la intervale de timp diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila de interes, o probă psihologică mai trebuie să dovedească o bună sensibilitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în organizație Implică un evaluator calificat, obiectiv și neinfluențat de organizație Evaluează un set redus de abilități și comportamente. Măsoară un set standard și larg de trăsături, abilități și caracteristici Este ghidat de opinii personale Este ghidat de teorii și constructe psihologice 5.2. Conduita psihologului în examinările psihologice Conduita psihologului industrial sau a celui organizațional nu diferă prea mult de cerințele comportamentale adresate psihologilor din alte domenii. Bogathy (2002) oferă o excelentă sinteză a principalelor aspecte ale atitudinii și conduitei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dezvoltat modele de evaluare a performanțelor. Înainte de anii 1970 aceste modele au fost mai puțin prezente, ele concentrându-se mai mult asupra identificării factorilor care influențează rezultatele evaluării (Murphy, Cleveland, 1995 apud Pitariu, 2000), respectiv problema măsurării criteriului și înțelegerea constructului măsurat de acesta. Astfel, în anii 1960 a fost dezbătută problema modelului criteriului compozit versus modelul criteriului multiplu. La începutul anilor 1970, Campbell, Dunnette, Lawler și Weick au elaborat modelul criteriului general iar, în 1973, James a propus modelul criteriului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
criteriului compozit versus modelul criteriului multiplu. La începutul anilor 1970, Campbell, Dunnette, Lawler și Weick au elaborat modelul criteriului general iar, în 1973, James a propus modelul criteriului integral în care se coroborează modelele anterioare cu procedurile de validare la construct (Pitariu, 2000). Anii 1980 au marcat un moment crucial în elaborarea modelelor de evaluare a performanțelor datorită lui Landy și Farr care au construit un model - modelul Landy-Farr - ce accentuează procesele cognitive ale evaluatorului, fără a neglija implicarea variabilelor situaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ale lui Maslow și Alderfer. Mediul de muncă include caracteristicile locului de muncă care provoacă reacții pozitive sau negative angajatului. Factorii motivatori și cei igienici din modelul lui Herzberg, ca și elemente vizând stabilirea obiectivelor, resursele materiale disponibile descriu acest construct. Figura 12.10. Modelul integrativ al lui Katzell și Thompson (1990) Stimulentele constituie stimuli ai locului de muncă care sunt relevanți pentru satisfacerea nevoilor personale sau, în termeni cognitivi au o valență pentru angajat așa cum o prezintă teoria așteptărilor a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Obiectivele reprezintă o stare finală sau anumite rezultate spre care este direcționat un anumit comportament la locul de muncă, acestea fiind determinate și de normele angajaților (definite ca standarde de comportamente considerate ca fiind potrivite în mediul de muncă). Echitatea, construct preluat din teoria lui Adams, împreună cu legătura inversă dată de reîntărire, se referă la echilibrul dintre performanță și recompensă perceput de către angajat, acestea influențând nivelul de menținere al performanței finale. Reîntărirea (Robbins, 1998) este un concept preluat din abordarea behavioristă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
postului Cerințele postului Îndatoriri legate de post Relațiile postului Autoritatea postului Condiții fizice ale muncii Organizații aplatizate Echipe de lucru Organizația fără granițe interne Restructurarea Fidelitatea Validitatea cercetării internă externă Validitatea de conținut relativă la criteriu predictivă concurentă retrospectivă de construct Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile cauzale false mediate moderate Experimentul natural de laborator Reprezentări grafice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Polirom. Foster, J.J. (2000). Motivation in the workplace. În N. Chmiel (editor) Work and organizational psychology (p.302-326). Oxford: Blackwell Publishers. Frei R.L., McDaniel M.A. (1997). Validity of customer service measures in personnel selection: A review of criterion and construct evidence. Human Performance. 11, 1-27. Frese, M. (1998). Work and organizational psychology. În M. Eysenck (editor) Psychology an integrated approach (p.624-667). New Jersey: Prentice Hall. Furnham, A. (1997). The psychology of behavour at work. The individual in the organization
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
