45,637 matches
-
până la elaborarea MTE. La fel s-a întâmplat în perioada de redactare a documentelor ce aveau să stea la baza construirii Sistemului (aprilie 1960-noiembrie 1963), și în perioada de realizare a construcției (1964-1972). De asemenea, secțiile Comisiei Mixte au organizat consultări succesive, cu ocazia cărora se analizau datele culese anterior și se stabileau obiectivele de atins de către fiecare dintre ele. Fiecare dintre cele 4 secții a lucrat în paralel cu celelalte 3, analizând probleme cu caracter specific, care se pretau la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
corupției; lipsa de autonomie reală a procurorilor; inflația legislativă și instituțională în domeniu. Principiile acestei strategii sunt următoarele: Principiul statului de drept; Principiul bunei guvernări; Principiul responsabilității; Principiul prevenirii; Principiul eficienței în combaterea corupției; Principiul cooperării și coerenței; Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social; Principiul parteneriatelor public private. Domeniile prioritare și obiectivele specifice au fost următoarele: Domeniul prioritar I: prevenire, transparență, educație; Domeniul prioritar II: combaterea corupției; Domeniul prioritar III: cooperare internă și coordonare internațională. A treia strategie
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
organizațional. F) Principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate. G) Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte, consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. H) Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării și participării reprezentanților, actorilor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate. G) Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte, consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. H) Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării și participării reprezentanților, actorilor interesați în faza de concepție, elaborare și implementare a politicilor publice și a actelor normative. Actorii interesați pot fi atât din cadrul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
luate. G) Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte, consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. H) Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării și participării reprezentanților, actorilor interesați în faza de concepție, elaborare și implementare a politicilor publice și a actelor normative. Actorii interesați pot fi atât din cadrul societății civile, cât și de la nivelul instituțiilor sau autorităților publice. I) Principiul simplificării procedurilor administrative
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
respectarea drepturilor fundamentale ale omului.<footnote www.transparency.org.ro, „Transparența decizională în România anului 2007”. footnote> Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor poate face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent. Aplicarea reală a principiului transparenței determină o mai mare încredere în legi și reglementări, din moment ce
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent. Aplicarea reală a principiului transparenței determină o mai mare încredere în legi și reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesați. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecințe pozitive asupra dezvoltării economice și a menținerii unor relații de cooperare între aparatul guvernamental și societate<footnote www.apd.ro footnote
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
relații de cooperare între aparatul guvernamental și societate<footnote www.apd.ro footnote>. Obiectivele pe care orice instituție publică ce are valențe europene trebuie să le aibă în vedere în ceea ce privește transparența decizională sunt: încurajarea participării cetățenești printr-un proces de consultare publică; respectarea procedurilor și a standardelor minimale în vederea sistematizării procesului de consultare; construirea unui cadru consultativ coerent dar suficient de flexibil încât să țină cont de cerințele specifice părților interesate și să pună bazele unor strategii de consultare adaptate fiecărei
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
footnote>. Obiectivele pe care orice instituție publică ce are valențe europene trebuie să le aibă în vedere în ceea ce privește transparența decizională sunt: încurajarea participării cetățenești printr-un proces de consultare publică; respectarea procedurilor și a standardelor minimale în vederea sistematizării procesului de consultare; construirea unui cadru consultativ coerent dar suficient de flexibil încât să țină cont de cerințele specifice părților interesate și să pună bazele unor strategii de consultare adaptate fiecărei situații în parte; promovarea schimbului de bune practici. Mecanismele de consultare sunt
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
