806 matches
-
țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora. În general, se percep taxe de consumație asupra mărfurilor de larg consum, printre care se regăsesc: zahărul, pastele făinoase, uleiul, cafeaua, cacaoa, orezul, sarea, ceaiul, vinul, berea, textilele, încălțămintea etc. Taxele de consumație se clasifică în: taxe speciale de consumație sau accize (taxele de consumație pe produs); taxe generale pe vânzări (se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă este vorba despre bunuri de consum sau mijloace de producție); Capitolul 8 97 97
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
acestora. În general, se percep taxe de consumație asupra mărfurilor de larg consum, printre care se regăsesc: zahărul, pastele făinoase, uleiul, cafeaua, cacaoa, orezul, sarea, ceaiul, vinul, berea, textilele, încălțămintea etc. Taxele de consumație se clasifică în: taxe speciale de consumație sau accize (taxele de consumație pe produs); taxe generale pe vânzări (se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă este vorba despre bunuri de consum sau mijloace de producție); Capitolul 8 97 97 A. Accizele Criteriile de alegere a bunurilor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
taxe de consumație asupra mărfurilor de larg consum, printre care se regăsesc: zahărul, pastele făinoase, uleiul, cafeaua, cacaoa, orezul, sarea, ceaiul, vinul, berea, textilele, încălțămintea etc. Taxele de consumație se clasifică în: taxe speciale de consumație sau accize (taxele de consumație pe produs); taxe generale pe vânzări (se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă este vorba despre bunuri de consum sau mijloace de producție); Capitolul 8 97 97 A. Accizele Criteriile de alegere a bunurilor care cad sub incidența accizelor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
conduce la apropierea nivelului prețului mărfii importate de nivelul prețului mărfii similare indigene (în unele cazuri, poate conduce la scumpirea mărfii importate în raport cu marfa indigenă, ceea ce înseamnă că ea acționează restrictiv pentru importator)77. Taxele vamale acționează ca taxe de consumație, fiind incluse în prețul mărfurilor importate, măsură prin care bunurile din exterior sunt fie aduse la nivelul prețurilor bunurilor similare indigene, fie sunt scumpite peste nivelul prețurilor autohtone, pentru a le face pe acestea mai puțin competitive 78. Taxele vamale
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
pe parcursul actului sexual comercial. În plus, unora li se pare că prostituatele vorbesc prea mult, fo losind vul garități pe care ei nu sunt obișnuiți să le audă de la o femeie. Prostituatele de clasă înaltă se dau în vânt după consumația de la restaurant, atmosfera de lux, bacșișul oferit de client; în schimb, ele se pricep să instaureze o atitudine sexuală rafinată, preferând sexul clasic. Cele mai nevoiașe ar oferi mai curând o felație, considerând că e periculos să accepte prea multă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Își linge rănile. Urmele ciomegelor mai că se vindecaseră. Trecând pe acolo, știam că la un bar cu terasă se găsește suc de roșii, caz rar. Crâșmărița nu m-a privit prea prietenos, văzând că doar la atât se limita consumația mea, cum spun ele. Și cum, altceva nu doriți? Nu, mulțumesc! Îi răspund eu și mă așez lângă un bătrân care Își scosese dintr-o plasă niște slănină din care acum tăia cu brișca câte puțin și o pune pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să te apăr de ea! să te desprind de text altfel, biped ca mangusta, ochii și urechile țintă în bezmeticele iepe din toate părțile, moarte peste tot! Cezar Ivănescu, Rebricea ropotind pregătită de nuntă cu trenul fantastic, mitografemele erotico-thanatice de consumație în asemenea căldură, ideograma mesajului o ai, este chiar mesajul, ca totdeauna ideograma ideogramei, himerele au făcut și ele epocă, tot o vîrstă de fier, ca atunci cînd se pun pe vîrste lucrurile, a opta oară tradus aș mai ierta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
următoarele: „...vă rog să binevoiți de a da un ordin circular către toți agenții veterinari din orașul Bârlad și județ pentru a înființa un registru de evidență unde se vor trece toate tăerile de vite ca: accidentate, mortăciuni și în consumație”. Problema pieilor, chiar și provenite de la mortăciuni, era una foarte importantă de vreme ce colectorul (probabil cu numai patru clase primare) îl amenința de medicul veterinar-șef al județului într un mod lipsit de bun simț: „...agenții veterinari respectivi să ne înainteze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Lache), ce aveau să facă istorie cu comedia lor ; la Zig-Zag tocmai fusese invitată celebra Josephine Baker și tot orașul s-a înghesuit și a plătit regește să-i vadă dansurile nude. La Chat-Noir sau Dudzi-bar puteai găsi dame de consumație deosebite, cu care să îți petreci nopțile la un hotel din apropiere, și mai-mai să te îndrăgostești. La fel de vizitate erau și Nipon-Arizona, care avea și grădină de vară, Leșcenco, al cărei celebru proprietar rus, cu același nume, te fermeca cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
