811 matches
-
62. - (1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2002." 22. Anexele nr. 1 și 2 vor avea următorul cuprins: Anexa Nr. 1 "ANEXA Nr. 1 Anexa Nr. 2 LISTA cuprinzând taxele speciale de consumație (accize) pentru alte produse și grupe de produse din import și din țara Articolul 2 Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 , cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
LEGE nr. 523 din 17 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143730_a_145059]
-
modifică după cum urmează: 1. Articolul 14 va avea următorul cuprins: " La punctul 2 al art. I din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 14/1999 se prevăd pozițiile 9, 10, 11 din anexă nr. 1 "Lista cuprinzând taxele speciale de consumație (accize)", cărora li s-au fixat valorile accizelor/tonă, pentru: 9. Benzină premium, regular și normală; 10. Benzină fără plumb; 11. Motorină auto (combustibil pentru motoare Diesel). "Art. ÎI. (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență
DECIZIE nr. 328 din 27 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 14/1999 pentru modificarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139784_a_141113]
-
ale unui comerciant, daca nu sunt de natură civilă sau daca contrariul nu rezultă din însuși actul. Articolul 5 Nu se poate considera că fapt de comerț cumpărarea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumația cumpărătorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri și nici vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are după pământul sau cel cultivat de dinsul. Articolul 6 Asigurările de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerțului
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
completează de societățile bancare plătitoare de TVA, cu sumele reprezentând TVA de plată calculată conform ordonanței Guvernului nr. 3/1992 , completată și modificată prin Ordonanță Guvernului nr. 2/1996 și Ordonanță Guvernului nr. 21/1996 ; 05 - cuprinde textele speciale de consumație (accize) pentru produsele din producția internă sau din import potrivit Legii nr. 42/1993 , republicata în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 22/1995 , aprobată și modificată prin Legea nr. 100/1995 ; 07 - cuprinde impozitul pe dividende la societățile bancare potrivit Ordonanței
NORMA METODOLOGICĂ nr. 11 din 24 iulie 1997 privind întocmirea şi verificarea raportarilor semestriale ale societăţilor bancare pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144836_a_146165]
-
nr. 101/1996 , Ordonanța Guvernului nr. 21/1996 , Legea nr. 42/1997 , Ordonanța Guvernului nr. 14/1997 , Legea nr. 110/1997 , Ordonanța Guvernului nr. 34/1997 și Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 77/1997 ; 05 - cuprinde taxele speciale de consumație (accize) pentru produsele din producția internă sau din import, potrivit Legii nr. 42/1993 , cu modificările aduse prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 și Ordonanță Guvernului nr. 14/1997 privind rectificarea bugetului de stat pe
NORMA METODOLOGICĂ nr. 2 din 19 martie 1998 privind întocmirea şi verificarea bilanţurilor contabile ale societăţilor bancare pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145403_a_146732]
-
coasta, în apropierea coastei sau pe nava care a eșuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru nava care a naufragiat, pentru incarcatura sau proviziile sale, afară de cazul în care acestea au fost puse în consumație sau folosite în statul de reședința. Articolul 23 Fără a încalcă legile și regulamentele statului trimițător și statului de reședința, funcționarii consulari pot primi orice declarații și pot elibera orice document în legătură cu: a) înmatricularea unei nave a statului trimițător sau
CONVENŢIE CONSULARĂ din 28 octombrie 1978 între Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146046_a_147375]
-
fi percepute pentru nava statului trimițător esuata sau naufragiata pentru incarcatura sau proviziile sale și nici pentru obiectele aparținînd unui cetățean al statului trimițător provenind de pe o nava avariata, esuata sau naufragiata, afară de cazul cînd acestea au fost puse în consumație sau folosite în statul de reședința. 5. În cazul cînd autoritățile statului de reședința înțeleg sa ia, potrivit competentei lor, măsuri asiguratorii, de executare ori să efectueze acte de urmărire penală la bordul unei nave a statului trimițător, vor înștiința
CONVENŢIE CONSULARĂ din 27 octombrie 1978 între Republica Socialistă România şi Republica Cipru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146045_a_147374]
-
ale unui comerciant, daca nu sunt de natură civilă sau daca contrariul nu rezultă din însuși actul. Articolul 5 Nu se poate considera că fapt de comerț cumpărarea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumația cumpărătorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri și nici vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are după pământul sau cel cultivat de dinsul. Articolul 6 Asigurările de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerțului
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
speciale; ... b) valoarea energetică disponibilă, exprimată în kJ și kcal, și conținutul de glucide, proteine și lipide per 100 g sau 100 ml de produs sub formă comercializată și, acolo unde este cazul, per cantitatea specificată a produsului propus pentru consumație. Dacă totuși valoarea energetică este mai mică de 50 kJ (12 kcal) per 100 g sau 100 ml de produs sub formă comercializată, aceste mențiuni pot fi înlocuite fie prin cuvintele valoarea energetică mai mică de 50 kJ (12 kcal
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
disponibilă, exprimată în kJ și kcal, precum și conținutul de proteine, glucide și lipide, exprimat în formă numerică, per 100 g sau 100 ml de produs în formă vândută și, acolo unde este cazul, per cantitatea specificată de produs propus pentru consumație; ... d) cantitatea medie a fiecărei substanțe minerale și a fiecărei vitamine care respecta nivelul specific prevăzut în anexa nr. 9 și, respectiv, din anexa nr. 10, exprimată în formă numerică, per 100 g sau 100 ml de produs vândut și
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
speciale; ... b) valoarea energetică disponibilă, exprimată în kJ și kcal, și conținutul de glucide, proteine și lipide per 100 g sau 100 ml de produs sub formă comercializată și, acolo unde este cazul, per cantitatea specificată a produsului propus pentru consumație. Dacă totuși valoarea energetică este mai mică de 50 kJ (12 kcal) per 100 g sau 100 ml de produs sub formă comercializată, aceste mențiuni pot fi înlocuite fie prin cuvintele valoarea energetică mai mică de 50 kJ (12 kcal
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
disponibilă, exprimată în kJ și kcal, precum și conținutul de proteine, glucide și lipide, exprimat în formă numerică, per 100 g sau 100 ml de produs în formă vândută și, acolo unde este cazul, per cantitatea specificată de produs propus pentru consumație; ... d) cantitatea medie a fiecărei substanțe minerale și a fiecărei vitamine care respecta nivelul specific prevăzut în anexa nr. 9 și, respectiv, din anexa nr. 10, exprimată în formă numerică, per 100 g sau 100 ml de produs vândut și
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
procesare a țițeiului și a uleiurilor minerale se efectuează numai în rafinării sau în unități specializate avizate de Ministerul Industriei și Resurselor." 2. Capul de tabel și litera C "Uleiuri minerale" din anexă nr. 1 "Lista cuprinzând taxele speciale de consumație (accize)" vor avea următorul cuprins: Articolul 2 Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, cotele unice aplicate asupra carburanților auto pentru finanțarea drumurilor publice sunt incluse în accizele pentru uleiuri minerale prevăzute la art. I pct. 2. Articolul
ORDONANTA nr. 3 din 9 ianuarie 2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de imbunatatire a colectării unor venituri bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147212_a_148541]
-
unele gustări reci (pe bază de ouă, brânză, legume etc.), salate, deșerturi, precum și băuturi răcoritoare, cafea, vin, (în special vin roșu servit în carafe), un sortiment redus de băuturi alcoolice fine. Spațiul de productie se află chiar în interiorul sălii de consumație și este dotat cu rotisor sau frigărui și cu vitrină frigorifica în care se află expuși pui și alte specialități din carne pentru fript în fața consumatorilor. 1.2.4. Restaurant-zahana este unitate gastronomica în care se servesc, la comanda, în
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
Capitolul I Accize Secțiunea I Sfera de aplicare Articolul 1 Accizele reprezintă taxe speciale de consumație care se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse din țară și din import, al căror regim este reglementat prin prezența ordonanță de urgență. Articolul 2 Produsele pentru care se datoreaza accize sunt: a) alcoolul etilic alimentar, băuturile alcoolice și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 82 din 23 decembrie 1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117565_a_118894]
-
bugetului de stat pe anul 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 august 1997, precum și orice alte dispoziții contrare. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu Anexă 1 LISTA taxelor speciale de consumație (accize) Anexă 2 LISTA taxelor speciale de consumație (accize) pentru alte produse și grupe de produse din import și din țară Anexă 3 LISTA impozitului la țițeiul și la gazele naturale din producția internă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 82 din 23 decembrie 1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117565_a_118894]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 august 1997, precum și orice alte dispoziții contrare. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu Anexă 1 LISTA taxelor speciale de consumație (accize) Anexă 2 LISTA taxelor speciale de consumație (accize) pentru alte produse și grupe de produse din import și din țară Anexă 3 LISTA impozitului la țițeiul și la gazele naturale din producția internă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 82 din 23 decembrie 1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117565_a_118894]