A process theory, simulation model and tests. The Leadership Quarterly, 12, 75-112. Jarvis, P. (2000). Globalisation and the Future of the Education of Adults. Revista de Științe ale Educației, 2(1-2), 15-25. John, O.P., & Benet-Martinez, V. (2000). Measurement: Reability, construct validation, and scale construction. În H.T.Reis și C.M. Judd (eds.). Handbook of Research Methods in Social and Personality Psychology (p. 339-369). Cambridge: Cambridge University. Juravle, T. (2002). Femeia manager: Influența diferențelor de sex asupra stilurilor de conducere. Revista de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
studies published between 1964 and 1982 and the investigation of study characteristics. Personnel Psychology, 37, 407-422. Schruijer,S.G.L., Vansina, L.S. (1999). Leadership and organizational change. An Introduction. European Journal of Work and Organizational Psychology, 8(1), 1-8. Schuler, H. (1989) Construct validity of a multi-model employment review. În Fallon B.J., Pfister H.P., Brebner, J. (eds). Advances in industrial and organizational psychology. New York: North Holland. Schuler H. (1993). Social validity of selection situations: a concept and some empirical results. În H. Schuler
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Când nevoile psihologice de bază sunt satisfăcute atunci individul va promova un comportament de adaptare și integrare, având un impact pozitiv asupra bunăstării personale (Deci & Ryan, 2008). Teoria autodeterminării se concentrează pe aceste trei nevoi fundamentale pentru a promova un construct psihologic care să interpreteze cât mai corect rezultatele cercetărilor cu privire la formele de manifestare ale motivației și la modul în care acestea sunt reglate pe un continuum de la comportament puternic controlat la comportament autonom. Sunt specificate, astfel, mai multe tipuri de
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
patternuri observabile de cunoștințe și deprinderi, susținute de trăsături de personalitate specifice, de care un manager are nevoie pentru a îndeplini cu succes responsabilitățile postului ocupat în organizație”: Fleishman și Peters (1962) afirmă că la baza comportamentului managerial stau două constructe majore: considerarea și structura inițiatoare. Considerarea implică acțiuni manageriale orientate spre dezvoltarea unei încrederi mutuale între manager și subordonați, bazată pe respectul pentru ideile subordonaților și considerația pentru sentimentele acestora. Structura inițiatoare reprezintă măsura în care managerul este capabil să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
natura și interacțiunea variabilelor articulate schematic în următoarea ecuație: variabilele personale și factorii de mediu se „filtrează” prin intermediul proceselor de evaluare și gestionare a stresului (coping), influențând efectele stresului. Testarea modelelor impune însă din partea cercetătorilor cel puțin două eforturi: validarea constructelor psihologice incluse în model precum și a instrumentelor de măsurare aplicate; utilizarea metodelor statistice adecvate. Nici una dintre contribuțiile teoretice care au exercitat influență asupra orientării științifice generale în problematica S.O. nu surprinde însă suficient de bine relația particulară dintre caracteristicile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
al persoanei Această conceptualizare nu asumă aspectul cauzal intern al unei dispoziții, ci mai degrabă pleacă de la ideea că trăsăturile sunt simple concepte lingvistice utilizate de indivizi pentru a prezice și înțelege conduita proprie și pe a celorlalți. Spre deosebire de teoria constructelor personale (Levy, 1970; Kelly, 1955), în care trăsăturile (constructele) sunt nu determinate de stimulii externi, ci construite activ de subiect, la nivelul acestei concepții accentul cade pe forța și valoarea stimulilor externi, care sunt deopotrivă „importați” și construiți de subiect
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
al unei dispoziții, ci mai degrabă pleacă de la ideea că trăsăturile sunt simple concepte lingvistice utilizate de indivizi pentru a prezice și înțelege conduita proprie și pe a celorlalți. Spre deosebire de teoria constructelor personale (Levy, 1970; Kelly, 1955), în care trăsăturile (constructele) sunt nu determinate de stimulii externi, ci construite activ de subiect, la nivelul acestei concepții accentul cade pe forța și valoarea stimulilor externi, care sunt deopotrivă „importați” și construiți de subiect. Teoria cognitivă se bazează pe tipul D de variabilitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dacă nu unul explicit, măcar unul implicit. Formularea unei „teorii” despre ceea ce se studiază ajută la operaționalizarea designurilor și la clarificarea lor mai detaliată. În plus, elaborarea designurilor trebuie să maximalizeze patru condiții legate de calitatea studiului: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă (doar pentru studii de caz explicative sau cauzale), (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Modalitățile prin care cercetătorii abordează aspectele de mai sus privind controlul calității sunt prezentate pe scurt În acest al doilea capitol, dar constituie