proces de consultare publică; respectarea procedurilor și a standardelor minimale în vederea sistematizării procesului de consultare; construirea unui cadru consultativ coerent dar suficient de flexibil încât să țină cont de cerințele specifice părților interesate și să pună bazele unor strategii de consultare adaptate fiecărei situații în parte; promovarea schimbului de bune practici. Mecanismele de consultare sunt parte a activității instituțiilor publice, sau ar trebui să fie, încă de la creionarea inițiativei legislative, până la votul final. În funcție de subiectul supus atenției publice, consultarea trebuie să
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de consultare; construirea unui cadru consultativ coerent dar suficient de flexibil încât să țină cont de cerințele specifice părților interesate și să pună bazele unor strategii de consultare adaptate fiecărei situații în parte; promovarea schimbului de bune practici. Mecanismele de consultare sunt parte a activității instituțiilor publice, sau ar trebui să fie, încă de la creionarea inițiativei legislative, până la votul final. În funcție de subiectul supus atenției publice, consultarea trebuie să ofere organizațiilor societății civile, cetățenilor și altor părți interesate posibilitatea de a face
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
strategii de consultare adaptate fiecărei situații în parte; promovarea schimbului de bune practici. Mecanismele de consultare sunt parte a activității instituțiilor publice, sau ar trebui să fie, încă de la creionarea inițiativei legislative, până la votul final. În funcție de subiectul supus atenției publice, consultarea trebuie să ofere organizațiilor societății civile, cetățenilor și altor părți interesate posibilitatea de a face schimbări, de a se implica în dezvoltarea comunității din care fac parte. Deosebit de importantă este menținerea echilibrului dintre opiniile prezentate de părțile consultate. Procesul de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
trebuie să ofere organizațiilor societății civile, cetățenilor și altor părți interesate posibilitatea de a face schimbări, de a se implica în dezvoltarea comunității din care fac parte. Deosebit de importantă este menținerea echilibrului dintre opiniile prezentate de părțile consultate. Procesul de consultare trebuie să fie adecvat și echitabil, fără a favoriza anumite grupuri de interese. Principalul pas ce trebuie făcut în acest sens este identificarea clară a criteriilor de selecție a grupurilor consultate, în funcție de relevanța subiectului supus atenției publice. Instituțiile centrale și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la un nivel mai ridicat decât acela al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care consultarea și negocierea intervin pe cât este posibil. Mondializarea pune În pericol strategiile „cooperatiste”, erodând fundamentele socio economice ale pactului social care a apărut după cel de-al doilea război mondial procesul de intervenție etatică În România nu a avut la bază
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Carta Socială Europeană revizuită, la rândul, său prevede În art. 10, intitulat „Dreptul al Învățătură”, că părțile semnatare se angajează: 1. să asigure sau să favorizeze, În funcție de necesități, formarea tehnică și profesională a tuturor persoanelor, inclusiv a celor handicapate, În consultare cu organizațiile profesionale ale lucrătorilor și patronilor, și să acorde mijloacele care să permită accesul la Învățământul tehnic superior și la Învățământul universitar numai În conformitate cu criteriul aptitudinii individuale; 2. să asigure sau să favorizeze un sistem de ucenicie și alte
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
b) acordarea unei asistențe financiare În cazurile adecvate; c) includerea În programul normal de lucru a timpului consacrat cursurilor suplimentare de formare, urmate de un lucrător pe durata angajării, la cererea patronului său; d) garantarea, printr-un control corespunzător, În consultare cu organizațiile profesionale ale lucrătorilor și patronilor, a eficienței sistemului de ucenicie și a oricărui alt sistem de formare pentru tinerii lucrători și, la modul general, al unei protecții adecvate a tinerilor lucrători. Memorandumul privind Învățarea pe tot parcursul vieții
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