o sticluță conică; una cu pereții destul de groși ca să slujească mult timp, dar și cu gura destul de Îngustă ca, Întorcând Înapoi cam tot distilatul, rachiul să nu ajungă apă, iar vinul răsuflat. Și așa, băutura lungea vorba, dar mai puțin consumația obișnuiților cârciumii. E drept, acel țoi nu permitea aprecierea buchetului, care se dezvoltă pe gura largă a unui pahar, dar e vorba de cârciumă și de poșirca ei, nu de recepția de la primărie... Vorbeam de pierderea tăriei prin gura largă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un câștig din el, atunci crematistica nu mai este naturală, căci bunurile au fost sustrase de la destinația lor naturală"73. Avem de-a face cu o lume fără vină, în care economia și schimbul trebuie să satisfacă nevoile umane de consumație și să nu urmărească obținerea profitului și o lume vinovată, în care schimbul, economia (crematistica) nu mai este naturală, în acord adică cu natura, cu universul fizic. "De exemplu, încălțămintea este destinată pentru a fi purtată iar nu cumpărată în vederea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
involuntare, între participanții la schimb. Această formă de troc este denumită de Marx "Trocul simplu"270, tocmai pentru a pune în evidență lipsa de complexitate a unor schimburi abia despărțite din economia naturală. Trocul primitiv este și un "troc al consumației"271, deoarece schimbul dintre cele două mărfuri are unicul rol de a permite consumul unor mărfuri pe care participantul la schimb nu le produce. Trocul primitiv este un schimb forțat, impus de diviziunea muncii sociale. " Funcționarea acestui sistem de schimb
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
-l joace banii în economie. Este vorba despre foarte cunoscuta și dezbătuta problemă a cametei și de aici a dimensiunilor economiei monetare în curs de apariție. "Evul Mediu, ca și antichitatea, au cunoscut o singură formă de împrumut, împrumutul de consumație 551, cel de producție rămânând aproape inexistent. Dobânda asupra împrumutului era interzisă între creștini și era condamnată de către Biserică". În aceste condiții crizele monedei metalice chiar dacă puteau dezvolta ceva asemănător cu inflația 552, nu aveau o amplitudine mare. Revenind la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
el în ziua socială de muncă. El primește din partea societății o adeverință asupra cantității de muncă pe care a livrat-o (după scăderea muncii sale pentru fondurile comune), iar cu această adeverință el scoate din fondul social de articole de consumație atâta cât se produce printr-o muncă egală. Aceeași cantitate de muncă pe care a dat-o societății sub o formă anumită, i se restituie sub o altă formă". Critica Programului de la Gotha, Editura Partidului Muncitoresc Român, București,1948, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ei altceva nimic, făcându-se abstracție de orice altceva. Apoi: un muncitor este însurat, celălalt nu; unul are mai mulți copii decât celălalt etc., etc. Dacă amândoi muncesc la fel și au deci o parte egală din fondul social de consumație, unul va primi deci, în fapt, mai mult decât celălalt, unul va fi mai bogat decât celălalt etc. Pentru a evita aceste neajunsuri, dreptul ar trebui să fie nu egal, ci inegal. Dar aceste neajunsuri sunt inevitabile în prima fază
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
burghez va putea fi depășit cu totul, iar societatea va putea înscrie pe stindardele ei: "De la fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după nevoile sale!". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 33. 1184 "Repartizarea mijloacelor de consumație este doar o urmare a repartizării condițiilor de producție respective. Iar această din urmă repartizare formează una din caracteristicile modului de producție însuși. Modul de producție capitalist, de pildă este întemeiat pe faptul că că condițiunile material ale producției sunt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
este doar proprietară a condițiunii subiective a producției, a forței de muncă. Din această repartizare a elementelor producției rezultă în mod firesc repartizarea actuală a mijloacelor de consum.Tot astfel va rezulta în mod firesc o repartizare a mijloacelor de consumație diferită de cea actuală, atunci când condițiunile material ale producției vor fi proprietatea colectivă a muncitorilor înșiși". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 34. 1185 Ibidem, p. 33. 1186 Ibidem. 1187 Ibidem. 1188 Karl Marx, Critica