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de aplicare a patru teste pentru design În studiile de caz Sursa: COSMOS Corporation. Deoarece testele sunt comune tuturor metodelor utilizate În domeniul științelor sociale, testele au fost rezumate În numeroase lucrări (Kidder și Judd, 1986, pp. 26-29): • Validitate de construct: stabilirea de măsuri operaționale corecte pentru conceptele care sunt studiate • Validitate internă (doar pentru studiile de caz explicative sau cauzale, nu și pentru cele explicative sau explorative): stabilirea de relații cauzale prin care se arată că unele condiții duc la
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
tacticile care trebuie folosite pentru abordarea acestor teste ar trebui să fie aplicate și În desfășurarea ulterioară a studiului, nu doar la Începutul său. În acest sens, „activitatea de design” continuă de fapt și după conceperea planurilor inițiale. Validitatea de construct În special primul dintre teste pune probleme În cercetarea cazurilor. Criticii metodei menționează deseori faptul că cercetătorii nu alcătuiesc un set de măsuri suficient de operaționale și că folosesc judecăți „subiective” pentru colectarea datelor 3. Să luăm exemplul studierii „schimbărilor
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
patternul serviciilor urbane, În instituțiile economice sau În preponderența rasială a vecinătății, deteriorarea și abandonarea locuințelor sau revitalizarea unei zone prin modificarea preponderenței locuitorilor, de la cei cu venituri mici la cei cu venituri medii. Pentru a aplica testul validității de construct, cercetătorul trebuie să se asigure că parcurge următoarele două etape: 1. Selectarea tipurilor specifice de schimbări care vor fi studiate (și relaționarea lor cu obiectivele inițiale ale studiului); și 2. Demonstrarea faptului că măsurile alese reflectă cu adevărat tipurile specifice
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sistem de măsurare a criminalității. Poate că nu este o măsură validă, dat fiind că un număr foarte mare de infracțiuni nu sunt raportate poliției. După cum se vede În tabelul 2.1, sunt disponibile trei tactici pentru mărirea validității de construct În realizarea studiilor de caz. Prima este folosirea surselor multiple de dovezi, Într-o manieră ce Încurajează fire de investigație convergente, tactică relevantă În timpul colectării datelor (vezi capitolul 4). A doua este stabilirea unei succesiuni logice a dovezilor, de asemenea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
decât cele abstracte? De ce? Figura 2.5 - Exemple de teme pentru studiile de caz Sursa: COSMOS Corporation. 3. Definirea criteriilor pentru evaluarea calității designurilor de cercetare. Definiți cele patru criterii pentru a evalua calitatea designului de cercetare: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă, (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Dați un exemplu pentru fiecare tip de criteriu Într-un studiu pe care ați vrea să-l realizați. 4. Definirea designului de cercetare pentru un studiu de caz. Alegeți unul din
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de colectare a datelor pot fi descrise pentru sondaje sau experimente - de exemplu, designuri de chestionare pentru sondaje sau strategii de prezentare a stimulilor pentru experimente. 3. Unul din recenzenții anonimi ai ediției de față atrage atenția că validitatea de construct are legătură și cu gradul de Înțelegere al intervievaților cu privire la ceea ce li se cere. 4. Pentru alte sugestii și indicații adresate celor care recenzează propuneri sau manuscrise de studii de caz, vezi Yin (1999). 5. Lucrarea anexă (Yin, 2003) conține
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mai mult procedurile de colectare a datelor. Principii ajutătoare. În afara familiarizării cu procedurile de colectare a datelor folosind cele șase surse diferite de dovezi, trebuie să vă ocupați În continuare de provocările privind designul, enumerate În capitolul 2: validitatea de construct, validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea. Din acest motiv, capitolul de față accentuează mult al doilea său scop, discutarea a trei principii de colectare a datelor. Principiile despre care vorbim au fost neglijate În trecut, Însă aici sunt analizate pe
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]