d) ucenicie organizată la locul de muncă; e) formare individualizată; f) alte forme de pregătire convenite Între angajator și salariat. Planurile anuale de formare profesională trebuie Întocmite de către angajatorul persoană juridică, care are mai mult de 20 de salariați cu consultarea sindicatului sau, În lipsa acestuia, a reprezentanților salariaților. Un astfel de plan face parte integrantă din contractul colectiv de muncă, iar salariații au dreptul să fie informați cu privire la conținutul lui, (art. 191 din Codul muncii) . Contractul colectiv de muncă unic la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cărora planurile de formare profesională elaborate de angajatori trebuie să fie În concordanță cu programele de dezvoltare și cu strategiile sectoriale și teritoriale (art. 9) Întocmite de ministere, agenții naționale și alte organe ale administrației publice centrale de specialitate, cu consultarea autorităților administrației publice locale (art. 8 alin. 2) . În contextul crizei economice actuale, principiul fundamental care duce la diminuarea efectelor acesteia trebuie să facă referință la dreptate socială și solidaritate. Pentru a respecta acest principiu este necesar să se mențină
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
munca efectiv prestată; d) la repaus zilnic și săptămânal; e) la egalitate de șanse și de tratament; f) la demnitate În muncă; g) la securitate și sănătate În muncă; h) la acces pentru formare profesională suplimentară; i) la informare și consultare; j) de a constitui sau de a adera la un sindicat; k) de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă; l) la protecție În caz de concediere; 184 m) de a participa
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și, dacă este cazul, În momentul angajării cu privire la politica și la activitățile În domeniul formării profesionale continue; 7. să susțină inițiativele care permit lucrătorilor care doresc să Își evalueze necesitățile În materia formării profesionale continue; 8. să favorizeze informarea și consultarea reprezentanților lucrătorilor sau, În lipsa acestora, chiar a lucrătorilor cu privire la elaborarea și punerea În aplicare a planurilor și programelor de formare a Întreprinderilor; 9. să sensibilizeze lucrătorii și Întreprinderile cu privire la importanța unei formări profesionale continue care să ducă la o calificare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fi modificarea contractelor de muncă, reducerea efectivelor de personal etc.) - cu cel puțin 30 de zile Înainte de data transferului - se va consulta, fiecare dintre ei cu reprezentanții salariaților În scopul ajungerii la un acord (art. 11). Obligația În cauză, de consultare În scopul ajungerii la un acord, este o obligație de diligență - iar nu o obligație de a Încheia un astfel de acord, ceea ce ar constitui o obligație de rezultat. Ambele părți ale transferului - cedentul și cesionarul - trebuie, conform art. 170
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
baza de date și registrele de evidență privind organizațiile patronale, sindicale și alte organizații ale societății civile; 31. elaborează criteriile și formele activității de mediere a conflictelor de muncă și reglementează formarea mediatorilor pentru domeniul său de activitate; 32. asigură consultarea permanentă a partenerilor sociali asupra inițiativelor legislative din sfera sa de activitate; 33. asigură relația cu Parlamentul, mass-media, Consiliul Economic și Social și cu alți exponenți ai societății civile În problemele specifice domeniului ministerului; 34. elaborează și fundamentează documentele ce
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fi reînnoit (art. 14). Conducerea agențiilor teritoriale și centrele regionale este asigurată de directori executivi și directori executivi adjuncți, sprijiniți de consilii consultative tripartite alcătuite din câte 15 membri. În prima categorie intră cei 5 membri numiți de prefect, cu consultarea agențiilor teritoriale. Aceștia sunt reprezentanții autorităților publice și ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Aceste entități pot desemna câte o singură persoană În componența consiliului. Cea de-a doua
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sociale. De asemenea printre atribuții se numără și elaborarea și susținerea implementării unor strategii, programe, metodologii și standarde În domeniul dialogului social și urmărirea Îndeplinirii obligațiilor ce decurg din Convenția nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, privitoare la consultările tripartite, destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii, adoptată a 2 iunie 1976 la Geneva, ratificată de România prin Legea nr. 96/1992. Așadar o atribuție importantă a acestui organism privește acordarea de avize (consultative). Acesta se transmite după
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nominalizările primite. Cu privire la atribuția de a urmări Îndeplinirea obligațiilor ce decurg din Convenția nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, se stabilește că, cel puțin o dată pe an, organismele tripartite constituite În statele care au ratificat Convenția vor avea consultări cu privire la răspunsurile Guvernelor la chestionarele privind punctele Înscrise pe ordinea de zi a Conferinței Internaționale a Muncii și comentariile lor asupra proiectelor textelor ce urmează a fi discutate În cadrul Conferinței și propunerile ce trebuie prezentate autorităților competente (de regulă, Parlamentul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]