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cu coli de hîrtie curată care se schimbă la sosirea unui nou client. Mesele sunt lipite de pereți, iar aceștia sunt tapisați cu desene, afișe, acuarele, caricaturi. O adevărată expoziție, această trattoria, în care probabil că mulți tineri își plătesc consumația cu o schiță în cărbune, sau în care își expun ceva din ultimele lor "creații", în speranța unei eventuale vînzări. Atmosfera, la Gastonne, amintește de filmele neorealiste. Toată lumea se cunoaște, se salută, vociferează. În cinci minute, Bruno este nevoit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Sunt modeste, zîmbitoare, puțin obosite, grăbite, răspund amabil interpelărilor și se amestecă în discuția generală. La plecare, treci prin fața unei tejghele în spatele căreia Gastonne, într-o clipă de repaus, te încasează de o sumă derizorie, conform propriei tale declarații asupra consumației. Cafeaua o luăm mult mai tîrziu, după ce trecem în revistă comorile Palatului Pitti. Urcăm cărările umede încă ale grădinilor Boboli și sus, la micuța cafenea care surplombează aleile șerpuite, bazinele sclipitoare și albeața statuilor, beau ultima cafea din Florența și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
scăpați. Tomică era Într-o dispoziție excelentă etalându-și condiția lui de vameș și cătând cu jind la Steluța. Nu mai apucase să treacă pe la ea de când i-o acaparaserăm noi. Ce naiba să-i faci, râdem, glumim, dar În costul consumației pare să intre și asigurarea de discreție absolută față de Mioara. Așa o chema pe bondoaca vameșului, care arată cam boșită și trecută, iar toată treaba asta aduce cu un soi de șantaj. Altfel, pe Mioara o dispune din cale-afară compania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Potrivit lui M. Godelier, "economia se prezintă ca o realitate socială complexă, deoarece ea este un domeniu particular al activității, orientat spre producția, repartiția și consumul obiectelor materiale și, în același timp, prin mecanismele acestei producții, acestei repartiții și ale acestei consumații, este un aspect particular al tuturor activităților non-economice... Deoarece activitatea economică este, în același timp, o activitate specifică, ce desemnează un domeniu particular al raporturilor sociale, și o activitate angajată în funcționarea altor structuri sociale, economia nu deține la nivel
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
un bun Y sau Z, care ar putea fi la fel obținute în cadrul schimbului. În acest caz, individul nu mai crește consumul bunului X pînă la punctul de sațietate. El trebuie să țină cont de costul de oportunitate al acestei consumații, adică de satisfacția pe care ar putea-o obține renunțînd la bunul X. Să presupunem că nu există decît două bunuri substituibile: X și Y. Individul își va maximiza, în acest caz, satisfacția, alegînd o combinație (X, Y), astfel încît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
în capital productiv și lucrativ. Productive sînt capitalurile care, prin natura lor, nu pot servi decît la producerea de bogății noi și au fost făcute doar pentru aceasta (mașini, instrumente, utilaje etc.). Lucrative sînt capitalurile care, prin natura lor, servesc consumației, dar care, prin destinația pe care le-o dă proprietarul (vînzare, închiriere, împrumut), pot aduce venit (o casă, o haină etc.). O altă distincție ce se impune este cea între capitalul tehnic și capitalul contabil. Capitalul tehnic reprezintă componenta principală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Șelari 217. Vastă încăpere, acolo se juca biliardul. Tinerii liceeni debutau la Fieschi. Pentru Liceul Sf. Sava mai era în apropiere, pe strada Stavropoleos, lângă Hanul Zlătari, într o căsuță, o cafenea micuță cu un biliard și două mese pentru consumație. Cafeneaua era ținută de un evreu și purta numele „La Iancu“. Iancu avea și o fată nostimioară care servea. Elevii mergeau la Iancu pentru ca să facă curte fetei. 132 bucureștii de altădată 216. Clubul Român, fondat în 1855, sub președinția prințului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai mult. În acel moment s-a stins și a treia bucățică de lumânare. Ungurii au obținut aprobarea licitației pentru dânșii la suma de 8 milioane zece mii lei. În anul acesta grădina lui Ioanid librarul pune pentru întâia oară în consumație legumele și fructele cultivate în grădina lui din strada Polonă. Această grădină se numea, înainte de a fi proprietatea lui Ioanid, grădina „Brâslea“. Era o grădină de margine de oraș, unde se făceau petrecerile, unde mergea lumea să chefuiască; unde se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]