-
-lea al anului 1997. Articolul 8 Prevederile art. 17 alin. 5 din Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, aprobată și modificată prin Legea nr. 73/1996 și republicata, isi încetează aplicabilitatea. Articolul 9 (1) Taxele speciale de consumație (accize) pentru unele produse din import și din țară prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import și din țară, precum și impozitul la țițeiul din producția internă și gazele naturale, republicata în
LEGE nr. 72 din 29 aprilie 1997 a bugetului de stat pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117506_a_118835]
-
un câștig din el, atunci crematistica nu mai este naturală, căci bunurile au fost sustrase de la destinația lor naturală"73. Avem de-a face cu o lume fără vină, în care economia și schimbul trebuie să satisfacă nevoile umane de consumație și să nu urmărească obținerea profitului și o lume vinovată, în care schimbul, economia (crematistica) nu mai este naturală, în acord adică cu natura, cu universul fizic. "De exemplu, încălțămintea este destinată pentru a fi purtată iar nu cumpărată în vederea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
involuntare, între participanții la schimb. Această formă de troc este denumită de Marx "Trocul simplu"270, tocmai pentru a pune în evidență lipsa de complexitate a unor schimburi abia despărțite din economia naturală. Trocul primitiv este și un "troc al consumației"271, deoarece schimbul dintre cele două mărfuri are unicul rol de a permite consumul unor mărfuri pe care participantul la schimb nu le produce. Trocul primitiv este un schimb forțat, impus de diviziunea muncii sociale. " Funcționarea acestui sistem de schimb
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
-l joace banii în economie. Este vorba despre foarte cunoscuta și dezbătuta problemă a cametei și de aici a dimensiunilor economiei monetare în curs de apariție. "Evul Mediu, ca și antichitatea, au cunoscut o singură formă de împrumut, împrumutul de consumație 551, cel de producție rămânând aproape inexistent. Dobânda asupra împrumutului era interzisă între creștini și era condamnată de către Biserică". În aceste condiții crizele monedei metalice chiar dacă puteau dezvolta ceva asemănător cu inflația 552, nu aveau o amplitudine mare. Revenind la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
el în ziua socială de muncă. El primește din partea societății o adeverință asupra cantității de muncă pe care a livrat-o (după scăderea muncii sale pentru fondurile comune), iar cu această adeverință el scoate din fondul social de articole de consumație atâta cât se produce printr-o muncă egală. Aceeași cantitate de muncă pe care a dat-o societății sub o formă anumită, i se restituie sub o altă formă". Critica Programului de la Gotha, Editura Partidului Muncitoresc Român, București,1948, p.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ei altceva nimic, făcându-se abstracție de orice altceva. Apoi: un muncitor este însurat, celălalt nu; unul are mai mulți copii decât celălalt etc., etc. Dacă amândoi muncesc la fel și au deci o parte egală din fondul social de consumație, unul va primi deci, în fapt, mai mult decât celălalt, unul va fi mai bogat decât celălalt etc. Pentru a evita aceste neajunsuri, dreptul ar trebui să fie nu egal, ci inegal. Dar aceste neajunsuri sunt inevitabile în prima fază
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
burghez va putea fi depășit cu totul, iar societatea va putea înscrie pe stindardele ei: "De la fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după nevoile sale!". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 33. 1184 "Repartizarea mijloacelor de consumație este doar o urmare a repartizării condițiilor de producție respective. Iar această din urmă repartizare formează una din caracteristicile modului de producție însuși. Modul de producție capitalist, de pildă este întemeiat pe faptul că că condițiunile material ale producției sunt
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este doar proprietară a condițiunii subiective a producției, a forței de muncă. Din această repartizare a elementelor producției rezultă în mod firesc repartizarea actuală a mijloacelor de consum.Tot astfel va rezulta în mod firesc o repartizare a mijloacelor de consumație diferită de cea actuală, atunci când condițiunile material ale producției vor fi proprietatea colectivă a muncitorilor înșiși". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 34. 1185 Ibidem, p. 33. 1186 Ibidem. 1187 Ibidem. 1188 Karl Marx, Critica
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]